Șeful Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița, comisarul șef Viorel Polexe, a prezentat, ieri – 19 august 2026, sintetic, în cadrul unei conferințe de presă, misiunile desfășurate de polițiștii din Dâmbovița în primele șase luni ale anului 2026. Toate activitățile specifice s-au desfășurat pentru creșterea gradului de siguranță pentru cetățenii din județ, asigurarea unei intervenții ferme și rapide la solicitările acestora, descurajarea comportamentelor antisociale, combaterea infracționalității și creșterea gradului de siguranță pe drumurile publice – a spus comisarul șef Viorel Polexe.

Concluzia desprinsă din materialul prezentat este aceea că, în perioada 1 ianuarie –31 iulie 2026, ca urmare a prezenței active a polițiștilor în segmentul stradal și a numeroaselor activități desfășurate pentru siguranța comunității, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița, infracționalitatea a înregistrat un trend descendent, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

„Ponderea acestor infracțiuni este reprezentată de faptele de natură judiciară, 67% din totalul sesizărilor, fiind înregistrate cu 9,7% mai puține fapte față de primele șapte luni ale anului 2025. De asemenea, diminuări semnificative se înregistrează în rândul infracțiunilor contra persoanei, fiind înregistrată o scădere de 6,2%. Infracțiunile de omor înregistrează o scădere de 75%, iar infracțiunile de lovire sau alte violențe au scăzut cu 3%.

În ceea ce privește infracțiunile stradale sesizate, 57,5% dintre acestea au fost comise în mediul urban și 42,5% în mediul rural. În această categorii, în primele șapte luni ale anului 2026, se înregistrează o creștere cu 31%”, a precizat comisarul șef Viorel Polexe.

În primele șapte luni ale acestui an, polițiștii dâmbovițeni au organizat 49 de razii, cu 172% mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut și 1771 de acțiuni (+5,5). Dintre acestea, 441 au fost pe linie rutieră, 144 în domeniul investigațiilor criminale, 108 pe linie de ordine publică, 40 pe arme și muniții și 26 în domeniul economic.

Reclama

„Pentru abaterile de la normele contravenționale, în perioada analizată, polițiștii din Dâmbovița au aplicat 62.537 de sancțiuni contravenționale, dintre care 12.336 au fost pentru nerespectarea prevederilor Legii 61/1991, 1.391 pentru încălcarea prevederilor O.U.G. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență, 373 potrivit O.G. nr. 37/2007 privind nerespectarea perioadelor de conducere sau odihnă, 270 pentru abaterile stabilite prin Legea nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, 92 conform O.U.G. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (fiind confiscate sume de bani în valoare totală de peste 25.000 de lei) și 98 de sancțiuni contravenționale în domeniul silviculturii, conform prevederilor Legii nr. 171/2010 (fiind indisponibilizată cantitatea de peste 421 mc material lemnos)”, a mai spus inspectorul șef al IPJ Dâmbovița.

În ceea ce privește circulația pe drumurile publice și constatarea abaterilor de la normele contravenționale, în primele șapte luni ale acestui an, polițiștii dâmbovițeni au aplicat 46.479 de sancțiuni contravenționale conform O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Peste 11.800 de sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză și peste 8.100 pentru nepurtarea centurii de siguranță.

„Alte 1.348 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate pentru neutilizarea luminilor de drum în timpul deplasării pe drumurile publice, 756 pentru încălcarea regulilor la întoarcere, mers înapoi, schimbarea benzii, schimbarea direcției de mers, 569 pentru folosirea telefoanelor mobile în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip „mâini libere”, 563 pentru opriri, staționări sau parcări neregulamentare și 205 pentru conducerea unui vehicul a cărui înmatriculare este suspendată. Alte 541 de sancțiuni au fost aplicate șoferilor care au condus pe drumurile publice un vehicul care prezenta deficiențe periculoase sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat și 645 celor care conduc vehicule cu deficiențe majore. Pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor și vehiculelor au fost aplicate 146 sancțiuni contravenționale, iar pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice 194”.

În urma activităților desfășurate pentru creșterea gradului de siguranță pe drumurile publice, polițiștii de la Serviciul Rutier au constatat 350 de infracțiuni la regimul circulației, mai puține cu 9,8%.

„Au fost întocmite 84 de dosare penale pentru conducerea unui vehicul neînmatriculat (+7,7%), 81 pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului (-11%), 75 de dosare penale pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere (+8,7%) , 48 de dosare penale pentru conducerea unui vehicul cu un permis de conducere necorespunzător / anulat / retras / suspendat (-31%) și 19 dosare pentru conducerea unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive (-29,6%)

Reclama

În ceea ce privește siguranța rutieră, la nivelul județului Dâmbovița, în primele 7 luni ale acestui an, numărul total al accidentelor înregistrează o scădere de 12,9% față de aceeași perioadă a anului 2025, iar numărul persoanelor decedate înregistrează o scădere de 30,7%. Totodată, în cazul accidentelor ușoare se observă un trend descendent, cu 17% mai puține față de primele 7 luni ale anului trecut. Totuși, accidentele grave înregistrează o creștere de 26,9% față de anul precedent, iar numărul persoanelor rănite grav înregistrează o creștere de peste 62,5%.

Din totalul accidentelor rutiere produse în primele șapte luni ale anului 2026, 75% s-au produs în mediul rural. De asemenea, toate accidentele mortale înregistrate în această perioadă au fost produse în mediul rural.

Cele mai multe accidente de circulație s-au produs ca urmare a desfășurării de alte activități la volan (20,2%), a nerespectării regulilor privind acordarea priorității de trecere vehiculelor (15,2%), a vitezei excesive (14,8%), a neasigurării la schimbarea direcției de mers (11,6%), precum și a nerespectării regulilor privind acordarea priorității de trecere pietonilor (7%)”, a mai spus comisarul șef Viorel Polexe.

Din datele statistice a reieșit că, în zilele de luni, au fost înregistrate cele mai multe accidente pe drumurile publice. Din punct de vedere al categoriei de vârstă, cele mai multe accidente rutiere grave, respectiv 13,7%, au fost produse de participanți la trafic cu vârste cuprinse între 46 și 60 de ani.

„Pentru reducerea numărului accidentelor rutiere și a numărului de victime, la nivelul Inspectoratului au fost puse în aplicare măsuri care au vizat prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente, în principal, prin depistarea și sancționarea celor care consumă alcool sau substanțe psihoactive la volan, a vitezei excesive, indisciplinei pietonilor sau bicicliștilor și a neacordării priorității de trecere”, a mai spus inspectorul șef al IPJ Dâmbovița – comisarul șef Viorel Polexe.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Agricultura românească nu a intrat încă în colaps, dar nici bine nu îi este. Dacă situația este încă una stabilă se datorează fermierilor, consultanților, care nu și-au pierdut optimismul, încrederea și dăruirea față de acest sector economic care ne ține, tuturor până la urmă, existența la un nivel de plutire. Dar asta nu înseamnă că nu sunt probleme, că nu există o luptă pentru a rezista pe o piață europeană liberă, dar care nu este deloc favorabilă agricultorului român. Și asta o spune un specialist, un expert, consultantul în proiecte europene Mihai Istrate.

În activitatea desfășurată până acum, Mihai Istrate a avut posibilitatea să analizeze, să facă comparație între toate etapele socio-politice și economice pe care le-a traversat România din 1990 încoace. Mai multă incertitudine ca acum se pare că nu a existat niciodată. Noroc cu perseverența agricultorilor, cu dorința lor de a nu abandona domeniul, de a căuta continuu metode de supraviețuire! Un rol important în tot acest angrenaj gripat de politicile confuze îl au consultanții agricoli, cei care urmăresc programele, îi informează pe fermieri, îi ajută în toate demersurile necesare, de la faza de elaborare a unui proiect cu finanțare europeană și până la implementare. Fondurile europene nerambursabile au fost o mană cerească pentru agricultorii români, chiar dacă sistemul birocratic este unul mult mai stufos decât în țările din Vest, iar finanțările sunt inferioare.

Ne-a spus Mihai Istrate că România nu duce lipsă de specialiști în agricultură, de profesioniști în domeniu, dar, din păcate, sistemul de finanțare, de sprijin al sectorului agricol, nu funcționează așa cum trebuie. Vina o poartă decidentul politic, deciziile care nu vin la timp. De pildă, acum, de mai bine de trei luni, România este condusă de un guvern interimar, de un premier demis prin moțiune de cenzură. Situația în care ne bălăcim are repercusiuni în toate domeniile economice, inclusiv agricultura este afectată. Anul acesta, cultivatorii de cartofi nu și-au primit subvențiile. La APIA încă mai sunt restanțe pentru anul 2025. Guvernul provizoriu nu poate lua hotărâri, nu poate emite ordonanțe. Țara nu este condusă deplin, constituțional.

„Ce vină au fermierii că lui Ilie Bolojan îi place puterea? Avem un an agricol bogat, oamenii muncesc, sunt gospodari, și-au făcut treaba, dar statul român nu îi ajută cu nimic. În momentul acesta, avem un ministru interimar la Agricultură, viceprim-ministrul Tánczos Barna, nu este băiat rău, dar nu are pârghiile necesare, că pixul este la Bolojan. Banii sunt la Bolojan. Orice decizie trebuie să treacă pe la Bolojan. Și Bolojan știe doar să taie! Și dacă are niște bănuți îi dă unde vrea el. Anul este bogat, dar nu o s-o ducem mai bine. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem într-o piață liberă, dar noi avem neșansa să concurăm cu agricultori din alte state, care au alte condiții, primesc alte subvenții, există alte modalități de finanțare a fermierilor”, ne-a precizat Mihai Istrate.

Ne-a mai mărturisit consultantul în proiecte europene că sunt agricultori români care, pentru a supraviețui, aduc din Ungaria și Polonia fructe la prețuri mult mai mici ca la noi, fiindcă acolo s-au acordat subvenții, fermierii sunt sprijiniți, și le vând la poartă, ca și cum ar fi autohtone.

Reclama

„Pe lângă faptul că fermierii din celelalte state primesc subvenții mai mari, au un sistem de subvenționare despre care eu vorbesc de vreo doi ani că trebuie aplicat și la noi. Subvenția este necesar să fie acordată la produsul finit, nu la suprafața de teren. Noi dăm bani și celui care nu cultivă. Sunt proprietari de terenuri care iau subvenții milioane de euro și nu mișcă un pai. Nu știu ce este aia sapă. Sunt doar proprietari de terenuri”, a spus Mihai Istrate.

Mai dă de înțeles expertul agricol că nimeni nu ar avea interes ca țăranul român să se dezvolte. Este bine să fie ținut jos.

„Românul nu mai pune nici varză la murat, cum era tradiția, o cumpără acum de la supermarket. Vine din afară! Pe agricultorii noștri ii omorâm cu reguli și condiții. Le trimitem controale, le dăm amenzi și le luam piuitul. Subvenția la produs trebuie aplicată. Trebuie să le dăm subvenții fermierilor, dacă vrem să reziste. Suntem într-o piață liberă, este normal așa, dar ca să putem concura cu cei de afară trebuie să beneficiem de aceleași condiții. Nu mai există în nicio țară europeană o situație ca la noi. Am ajuns ca nouă, românilor, să ne convină să aducem mere din Ungaria și Polonia și să le vindem la noi. Este strigător la cer! Și agricultorii din Vest muncesc, trudesc, dar sunt sprijiniți așa cum trebuie”, a mai adăugat Mihai Istrate.

Ne-a vorbit consultantul în proiecte cu fonduri europene nerambursabile că, de vreo doi ani, agricultorii așteaptă să apară în domeniu măsuri favorabile, programe care să le permită dezvoltarea exploatațiilor agricole, achiziționarea de utilaje performante. Abia acum au ieșit două măsuri. Una destinată fermierilor mici. Se acordă 50.000 de euro. Prin AFIR se asigură 85% din sumă, iar partea de cofinanțare a beneficiarului de proiect este de 15%. Fondurile au ca destinație achiziționarea de utilaje agricole. Fermierii legumicoli au posibilitatea să își procure și linii de ambalare a produselor. Din păcate, ne-a precizat Mihai Istrate, suma alocată pentru această măsură este de doar 18 milioane de euro. Banii vor ajunge pentru finanțarea a 360 de fermieri din România. Cei mai favorizați sunt fermierii din zona montană și proprietarii de exploatații. Dâmbovița este undeva mai jos în acest clasament pentru acordarea finanțării pe acest program. Fermierii de la Runcu, Bărbulețu, Văleni, Moroeni au șanse mai mari la această măsură. Pot accesa fonduri și fermele zootehnice, dar cu condiția deținerii în exploatație doar a raselor autohtone.

Ne-a mai informat consultantul agricol Mihai Istrate că cea de-a doua măsură se adresează tinerilor fermieri. Aceștia pot primi până la 200 de mii de euro în vederea achiziționării de tractoare și utilaje agricole performante. Măsura se adresează fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani. Cofinanțarea este de 35% pentru agricultorii cu vârste cuprinse între 41-45 de ani. Pentru ceilalți este de 20%. În acest program, pot intra circa 1.000 de ferme agricole din România. Ne-a spus Mihai Istrate că, în ceea ce privește județul Dâmbovița, are lista pregătită. Sunt aproximativ 100 de fermieri care au șanse să obțină fonduri europene nerambursabile pe aceasta măsură.

Reclama

„Fermierii sunt prietenii și colaboratorii mei. Eu mă implic pentru a le rezolva toate problemele ce țin de domeniul agricol, elaborarea de proiecte, obținerea de finanțări. Îi ajut la tot ceea ce înseamnă proceduri. Noroc că acum lucrăm on-line, măcar atât s-a făcut în țara asta. S-au mai simplificat lucrurile. Când vin oameni la mine, discutăm sincer, pe date, pe cifre, pe situația reală. Eu nu îi dau fermierului speranțele pe care nu le are. Îi spun clar cum stau lucrurile. Nici măcar nu îl pun la cheltuială. Consultanța pe care le-o ofer este gratis. Stau de vorbă cu ei ore în șir. Le explic, îi sfătuiesc despre toți pașii care trebuie urmați”, ne-a mai precizat expertul în accesarea de fonduri europene Mihai Istrate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News