Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Giurgiu se opune construirii unui incinerator de deșeuri medicale. DSP întâi a avizat, apoi a cerut studiu de impact!

Publicat

pe

Primăria Giurgiu face front comun cu locuitorii municipiului care se opun vehement construirii unui incinerator de deșeuri medicale periculoase și nepericuloase, deșeuri animaliere și produse expirate farmaceutice și alimentare în zona fostului Combinat Chimic (strada Slobozia nr. 4). Deja s-au adunat mii de semnături împotriva acestui proiect pentru care s-a cerut certificat de urbanism în urmă cu 2 ani. Încă de atunci, reprezentanții administrației publice locale au spus nu, la fel ca locuitorii orașului. Totodată, se opun oamenii și autoritățile din Ruse (Bulgaria).

„Tabelele cu semnături au fost transmise, împreună cu adrese oficiale, către ministerele Mediului, Sănătății, Dezvoltării și Administrației Publice – pentru a sublinia opoziția fermă a comunității față de acest proiect nociv pentru ambele comunități riverane Dunării”, se precizează într-o informare publică a Primăriei Giurgiu.

Edilul Adrian Anghelescu a declarat că administrația locală de la Giurgiu va continua să se opună cu toate mijloacele legale.

„Nu vom permite ca sănătatea giurgiuvenilor să fie pusă în pericol. Am transmis clar poziția noastră tuturor ministerelor și instituțiilor implicate și vom merge mai departe până când acest proiect va fi oprit definitiv. Giurgiu nu este un oraș care stă pasiv în fața pericolelor”.

Pănă acum, Primăria Giurgiu a întreprins următoarele demersuri:
– Transmiterea de adrese oficiale și petiții către autoritățile centrale și locale implicate în procesul de avizare;
– Informarea constantă a populației despre riscurile medicale și de mediu pe care le presupune incinerarea deșeurilor;
– Cooperarea cu autoritățile de mediu din Bulgaria, în contextul transfrontalier al poluării;
– Solicitarea reevaluării procedurii de autorizare și a studii de impact reale asupra sănătății publice.

În luna august 2023, atunci când Consiliul Local Giurgiu a stabilit o rază de protecţie de minimum 1.000 de metri, ceea ce echivala cu oprirea proiectului, primarul Adrian Anghelescu a explicat cum s-au obținut avizele pentru incineratorul de deșeuri medicale.

Adrian Anghelescu – primar municipiul Giurgiu

„Fără să existe un studiu de impact, Direcţia de Sănătate Publică a dat aviz favorabil, de aici, toate celelalte instituţii avizatoare au dat avize favorabile. La un moment dat a apărut şi studiul de impact, deşi acesta ar fi trebuit să apară înainte ca DSP să avizeze acest proiect. Nimeni nu a mai vrut să retragă avizele respective.

Noi ştiam că, prin natura fostei legi cu privire la astfel de obiective, era prevăzută respectarea unei distanţe minime de 500 de metri faţă de terenurile sau construcţiile private, dar aceasta a fost înlocuită, amendată cu termenul ‘vecinătate’. (…) Acum, dumneavoastră, consilierii municipali, sunteţi astăzi aici pentru a defini ce înseamnă vecinătate pentru cetăţenii oraşului Giurgiu.

Dacă la deşeurile nepericuloase, ca gropi de gunoi, se prevede o rază de protecţie de 1.000 de metri, atunci consider că trebuie să luăm atitudine şi să venim în sprijinul cetăţenilor care se opun acestui incinerator şi să definim, în spiritul sănătăţii publice, o rază de protecţie de minimum 1.000 de metri, ca la gropile de gunoi”, a explicat, în ședința CLM Giurgiu din august 2023, primarul Adrian Anghelescu.

Săptămâna aceasta, deputatul de Giurgiu Marian Mina a transmis către ministrul Sănătății o interpelare pe tema incineratorului. Parlamentarul cere, printre altele, ca o comisie din cadrul Ministerului Sănătății să se deplaseze în Giurgiu, pentru a verifica dacă DSP Giurgiu a respectat legislaţia şi a întreprins toţi paşii legali în acest caz.

