Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, invită publicul vizitator să descopere o nouă expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Artă.

După șase ani, de când o parte substanțială din expoziția permanentă a Muzeului de Artă situată la etajul acestuia se strângea, revine pe simeze secțiunea de artă românească modernă.

Actuala expoziție este structurată de cele patru săli de la etaj, exceptând Sala de Consiliu foarte decorată, cronologic atât cât ne-a permis spațiul restrâns, dar mai ales patrimoniul din colecția de artă. Astfel, în prima sală sunt reprezentate începuturile picturii de șevalet în arta românească (primitivi și pictori călători) și perioada academică (secolul al XIX-lea), iar în cea de-a doua sală modernismul în arta românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – 1900. Cea de-a treia sală expune artiștii care și-au legat viața și / sau opera de orașul Târgoviște din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea, în timp ce ultima sală continuă firul evolutiv al artei moderne și avangardei din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Astfel, vizitatorul continuă să observe parcursul artei în secolul al XIX-lea și apariția picturii de șevalet în arta românească cu începuturile marcate de portretistica anonimă a așa numiților pictori „primitivi”, a celor călători prin Țările Române (Josef August Schöefft) și a primelor generații de artiști formați în școlile superioare de arte nou înființate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Iași (1860) și București (1864) de primii pictori întorși de la studii în academiile renumite ale Europei și fondatori ai școlilor superioare de arte (Gheorghe Panaiteanu Bardasare și Gheorghe Năstăseanu – Iași; Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu – București).

Din prima generație de artiști școliți la București sub îndrumarea lui Aman și Tattarescu se numără pictorii Mihail Dan și Sava Henția. Cei doi împreună cu mai tânărul lor coleg, George Demetrescu Mirea, sunt reprezentanți ai artei de factură academică cu influențe variate. Tot reprezentant al academismului este considerat și artistul buzoian Ștefan Vasilescu, care s-a stabilit la Târgoviște la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Reclama

Modernitatea în arta românească ajunge prin pictura lui Nicolae Grigorescu, care marchează viziunea și opera a numeroși artiști, unii care rămân în sfera sa de influență (Arthur Verona) și alții care se desprind și urmează un parcurs propriu (Gheorghe Petrașcu).

Continuând stilistic și, în același timp, omagiind artiștii care s-au oprit și creat în Târgoviște și pe meleagurile dâmbovițene, a treia sală expune lucrări cu tematică legată de vechea capitală valahă și împrejurimile sale. De aceea, pornim cu lucrări ale pictorului academic Ștefan Vasilescu realizate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea, căruia se alătură pe simeze, într-o gamă stilistică variată, pictorii Bob Bulgaru, Aurel Vasilescu, Gheorghe Petrașcu, Stelian Panțu și Vasile Blendea.

Ultima parte a expoziției urmărește, cu lacunele impuse de patrimoniul prezent în colecții, expunerea lapidară a numeroaselor stiluri care se succed sau se întrepătrund în perioada interbelică și cea imediat următoare celei de-a doua conflagrații mondiale. Aici se regăsesc lucrări ale artiștilor Costin Petrescu, Sabin Popp, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Constantin Isachie, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Dimitrie Gheiață, Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Marius Bunescu, Marcel Iancu. Dintre doamnele artei românești sunt prezente o parte din artistele fondatoare ale Asociației Femeilor Pictore și Sculptore: Cecila Cuțescu-Storck, Olga Greceanu, Lucia Demetriade Bălăcescu, Micaela Eleutheriade.

Vă invităm să descoperiți operele marilor maeștri ai artei românești, precum și a elevilor acestora, în expoziția permanentă de la etajul Muzeului de Artă din Târgoviște.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama