Ședințele Colegiului Prefectural Dâmbovița se mențin încă la un nivel ridicat, transparent, cu vervă, informație, dezbatere, problematică interesantă, soluții, opinii și termene de rezolvare a unor situații de când este reprezentant al Guvernului în județ Marian Tănase. Dacă facem o paralelă în timp, de fiecare dată când se instala un nou prefect, primele ședințe cu șefii deconcentratelor aveau o notă de interactivitate. Reprezentantul Guvernului în teritoriu voia să se impună, să fie observat, să arate implicare. Apoi, încet-încet, se intra în banalitatea aceea de tip birocratic, amestecată cu plictis. Citirea unor rapoarte seci, repetitive, statistici, procente, angajamente palide și cam atât. Uite că actualul prefect al județului Dâmbovița, Marian Tănase, a reușit să țină ritmul constructiv al acestor ședințe! Nu s-a pierdut pe drum. Bravo! Ține ștacheta sus. Am observat, și cu siguranță și conducătorii deconcentratelor la fel, reprezentantul Guvernului în teritoriu vine blindat în informații. La orice punct de pe ordinea de zi, are pregătit pachetul de contralovituri, de teme, de probleme apărute sau cu care se confruntă un sistem. Dă de înțeles că știe ce se întâmplă și dincolo de expunerea oficială a șefilor deconcentratelor, adică în ograda lor.

La ședința Colegiului Prefectural Dâmbovița de astăzi, 23 octombrie 2025, teme importante au fost puse pe tapet de directorul Direcției Silvice Dâmbovița – ing. Petre Marin, de șeful structurii județene a Agenţiei Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – ing. Alexandru Ion, de directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Dâmbovița – Bogdan Iancu și de șefele de la OCPI și OPC. Prefectul, ochi și urechi la tematica materialelor prezentate.

Directorul Petre Marin, după ce a făcut, ca de obicei, o prezentare sintetică a Direcției Silvice Dâmbovița – structuri, activitate, schimbări, a vorbit despre situația pădurilor dâmbovițene, care se confruntă cu un fenomen periculos de uscare, generat de schimbările de climă, dar și de unii dăunători care nu pot fi eliminați cu niciun fel de tratament. Fondul forestier din zona Găești ar fi cel mai afectat de acest proces de uscare a arboretului. A mai precizat Petre Marin că lemnul uscat este extras și valorificat către cetățeni. A fost atinsă și problema împăduririi terenurilor degradate. Prefectul Marian Tănase a solicitat mai multă inițiativă în acest plan. Dar, se pare, după cum a dat de înțeles directorul Direcției Silvice Dâmbovița, unitățile administrativ-teritoriale sunt reticente, dacă nu chiar dezinteresate de demararea unor astfel de activități de împădurire a terenurilor degradate. La fel se întâmplă și în ceea ce privește realizarea perdelelor de protecție de-a lungul drumurilor județene, naționale și a autostrăzilor. Un proiect care, se poate vedea cu ochiul liber, nu s-a implementat, deși se vorbește despre acest program de ani și ani. Am aflat la Colegiul Prefectural că primarii ar refuza să se implice în realizarea perdelelor forestiere, fiindcă acestea vor îngreuna / împiedica accesul oamenilor pe terenurile agricole. Și, vă dați seama, ce primar care așteptă voturi ar vrea să se pună rău cu alegătorul. Prefectul a promis că îi va convoca pe edili pentru a lămuri această situație. Marian Tănase crede că problemele trebuie rezolvate de proiectant. El trebuie să prevadă și căi de acces către proprietățile cetățenilor. Până la urmă, este dreptul lor. Deocamdată, această situație a rămas în coadă de pește. Nici reprezentanții Gărzii Forestiere, entitate care s-ar ocupa de implementarea acestui proiect, nu au știut ce să răspundă. Așadar, mai avem de așteptat până ce vor răsări în Dâmbovița, de-a lungul șoselelor, perdele forestiere.

S-a vorbit și despre industrializarea lemnului. România, a spus Petre Marin, directorul Direcției Silvice Dâmbovița, dispune de un excedent de buștean pentru industrializare. Se întâmplă și din cauza faptului că, prin lege, țara noastră nu mai exportă lemn – buștean. Dar, culmea! Deși avem lemn din belșug, România importă astfel de materie primă. Necunoscutele sunt căile interesului și ale economiei de piață!

Fiindcă tot vine iarna, s-a pus problema și lemnului pentru foc. Șeful Direcției Silvice Dâmbovița a precizat că toate subunitățile Direcției dispun de stocuri importante de lemn de foc pentru populație. Prețurile sunt accesibile. Prefectul județului, Marian Tănase, i-a solicitat directorului Petre Marin să emită către nedia locală un comunicat de presă prin care să informeze cetățenii județului Dâmbovița despre stocul de lemn existent, zone, locații și unități de unde poate fi achiziționat, prețuri, program de funcționare a depozitului, persoane de contact, numere de telefon etc., astfel încât dâmbovițeanul care are nevoie de lemn de foc în această iarnă să știe clar, precis de unde să-l procure.

Șeful de la ANIF, Alexandru Ion, a vorbit despre sistemele de irigații care funcționează în județul Dâmbovița, în special în zona de sud unde se practică o legumicultură în sistem intensiv, iar agricultorii, în verile secetoase, solicită apă pentru culturile lor. A spus directorul ANIF că în 2025, în Dâmbovița, 23.000 de hectare de teren se află în zonă irigabilă. Din această suprafață, s-au încheiat contracte cu legumicultorii, cu asociațiile de udători pentru 4.905 hectare. Și, în final, s-au irigat 1.420 de hectare! A spus directorul că în zona Lungulețu – Poiana se irigă mai mult, dar nu reușesc să îi contacteze pe agricultori pentru a încheia contracte, fug de reprezentanții ANIF. Au efectuat și întâlniri cu membri asociaților de udători, 5 la număr, pentru a le oferi sprijin în elaborarea unor proiecte.

În zilele următoare, vom aborda în materiale de presă și celelalte subiecte discutate în cadrul ședinței Colegiului Prefectural Dâmbovița de astăzi, 23 octombrie 2025.

Urmărește Incomod Media și pe Google News