„Solicit acest lucru deoarece este o anomalie să se emită o notificare pozitivă şi, ulterior, să se solicite realizarea unui studiu de impact. (…) A analizat Ministerul Sănătății răspunsurile primite în cadrul consultării publice și pozițiile oficiale ale autorităților locale (Consiliul Local, DSP Giurgiu, după caz) privind riscurile de sănătate publică asociate amplasării propuse?

Ce măsuri concrete a luat sau intenționează să ia Ministerul Sănătății pentru a garanta că amplasarea și funcționarea acestui incinerator de deșeuri medicale și nepericuloase ( care, conform legislației, trebuie să respecte limite stricte de emisii, inclusiv pentru dioxine și furani) nu va avea niciun impact negativ asupra sănătății locuitorilor din Giurgiu și din Ruse, inclusiv asupra calității aerului respirat?

Într-un studiu complex realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se arată că poluarea aerului determinată de incinerarea deşeurilor medicale reprezintă o problemă majoră care trebuie rezolvată. (…)

În cursul anului 2023, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 1257/2023 care a eliminat distanțele minime de protecție sanitară ( 500 m), stabilite anterior prin Ordinul nr. 119/2014. Această modificare legislativă a survenit în timpul demersurilor pentru aprobarea proiectului de la Giurgiu și este percepută de public ca o facilitate pentru realizarea investiției, ignorând principiul precauției și necesitatea protejării sănătății populației”, se precizează în textul interpelării deputatului Marian Mina către ministrul Sănătății.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Primăria Găești digitalizează serviciile publice. Proiectul este implementat cu fonduri europene

Publicat

pe

Primăria Găești și unitățile de învățământ subordonate vor fi dotate cu echipamente moderne și un sistem informatic integrat – a anunțat edilul Alexandru Iorga. Proiectul de transformare digitală a serviciilor publice din Găești depășește 5 milioane de lei, fonduri europene nerambursabile accesate de administrația locală.

Odată finalizată, investiția va asigura:
– acces mai ușor la informații și servicii publice;
– mai puține drumuri și documente pe hârtie;
– o comunicare mai eficientă cu cetățenii și firmele;
– gestionarea mai bună a documentelor și a operațiunilor financiare și fiscale;
– protejarea datelor și creșterea siguranței informatice.

„Știu că trăim vremuri complicate și că fiecare dintre dumneavoastră are griji, responsabilități și prea puțin timp de pierdut între ghișee. Tocmai de aceea, continuăm să căutăm finanțări care să aducă îmbunătățiri concrete în viața orașului nostru”, a transmis primarul Alexandru Iorga.

Cât privește școlile incluse în proiect, se va moderniza activitatea administrativă, pentru o mai bună organizare și gestionare a documentelor.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ADMINISTRAŢIE

Președintele CJ Dâmbovița răspunde acuzațiilor lansate de adversarii politici: USR Dâmbovița, mult zgomot, puține rezultate!

Publicat

pe

Liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a răspuns pertinent unor atacuri lansate de reprezentanții USR Dâmbovița, care, acum, când nu mai sunt la guvernare, perioadă tristă în care au dat peste cap viața socială și economică a României, s-au găsit să critice proiectele de infrastructură absolut necesare în procesul de dezvoltare a județului Dâmbovița.

„Când nu ai realizări concrete pentru Dâmbovița, încerci să acoperi lipsa lor prin atacuri politice și acuzații”, a spus Corneliu Ștefan.

A precizat președintele Consiliului Județean Dâmbovița, într-un text publicat pe rețelele de socializare, că USR-iștii critică, dar par să fi uitat de propriile decizii și responsabilități. Amintește Corneliu Ștefan despre proiectul de reabilitare și modernizare la patru benzi a DN 71, Bâldana -Târgoviște, întârziat de deciziile luate de miniștrii USR.

