ACTUALITATE
Găești. 44 de cupluri de aur, premiate în cadru festiv la casa de cultură a orașului
„Zilele orașului Găești” au debutat astăzi, 18 iulie 2026, printr-un eveniment desfășurat sub auspiciile istoriei, credinței, statorniciei în familie și muzicii. Primarul Alexandru Iorga a ținut ca acest spectacol ceremonial să se desfășoare în incinta Casei de Cultură a orașului. Principalii protagoniști ai manifestării au fost găeștenii care au împlinit anul acesta 50-60 de ani de căsătorie neîntreruptă, de dragoste, înțelegere și rezistență în fața tuturor vicisitudinilor existențiale. Administrația publică locală a hotărât să îi premieze, cu flori, recompense în bani, un spectacol dedicat lor, susținut de Ozana Barabancea și orchestra „Lumini Sonore”, și, la final, câteva ore de socializare într-unul din restaurantele din Găești.
La eveniment au fost prezenți pentru a-i saluta pe veteranii căsniciei, pe toți găeștenii cu ocazia „Zilelor orașului”, care se întâmplă în fiecare an în preajma Sfântului Ilie, președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședintele Antonel Jîjîie, deputații Carmen Holban și Laurențiu Neculaescu, fostul prefect Marian Tănase, liderul TSD – Bogdan Istrate, primari și alți reprezentanți ai autorităților locale și județene.
Înainte de a se trece la înmânarea diplomelor pentru trăinicie în căsnicie, primarul orașului Găești, Alexandru Iorga, a rostit un discurs echilibrat, bine structurat, despre momentul sărbătorit, despre cei 528 de ani de la prima atestare documentară a localității. Așa cum bine a spus Alexandru Iorga, un oraș nu începe în ziua în care numele său este așternut pentru prima dată într-un document. Un oraș începe atunci când oamenii aleg un loc pe care să-l numească acasă, își întemeiază familii, ridică gospodării, biserici și școli și, generație după generație, îi dau identitate, memorie și suflet.
Conform documentelor istorice, Găești datează din 19 iulie 1498, când numele așezării este menționat într-un hrisov al domnitorului Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, prin care era întărită „ocina Găeștilor” Mănăstirii Râncaciov. Dar, a menționat primarul Alexandru Iorga, istoria acestor locuri este mult mai veche. Descoperirile arheologice atestă existența unei comunități încă din neoliticul târziu, ca dovadă că aceste meleaguri au fost locuite și iubite cu mult înainte ca numele de Găești să intre în analele istoriei scrise. A mai spus primarul Alexandru Iorga că forța unei comunități, a unui oraș stă în continuitate. Fiecare generație primește moștenirea celei dinainte și are datoria de a o transmite mai departe, mai bogată și mai puternică.
„De-a lungul timpului, fiecare generație și-a pus amprenta asupra dezvoltării Găeștiului. Unii au construit, alții au educat, au vindecat, au creat, au dezvoltat economia sau au dus numele orașului nostru peste hotare. Fiecare și-a adus contribuția la identitatea pe care o avem astăzi. Avem datoria să ne amintim de oamenii care au înțeles că un oraș nu se construiește doar prin ziduri, ci și prin viziune.
Frații Olănescu, descendenți ai familiei Ghica, au ales să investească în locul din care proveneau și au contribuit decisiv la schimbarea chipului Găeștiului. Lor le datorăm amenajarea Parcului Central și a Parcului Copiilor, ridicarea unor clădiri care reprezintă și astăzi repere arhitecturale și istorice, precum și dezvoltarea vieții culturale și spirituale a comunității.
La începutul secolului trecut, un alt nume avea să marcheze destinul orașului nostru. În anul 1907, sub conducerea generalului doctor Nicolae Ionescu, a fost înființat spitalul din Găești. Același Nicolae Ionescu, în calitate de președinte al Comitetului de Inițiativă, a avut un rol esențial și în înființarea primului liceu al orașului, convins că sănătatea și educația reprezintă temelia unei comunități puternice”, a rostit Alexandru Iorga.
A mai insistat edilul pe faptul că istoria unui oraș este scrisă, construită, nu doar de instituțiile sale, ci și de oamenii pe care îi formează.
„Găeștiul are privilegiul de a fi oferit României și lumii personalități care au făcut cinste acestor locuri. Gheorghe Zamfir a dus sunetul naiului pe cele mai mari scene ale lumii. Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu au devenit repere ale criticii și istoriei literare românești. Nicolae Bănescu și Victor Bădulescu au făcut parte din Academia Română, confirmând valoarea intelectuală a acestor locuri.
Din Găești se trag, de asemenea, actrița Ileana Iordache, scriitorii Aurel Iordache, Mihail Ilovici, George Anca, Tudor Cristea și Nicolae Rotaru, profesorul universitar Constantin Ghiță, marele acordeonist Vasile Pandelescu, profesorul doctor docent Petre Ionescu-Stoian, întemeietorul Institutului de Cercetări Farmaceutice și Control al Medicamentului, precum și sportivi de excepție, între care handbalistul Mihai Popescu și fotbalistul Florin Tănase și mulți alții, care au contribuit, fiecare în domeniul său, la prestigiul și renumele Găeștiului”, a adăugat primarul orașului Găești.
A mai spus Alexandru Iorga că fiecare nume de personalitate care își are rădăcinile în Găești reprezintă file din istoria orașului, dovezi că adevărata bogăție a unei urbe nu se măsoară doar în clădiri sau investiții, ci în oamenii pe care îi formează și pe care îi oferă lumii.
A vorbit Alexandru Iorga și despre epoca modernă, de prefacerile produse în oraș în ultimele decenii ale secolului trecut și de ceea ce a urmat după momentul Decembrie 1989.
„Găeștiul a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Orașul și-a extins cartierele, și-a dezvoltat infrastructura și a devenit unul dintre cele mai importante centre economice ale județului Dâmbovița. Întreprinderea de Utilaj Chimic și fabrica Arctic au făcut ca numele Găeștiului să fie cunoscut în întreaga țară și au oferit generațiilor de găeșteni stabilitate și locuri de muncă.
După schimbările din anul 1989, au urmat ani dificili, dar Găeștiul a demonstrat, încă o dată, că are puterea de a merge mai departe. Companii precum Beko, Mairon și Mecanpetrol au continuat să investească și să ofere locuri de muncă, demonstrând că acest oraș știe să privească spre viitor fără să-și piardă identitatea.
Poate că aceasta este cea mai importantă lecție pe care ne-o oferă istoria Găeștiului, fiecare generație are responsabilitatea de a lăsa în urmă un oraș mai bun decât l-a găsit. Găeștiul a evoluat ori de câte ori au existat oameni care au avut curajul să privească înainte. Frații Olănescu au înțeles că dezvoltarea începe prin cultură, spiritualitate și respect pentru comunitate. Doctorul Nicolae Ionescu a înțeles că fără sănătate și fără educație nu poate exista progres. Generațiile care au construit platforma industrială au înțeles că dezvoltarea economică înseamnă locuri de muncă, stabilitate și șansa unei vieți mai bune. Fiecare generație a avut propria sa misiune. Astăzi este rândul generației noastre”, a mai spus Alexandru Iorga.
Actualul primar al orașului Găești, mandatat de cetățeni anul trecut, în luna decembrie, a vorbit și despre responsabilitatea pe care o are acum, izvorâtă din încrederea pe care cetățenii i-au acordat-o.
„Nu ne propunem să schimbăm identitatea Găeștiului. Dimpotrivă. Ne propunem să construim pe temelia lăsată de cei dinaintea noastră, păstrând ceea ce are valoare și aducând orașul la standardele pe care găeștenii le merită. Această viziune trebuie transformată în fapte. Iar în aceste prime luni am început deja să așezăm această direcție în proiecte și investiții pentru viitorul Găeștiului”.
Alexandra Iorga a amintit în discursul său și despre investițiile aflate acum în curs de derulare, despre ceea ce se conturează în pragul viitorului apropiat, cu sprijinul nemijlocit al administrației publice județene.
„Pentru prima dată în istoria Găeștiului, construim o centură ocolitoare a orașului, un proiect de importanță strategică pentru dezvoltarea întregii zone, inițiat și susținut de domnul Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița. Este o investiție care va schimba modul în care orașul nostru se dezvoltă, va fluidiza traficul și va crea premisele atragerii de noi investiții și locuri de muncă.
Investim, în același timp, în educație, pentru că viitorul unei comunități se construiește în școală. La Școala Gimnazială „Șerban Cioculescu” construim un nou corp de clădire, o investiție importantă pentru generațiile viitoare. În paralel, sunt în derulare investiții de zeci de milioane de euro pentru modernizarea, reabilitarea și dotarea Liceului Tehnologic „Iordache Golescu”, Liceului Tehnologic „Dr. C. Angelescu”, Colegiului Național „Vladimir Streinu”, Școlii Gimnaziale „Radu cel Mare” și Grădiniței „Inocența”.
În domeniul sănătății, ne-am asumat un obiectiv esențial: redarea încrederii oamenilor în actul medical oferit de Spitalul Orășenesc Găești. După patru ani în care blocul operator a fost închis, acesta este din nou funcțional, aparatul RMN a fost pus în funcțiune, iar în această perioadă a fost autorizat și computerul tomograf, care urmează să fie pus în funcțiune în scurt timp.
În paralel, reabilităm blocuri de locuințe, modernizăm și reabilităm străzile orașului, lucrăm la înfrumusețarea Găeștiului prin amenajarea de spații verzi, reabilitarea parcurilor și crearea unor locuri moderne pentru petrecerea timpului liber. Totodată, în domeniul asistenței sociale, am pus bazele unui serviciu de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice și pentru cei care au nevoie de sprijin”, a transmis Alexandru Iorga.
Primarul orașului Găești a vorbit și despre momentul încărcat de emoție și respect al premierii cuplurilor care au avut o casnice durabilă, bazată pe încredere, dragoste și unitate la bine și la rău. Cea mai de preț celulă a societății, suportul civilizației care este familia a fost bine reprezentată la Găești.
„Am avut onoarea de a-i celebra pe cei care, prin exemplul lor de viață, au demonstrat că dragostea, respectul și devotamentul pot învinge timpul. Am premiat cuplurile care au aniversat 50 și 60 de ani de căsătorie, oameni care au construit nu doar familii trainice, ci și comunitatea pe care o numim astăzi acasă”, a menționat Alexandru Iorga.
A urcat pe scenă pentru a-i saluta pe veteranii familiei din Găești, pe toți cetățenii orașului cu ocazia zilelor acestei frumoase comunități și președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan. A spus șeful administrației publice județene că momentele care aduc împreună oameni de toate vârstele sunt cele mai importante pentru o comunitate.
„Aceste familii care au sărbătorit 50, 60 de ani de căsătorie, ne arată că o relație bazată pe respect, încredere și sprijin reciproc poate trece cu bine peste toate încercările timpului. Felicitări și multă sănătate tuturor celor care și-au scris atât de frumos poveștile de viață. Voi fi în continuare alături de găeșteni și de fiecare comunitate din județul nostru, așa cum am făcut și până acum, pentru că aici, în Dâmbovița, suntem acasă”, a fost mesajul transmis de Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.
Tot astăzi, la Găești, va fi organizată prima ediție a „Galei Excelenței în Educație”. În cadrul acestei manifestări, primarul Alexandru Iorga îi va premia pe elevii și profesorii care, prin rezultatele lor, fac cinste orașului, care demonstrează că viitorul Găeștiului se construiește prin educație.
În vara care, iată, tocmai s-a scurs, aidoma unui gând cald, la Pietroșița, pitoreasca localitate situată la poale de Bucegi, s-a organizat o adevărată cavalcadă de evenimente cultural-artistice, sociale, de suflet și minte, de regăsire și reunire, de reîmprospătare a rădăcinilor neamului, a tradițiilor și obiceiurilor populare. Toate aceste manifestări au gravitat și au fost susținute de fundațiile „Renașterea Pietroșiței Ruralia” și „Comăniță”, conduse de neobositul truditor pe acest ogor al împlinirii Daniel Comăniță.
Sâmbătă – 29 august 2026, întreaga comună a fost cuprinsă de acel zumzet emoționant până la lacrimi al Regăsirii Neamului. Totul a plecat de la o inițiativă de suflet a profesorului universitar Valeriu Banu, fiu al acestor locuri, care a vrut să-și readune acasă, la izvoare, întreg neamul risipit prin țară sau pe meridianele globului. Și nu este de colea să cauți, să alergi după informații, să afli pe unde îți sunt stabilite rudele – unchi, mătuși, veri, nepoți și strănepoți. Profesorul Banu s-a înhămat la acest efort și a reușit să-i contacteze pe toți ai săi și să îi aducă la „Reuniunea Neamului”. Descendenții Elenei Micloșanu, Popa și Bălan din Pietroșița și Dealu Frumos au venit din Austria, Elveția, Suedia, Germania, Statele Unite ale Americii și, evident, din România.
De la Conacul Manolescu, sediul celor două fundații care promovează valorile Pietroșiței, urmașii Elenei Micloșanu, Popa și Bălan, și ceilalți invitați, împreună cu profesorul Valeriu Banu și Daniel Comăniță, au pornit într-un periplu de suflet prin comună, un soi de pelerinaj la locurile sfinte ale sufletelor lor, printre amintiri, răsfoind la pas istoria. S-a mers mai întâi la „Casa preotului Gheorghe Oprea”, un adevărat sanctuar al trecutului, al statorniciei. Un loc unde rădăcinile neamului au rezistat și se văd bine înfipte în stâncă. Fiecare obiect din această locuință, oricât de mic și poate pentru unii neînsemnat, poartă în el radiațiile acelea sublime ale trecutului, ale rostului trecerii omului prin această lume. Totul este pus la loc de cinste, îngrijit și chivernisit. Oaspeții au fost conduși de Domnica Vărzaru, în postura de ilustru ghid, cuprinsă de emoție și de o ușoară bucurie pentru că poate arăta celor care poate nu mai știu să definească clar, constrânși de problematica vremurilor și de viteza epocii, ce înseamnă cu adevărat căldura termenului „acasă”, care sunt valorile unui neam, ale credinței adevărate.
Nu ne-am propus să înșiram aici și să comentăm aparte despre minunățiile văzute în locuința muzeu a preotului Gheorghe Oprea și în „Casa Generațiilor”, ai căror „paznici” demni și statornici sunt Dumitru și Domnica Vărzaru. O facem cu altă ocazie și cu multă atenție și dragoste. Am remarcat că fiecare obiect din aceste temple ale spiritualității și tradițiilor locale ascunde câte o poveste fascinantă. Dominica Vărzaru, s-a văzut, era dispusă să dezvăluie celor de față o sumedenie de istorioare, în dreptul fiecărui lucru prețios, dar timpul era comprimat, fiindcă în acea zi trebuia să se întâmple multe.
Dominica Vărzaru a avut pentru cei de față, înainte de a-i invita să viziteze casa, un discurs de suflet, emoționant, expus cu candoarea vârstei în care se simțea și durerea iscată de faptul că jumătatea sa, cu care a împărțit peste 50 de ani de viață, soțul său, Dumitru Vărzaru, un erudit și iubitor de istorie, cultură și frumos, se află în suferință pe un pat de spital din Capitală. Dar, așa cum o știm, inimoasă, Dominica Vărzaru a avut puterea să își ducă această misiune nobilă de a sufla viață peste rădăcinile neamului care, așa cum a spus, îi unește și, tot ele, îi poartă mai departe. Faptul că membrii acestei mari familii risipite pe întreg mapamondul au fost sâmbătă, 29 august 2026, aici, la Pietroșița, se datorează tocmai acestor rădăcini care încă vibrează. Frumos a mărturisit Dominica Vărzaru, strănepoata primului preot din Valea Țîții, Ion Popescu Micloșanu, aproape poetic, că ea este o ramură veche născută din aceste rădăcini și că îi mulțumește lui Dumnezeu că încă nu s-a uscat.
A fost un discurs superb, iscat din suflet, trăire și cunoaștere, așa cum numai oamenii trecuți prin vreme și vremuri, cu spirit și credință îl pot avea. Rădăcinile neamului au menirea de a hrăni generațiile viitoare și de a le arăta drumul cel bun.
Despre „Casa Generațiilor” pe care a clădit-o împreună cu Dumitru Vărzaru, Dominica a spus că nu este a unei singure generații, ci a tuturora, și a celor care vin din trecut și poartă în spate istoria, și a celor prezente, și, mai ales, a celor viitoare, ca dovadă și îndemn al cutezanței, încrederii și statorniciei.
Într-un scurt răgaz, sub o boltă de vie umbroasă, plină de rod cum nu s-a mai văzut de mulți ani, profesorul Valeriu Banu ne-a vorbit despre acest moment unic pe care l-a creat și intitulat „Reuniunea Neamului”. Ne-a mărturisit că, prin acest eveniment major de familie, a vrut să depășească acea barieră a rutinei existențiale, când rudele, neamurile se adună, se întâlnesc, de obicei, doar la botezuri, nunți și tristele treceri spre veșnicie. A vrut profesorul Valeriu Banu să plămădească un tablou în care totul – emoția, amintirile, îmbrățișările să rezoneze într-o singură rădăcină. Să se simtă pe deplin unitatea neamului, bucuria revederii. A căutat, a creat chiar și un arbore genealogic, a luat-o din aproape în aproape, nume cu nume, an cu an, generație cu generație, și a reușit să adune la Pietroșița peste 40 de membri ai neamului său. Sunt mult mai mulți, dar unii nu au putut să vină din pricini obiective, alții nu s-au arătat prea încrezători că se poate întâmpla o asemenea minune.
Și uite că Valeriu Banu a reușit. A adus apă vie din toate colțurile lumii la rădăcinile familiei de la Pietroșița. Punctul de referință, simbolul suprem al acestei „Reuniuni a Neamului”, ne-a spus Valeriu Banu, a fost bunica sa, Elena Micloșanu, una dintre fiicele Filofteiei și a părintelui Ion Popescu Micloșanu, primul preot din satul Dealu Frumos, născut pe Valea Dâmboviței, în Micloșanii Mici, din Malu cu Flori.
Ne-a vorbit cu căldură profesorul Banu și de o altă rudă stabilită în Statele Unite ale Americii care nu a putut veni la reuniune. Preotul Mihai Micloșanu, care este stabilit într-un orășel de lângă Los Angeles și care slujește în biserica ortodoxă de acolo. Este iubit și apreciat de comunitatea de români stabiliți peste Atlantic.
De consemnat că, un rol important la reușita acestei manifestări de familie, culturale, spirituale și artistice, cu caracter de unicat la nivel județean și poate chiar național, l-au avut și Fundațiile „Renașterea Pietroșiței Ruralia” și „Comăniță”, conduse de Daniel Comăniță, care au ornat și onorat așa cum se pricep mai bine acest eveniment, cu căldură, gânduri frumoase, ospitalitate, muzică, dans și poezie.
De la „Casa Generațiilor” s-a plecat spre Dealu Frumos. O scurtă oprire în vârf, la Cruce, unde grupul de vizitatori a admirat măreția Munților Bucegi și șiragul alcătuit din casele gospodarilor din Pietroșița și Dealu Frumos, revărsat printre colinele înverzite. Fiii satului reîntorși la rădăcini au fost întâmpinați de preotul Bisericii din Dealu Frumos, Ciprian Popescu.
Părintele le-a vorbit despre biserica înălțată între anii 1876-1877, pe când românii luptau la Plevna, Grivița și Vidin, în Marele Război de Independență, despre preotul Ioan Oprea și despre Evanghelia pe care părintele a folosit-o în misiunea sa de slujire a lui Dumnezeu, despre locurile acestea încărcate de istorie, despre oameni și tradiții.
De la Dealu Frumos s-a revenit la Pietroșița, la Biserica din Joseni, unde descendenții Elenei Micloșanu, Popa și Bălan, au fost întâmpinați de părintele protopop Eugen Popescu și de fiul său, preotul paroh Alexandru Popescu. Părintele protopop a vorbit despre Biserica cu Har de la Joseni, ridicată între anii 1765-1767, pe locul unei foste bisericuțe din lemn. Ctitorii acestui lăcaș de închinăciune construit în stil brâncovenesc au fost negustorul Negoiță Fust din Târgoviște și vătaful Plaiului, Radu Vătășescu.
De la Biserica din Joseni s-a mai făcut o scurtă oprire de suflet la Casa Memorială „Preot Ioan Oprea”, al cărui nume, ca dovadă a prețuirii, a fost dat anul acesta Școlii de Vară „Pietroșița Renaște”, organizată de Fundațiile „Renașterea Pietroșiței Ruralia” și „Comăniță”. În curtea casei, la umbra unui măr bătrân, dar încărcat de fructe, toți cei prezenți l-au ascultat pe profesorul de istorie Adrian Ciorbă, cel care a pornit pe urmele preotului Ioan Oprea, a scotocit prin lăzi ale timpului, prin arhive sofisticate și a reușit să scoată la lumină date și informații relevante despre acesta. Practic, profesorul Ciorbă a deschis o poartă în timp, printr-o primă carte despre viața și opera preotului Ioan Oprea, alcătuită din note, pagini de jurnale din locurile pe unde a slujit, la Măgureni – Prahova, Nucșoara și Dealu Frumos, Pietroșița, documente din arhiva fostei Securității a Statului și fotodocumente. Daniel Comăniță, președintele Fundației „Renașterea Pietroșiței Ruralia”, unul dintre principalii inițiatori ai acestui demers de a scoate la lumină opera și personalitatea preotului Ioan Oprea, a spus că a găsit manuscrise, scrieri ale părintelui Oprea de o rară valoare culturală, filozofică și literară, care ar duce la apariția a peste zece volume.
S-a ajuns în cele din urmă la Conacul Manolescu, unde s-a împlinit și desăvârșit acest mare eveniment intitulat „Reuniunea Neamului”. Așa cum se cade, oaspeții au fost întâmpinați cu pâine și sare oferite de copiii Pietroșiței, cu chipuri limpezi și îmbrăcați în straie populare autentice, de reprezentanții celor două fundații și de membrii familiei Comăniță, puternic angrenați în reușita unor astfel de manifestări ale spiritului și tradiției.
Amfitrionul manifestărilor derulate la Conacul Manolescu a fost Daniel Comăniță. Curtea acestui edificiu cultural, întotdeauna decorată ca de sărbătoare, a fost neîncăpătoare pentru numărul mare de participanți, veniți cu inima deschisă la această „Reuniune a Neamului”.
Primarul comunei Pietroșița, Leonard Dicu, a mulțumit reprezentanților Fundațiilor „Renașterea Pietroșiței Ruralia” și „Comăniță”, familiilor Banu, Comăniță și Vărzaru, pentru evenimentul creat. A spus Leonard Dicu că Pietroșița este o localitate binecuvântată de Dumnezeu și de istorie, iar înaintașii familiilor elogiate aici, rădăcinile unui neam, au reprezentat cu cinste comuna și au lăsat în localitate urme și vlăstari valoroși.
Despre legea strămoșească a românilor, factor de promovare a identității și continuității acestei valori de-a lungul istoriei, a vorbit profesorul universitar Ion Marin Croitoru, de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Legea strămoșească a românilor, a spus profesorul Croitoru, este identică cu credința creștin-ortodoxă. A mai precizat acesta că noi, ca popor, suntem unici în Europa. Ne-am născut în lumina Evangheliei și purtăm acest mare dar de popor nou, creat în Lumina Evangheliei.
„Am purtat de-a lungul celor două milenii sămânța Evangheliei pe aceste meleaguri. Noi, ca români, avem și o vocație în istoria universală. Chiar dacă au fost perioade în care ne-am făcut mai puțin auziți, am fost mereu prezenți. Noi am oprit Imperiul Otoman pe Dunăre 500 de ani. Ce ar fi fost Europa Apuseană dacă nu ar fi fost vărsarea de sânge a acestui neam?”, a spus profesorul Ion Marin Croitoru, care a susținut în fața pietroșițenilor veniți de peste mări și țări o lecție scurtă, dar profundă despre credință, despre limbă, cultură și neam.
A mai luat cuvântul și profesorul Valeriu Banu, cel care a migălit intens și cu încredere la crearea evenimentului „Reuniunea Neamului”. A mărturisit profesorul Banu că a ținut să organizeze această întâlnire, ca pe o sărbătoare a bucuriei, a revederii. A vorbit apoi despre tot ceea ce a întreprins pentru a duce la capăt acest proiect de suflet. A făcut o incursiune sintetică prin istoria familiei sale, a celor realizate de aceasta pentru țară, pentru meleagurile Pietroșiței. Profesorul și-a încheiat alocuțiunea cu un mesaj către tânăra generație, afirmând că ei reprezintă viitorul, următorii pași, și că trebuie să aibă încredere în forțele lor, să profite din plin de tot ceea ce se întâmplă la școlile de vară organizate. Le-a mai spus profesorul Valeriu Banu copiilor și tinerilor de față, să nu se considere în nici un fel inferiori celor de la oraș sau din alte zone „pentru că sămânța este bună și solul este bun și, deci, și recolta va fi bună”.
A venit rândul să încânte auditoriul cu mărturisirile sale fiul profesorului Valeriu Banu, Bogdan – președintele Asociației Românilor din zona Washington DC, Statele Unite ale Americii. Bogdan Banu, un împătimit al portului tradițional românesc, a venit îmbarcat într-un costum de țăran autentic, cu cămașa albă, lungă, de in, cu ițari, iar în picioare cu opinci. Trebuie să precizăm că Bogdan Banu deține în colecția sa de straie populare românești peste 120 de piese din toate zonele țării, inclusiv din Republica Moldova. Spunem și Republica Moldova pentru că… mai facem o dezvăluire: soția lui Bogdan este moldoveancă de dincolo de Prut. Povestea lor de dragoste și destin a pornit în America, unde s-au cunoscut.
Pietroșița, pentru românul american Bogdan Banu, înseamnă, cum bine a zis, să vină înapoi la leagănul copilăriei. Aici și la Pucioasa, și-a petrecut cei mai fragezi și frumoși ani ai vieții.
Costumele pe care le-a expus la Conacul Manolescu le are de la bunica sa. A mai vorbit Bogdan celor de față despre covoarele cu motive tradiționale țesute la Pietroșița și care au fost expuse în fața Congresului Statelor Unite ale Americii, în 2013, când, acolo, peste Ocean, au sărbătorit pentru prima dată „Ziua Universală a Iei”. Și încă o dezvăluire cu valoare de știre a făcut Bogdan Banu. Primăria Capitalei Statelor Unite, Washington, a recunoscut oficial „Ziua Costumului Popular Românesc în SUA”. Se întâmpla în 2015. Piesele de vestimentație tradiționale românești din colecția lui Bogdan Banu au fost expuse inclusiv în casa unui fost președinte al Statelor Unite, Woodrow Wilson. Și încă o informație de suflet, dar și cu valoare patriotică, de luat aminte. La nunta pe care a avut-o, el, românul cu rădăcini în Pietroșița, și soția sa, moldoveanca Oxana, au îmbrăcat tricouri care purtau mesajul „Noi am făcut Unirea, voi când?”.
Costumele populare românești au fost duse de soții Bogdan și Oxana Banu și în Alaska, la Cercul Polar. Și ar mai fi multe de spus despre bijuteriile cu motive tradiționale pe care le confecționează cu migală și dragoste Oxana Banu, dar și asta și altele sunt lucruri pe care le vom dezvolta în amănunt cu altă ocazie, în primul rând pentru că cei doi sunt români de-ai noștri, din Dâmbovița și din Republica Moldova, adevărați soli, ambasadori sinceri ai culturii și tradițiilor populare românești.
Amfitrionul acestei întâlniri de la Conacul Manolescu, Daniel Comăniță, și-a făcut datoria cu prisosință. Chiar dacă timpul a curs cu atâta repeziciune, Daniel nu a vrut să scape nimic, nici un capitol cu valoare de inedit, de autentic, de exclusivitate. A prezentat celor de față, ca element de legătură pentru ce urma, o imagine de epocă, reprezentând vizita Principelui Carol I la Pietroșița, în 1867, când a intrat chiar și în Biserica din Joseni. Pe atunci, viitorul Rege al României călătorea prin țară pentru a cunoaște locurile și oamenii.
Nea Fane Gâlmeanu, de 93 de ani, a povestit că bunica tatălui său lucra costume populare românești. Despre îndemânarea ei în a țese și decora ii și fote a aflat și Regina Maria, care, pe când se afla la Castelul Peleș, din Sinaia, s-a urcat în trăsură și a venit la Pietroșița, pentru a vedea și comanda la străbunica lui nea Fane costume populare destinate femeilor.
A mai luat cuvântul profesorul Diana Chițescu, acum directorul Școlii de Vară de la Pietroșița. A povestit despre cele întâmplate în vară, despre cei peste 180 de copii din Bezdead, Moroeni, Buciumeni, Runcu și Pietroșița, despre zumzetul acelor zile și despre cele deprinse de micuți în cadrul atelierelor organizate la Conacul Manolescu. A vorbit Diana Chițescu despre conceptul de familie și forța pe care o emană. A spus că o familie care reușește să își adune ramurile, rămurelele, rădăcinile și trunchiul este ceva deosebit, măreț, puternic. Copacul pe care îl formează va da roade bogate și va rezista peste vremuri.
Un pic mai târziu, profesorul Diana Chițescu, îmbrăcată într-un frumos costum popular, i-a încântat pe cei prezenți cu interpretarea, cu talent, a unei piese muzicale: Ulciorul.
Au mai adresat celor de față câteva cuvinte de suflet profesorul Mădălina Mocanu, directorul Liceului „Aurel Rainu” din Fieni și profesorul de istorie Mihai Dumitrescu, care a făcut câteva dezvăluiri interesante. Dascălul a precizat că nu este fiu al acestor locuri, este născut în Ialomița, dar s-a legat puternic de meleagurile dâmbovițene. A vorbit despre scriitorul și revoluționarul Ion Heliade Rădulescu, care a fost adăpostit în casa familiei Vătășescu din Pietroșița. I-a mai îndemnat profesorul Dumitrescu pe cei de față, în special pe copii, să trăiască istoria.
Poetul și publicistul Constantin Voicu, întotdeauna așezat pe malul izvorului nesecat al poeziei, a prezentat un adevărat eseu literar în versuri despre Pietroșița, despre oamenii locului, despre oaspeți și rădăcini, sub titulatura inspirată „Se întoarce acasă neamul românesc”!
Au urmat momente artistice prezentate de Corul „Pietroșița Renaște”, de copiii ansamblurilor folclorice din Buciumeni, Runcu, Bezdead, Moroeni și Pietroșița. Au recitat din creația proprie Dominica Varzaru, prof. Nicolae Chițescu, prof. Ion Sorin Ivașcu și George Piteș. Acesta din urmă a oferit celor prezenți, cu dedicație, plachete cu versurile sale.
Artiștii de la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București, Orest Pîslariu Ranghilof și Monica Ranghilof au încântat publicul cu interpretarea unor fragmente din opere celebre. La fel și studenta la Conservator Eliana Cristina Hâncu și artistul liric Andrei Hâncu, de la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”.
A fost o zi perfectă cum ar trebui să se întâmple în multe localități ale județului, ale țării. O zi în care, din rădăcini, a erupt seva prezentului și viitorului, iar pe ramurile acestui copac al neamului au înverzit frunzele trăiniciei. Totul la nivel de căldură și spiritualitate.
Ferice de oamenii Pietroșiței, unde, pe lângă rădăcinile adânci ale neamurilor zămislitoare de istorie, înfipte în stâncile de la poalele Bucegiului, există și Fundațiile „Renașterea Pietroșiței Ruralia” și „Comăniță”, care țin vie, nestinsă, această flacără a Renașterii și Mântuirii prin credință, cultură și istorie. Și ca noutate, Daniel Comăniță, cel care coordonează cu sufletul și pricepere cele două fundații, și-a propus să lupte pentru includerea Pietroșiței și a valorilor sale în Patrimoniul Universal UNESCO.
Primăria Titu, din județul Dâmbovița, pregătește un spectacol extraordinar pe 14 septembrie 2026, de „Ziua Orașului”. Artiști îndrăgiți vor urca, începând cu ora 18:00, pe scena amplasată în Târgul Anual: Andrei Bănuță, Costel Biju,, Amna, Loryn, Valentin Sanfira, Marina Roșu și Nicușor Iordan.
„Va fi o seară pentru întreaga comunitate. O seară în care să fim împreună și să ne bucurăm de orașul nostru”, este mesajul transmis de primarul Laurențiu Costache.
VIDEO
Prahovaacum o săptămânăCasă de 200 mp a fost distrusă de foc
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Voinești. Așa da! Confort și civilizație până-n vârf de deal, lângă pădure
- Argeșacum 3 zile
Bărbat decedat după ce s-a răsturnat cu un ATV. A doua victimă a fost dusă la spital
- Dâmboviţaacum 15 ore
Terorizat de vecini! Se întâmplă în Raciu, Dâmboviţa. Claxoane, motoare turate, petarde, țipete, înjurături. VIDEO
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Transport gratuit în Târgoviște, în fiecare zi de vineri, începând cu luna septembrie 2026
- Dâmboviţaacum 4 zile
Mai mulți copii, tâlhăriți pe Bulevardul Constantin Brâncoveanu din Târgoviște. VIDEO
- Dâmboviţaacum 7 zile
Bărbat decedat într-un accident de circulație la Cornățelu
- Dâmboviţaacum o săptămână
Vicepreședinte PSD Dâmbovița: Nu prin tăieri rezolvi deficitul. Doar PSD poate găsi soluții de ieșire din această criză!
