La un an de la preluarea mandatului de președinte al României de către Nicușor Dan, senatorul AUR Ciprian Iacob a postat un comentariu referitor la toată această perioadă scursă cu Nicușor în fruntea statului, care nu ne-a adus încă nimic bun și nici nu se întrevăd speranțe că lucrurile vor evolua în direcția bună. Plutim în derivă și incertitudine. Spune parlamentarul AUR că promisiunile de stabilitate, echilibru și prosperitate merită confruntate, astăzi, cu realitatea destul de dură pe care o trăiesc românii.

„În campanie, ni s-a spus că alternativa ar fi însemnat haos, izolare și prăbușire, în timp ce actuala formulă de putere se prezenta drept garanția responsabilității și a bunei guvernări.La un an distanță, însă, bilanțul este departe de imaginea idilică proiectată atunci.

Euro, despre care românii erau avertizați că va exploda dacă vor vota „altfel”, a crescut chiar sub administrația celor care se revendicau drept apărătorii stabilității PNL,USR, PSD, UDMR. TVA-ul a ajuns la 21%, iar efectele se simt direct în prețuri, în consum și în nivelul de trai al fiecărei familii.

În fiecare lună, mamele din România pierd sute de lei din indemnizație, pensionarii primesc mai puțini bani pe card, persoanele cu handicap au fost private de drepturi, iar concediile medicale au fost taxate inclusiv pentru bolnavii oncologici. Cu alte cuvinte, povara dezechilibrelor bugetare nu a fost așezată pe umerii privilegiilor, ci pe umerii celor vulnerabili.

În mod paradoxal, în timp ce cetățenilor li se cere austeritate, bugetele instituțiilor de forță au continuat să crească. Bugetele Guvernului și Camerei Deputaților au crescut și ele cu 30% și nu par să fi cunoscut aceeași rigoare financiară impusă oamenilor obișnuiți.

Nici performanța nu a fost protejată. Bursele de excelență olimpică au fost afectate, deși aceiași decidenți invocă frecvent educația, meritul și viitorul tinerei generații. Este o contradicție grăitoare între retorica publică și conduita administrativă.

Economia reală resimte, la rândul ei, presiunea unei guvernări lipsite de coerență fiscală. Peste 83.000 de firme au fost afectate, iar alte mii au fost dizolvate sau și-au întrerupt activitatea. Șomajul aproape s-a dublat, de la 3,1% la 6,3%, iar situația tinerilor este și mai îngrijorătoare: aproximativ 30% dintre ei nu au un loc de muncă.

Pe fondul acestor realități, România continuă să se afunde în datorii. Datoria externă a atins un nivel istoric, crescând de la 177 de miliarde de euro la aproape 230 de miliarde de euro. Statul se împrumută scump, pe termen lung, iar riscul de degradare economică devine tot mai greu de ignorat.

Dimensiunea socială este la fel de gravă. În 2024, România a înregistrat doar 162.000 de nașteri, un nou semnal al declinului demografic. Țara se golește, românii pleacă, iar cei care rămân sunt împovărați cu taxe, scumpiri și incertitudine, iar în locul celor plecați, intră în țară, anual, peste 100.000 de mii de imigranți.

În locul unei politici naționale de redresare, actuala putere pare să administreze declinul, nu să îl oprească. Iar în locul protejării cetățeanului, statul pare preocupat să-și conserve propriile privilegii.

Și lista poate continua: sănătatea în suferință, împrumuturi pe zeci de ani, presiune fiscală crescută, instituții tot mai costisitoare și o prăpastie tot mai mare între promisiunile electorale și realitatea cotidiană.

Acesta este, în esență, raportul de țară după un an de „stabilitate”: românii pleacă, cei rămași sunt împovărați, categoriile vulnerabile sunt sacrificate, iar statul continuă să protejeze privilegiile, nu cetățeanul”, a precizat senatorul Ciprian Iacob.

Urmărește Incomod Media și pe Google News