„Pe 30 decembrie 2020, după ani de pregătiri, avize și licitații, era semnat contractul pentru lărgirea DN 71 la patru benzi. La numai două săptămâni, în perioada în care Ministerul Transporturilor era condus de Cătălin Drulă, CNAIR anunța rezilierea contractului. Consecința? O nouă întârziere pentru un proiect așteptat de zeci de ani de dâmbovițeni! Abia în ianuarie 2023 a fost semnat un nou contract. Iar astăzi, reprezentanții USR vin să dea lecții despre ritmul lucrărilor! Înainte să arătați cu degetul, explicați ce s-a întâmplat în ianuarie 2021”, a precizat Corneliu Ștefan – președintele CJD Dâmbovița.

USR-iștii, în ultima perioadă, au orientat tirurile comentariilor cu tentă politica spre stadiul lucrărilor și modul în care se lucrează la modernizarea DN 71. Corneliu Ștefan le răspunde că tot ceea ce se execută pe acest șantier, premieră în județul Dâmbovița, după decenii la rând de așteptare, stadiul lucrărilor, validate de supervizor, indică un progres fizic de 42%. A mai precizat Corneliu Ștefan că la Bâldana lucrările sunt încheiate, iar la nord de localitatea Conțești se circulă deja pe porțiuni noi de drum. Le-a mai adus aminte președintelele Consiliului Județean Dâmbovița USR-iștilor că proiectul privind Drumul Expres București -Târgoviște, investiție la fel de importantă pentru economia județului care va fi realizată în următorii ani, este un obiectiv pe care l-a susținut de la început.

„Eu am lansat și am susținut ideea Drumului Expres București – Târgoviște, încă din august 2020! Nu am descoperit acest proiect ieri și nu am început să vorbesc despre el din oportunism politic! Am lansat și promovat ideea încă din august 2020. Am inclus proiectul în Masterplanul de Dezvoltare al Județului Dâmbovița. Am solicitat oficial introducerea lui în Planul Investițional 2020–2030. Am susținut permanent necesitatea unei legături rapide între Târgoviște, București și Autostrada A0”, a adăugat Corneliu Ștefan în textul de răspuns la divagațiile reprezentanților USR.

A mai ținut să precizeze președintele Consiliului Județean Dâmbovița că nu a pus niciodată drumul expres în competiție cu modernizarea DN71, Bâldana – Târgoviște.

„Am susținut ambele investiții și voi continua să le susțin! Dâmbovița are nevoie de un DN 71 modernizat, sigur și adaptat traficului actual, dar și de un drum expres care să asigure o conexiune rapidă cu Bucureștiul și A0. Aceste proiecte nu se exclud. Se completează și sunt esențiale pentru dezvoltarea județului”, a scris Corneliu Ștefan.

Acuzele USR-iștilor cum că PSD ar fi blocat realizarea drumului expres Târgoviște – București sunt, de asemenea, respinse de președintele Consiliului Județean Dâmbovița. Corneliu Ștefan le cere dovezi concrete despre această situație invocată, nu simple declarații politice.

„Proiectul se află în procedura pentru obținerea acordului de mediu, iar lipsa unor comunicări recente din partea CNAIR trebuie clarificată”, a răspuns liderul PSD Dâmbovița.

Corneliu Ștefan le solicită reprezentanțiilor USR Dâmbovița să nominalizeze măcar un singur proiect major de infrastructură, cu finanțare, lucrări și rezultate concrete pe care partidul lor, cât timp s-a aflat la putere, l-a adus în județ.

„Nu postări pe Facebook. Nu atacuri politice. Nu declarații! Un proiect concret! Dâmbovițenii au nevoie de investiții, nu de scandaluri politice! Eu am susținut modernizarea DN 71 și am promovat Drumul Expres București – Târgoviște încă din 2020. Nu îmi schimb poziția în funcție de interesele politice ale momentului! Voi continua să susțin ambele investiții, pentru că dezvoltarea județului Dâmbovița este mai importantă decât orice dispută. Vorbesc despre proiecte pe care le-am susținut și pentru care am făcut demersuri concrete. USR să spună ce a făcut pentru Dâmbovița”, a mai transmis Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița și lider al PSD Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite