Connect with us

Dâmboviţa

Deputat Valeriu Munteanu: Ministrul Diana Buzoianu trebuie să spună cine răspunde pentru eșecul lucrărilor de pe Dunăre

Publicat

pe

După lucrările aproape eșuate pe Dunăre în vederea dirijării fluxului de apă către Centrala nucleară de la Cernavodă, deputatul AUR Dâmbovița, Valeriu Munteanu, îi solicită ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, USR-ista Diana Buzoianu, să facă publice avizele, acordurile de mediu și studiile care au stat la baza lucrărilor executate în ultimii ani pe fluviul Dunăre.

Vicepreședintele AUR vrea ca Diana Buzoianu, în alte ocazii destul de vocală, să explice cine răspunde pentru efectele negative produse asupra regimului de curgere al fluviului.

„Doamna ministru Diana Buzoianu afirma acum două zile că în Dunăre s-a format un „dâmb” care a reorientat debitul apei și că statul trebuie acum să intervină pentru a corecta situația. Dacă lucrările efectuate asupra albiei au produs sau au favorizat acest fenomen, întrebarea este simplă: cine le-a autorizat, cine le-a evaluat efectele și cine răspunde pentru eșec?

Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât, pentru proiectul BALA II – Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre (proiectul are aviz de gospodărire a apelor din iunie 2022 și acord de mediu emis de APM Călărași în septembrie 2023, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024), proiect destinat inclusiv redistribuirii debitului între brațul Bala și Dunăre, statul a considerat necesare studii și documentații tehnice și de mediu ample. Statul a elaborat documentația de mediu pe 625 de pagini, tocmai pentru că orice intervenție asupra albiei poate modifica distribuția debitelor, transportul sedimentelor și regimul hidrologic. Acest proiect major nici măcar nu a ajuns însă la execuția efectivă.

În schimb, în Dunăre au fost deja realizate alte intervenții – dragări, lucrări asupra pragurilor și formațiunilor din albie și alte operațiuni cu potențial de modificare a curgerii apei. Iar astăzi autoritățile sunt nevoite să intervină din nou, inclusiv prin amplasarea sau scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a corecta distribuția debitului.

Reclama

Aici apare contradicția pe care Diana Buzoianu trebuie să o explice: dacă pentru o lucrare încă neexecutată au fost necesare sute de pagini de studii de mediu, unde sunt studiile și avizele pentru lucrările deja executate? Au anticipat ele apariția „dâmbului” și modificarea distribuției apei către Cernavodă?”, întreabă deputatul AUR Dâmbovița.

Valeriu Munteanu a precizat că a adresat oficial ministrului Mediului o întrebare parlamentară prin care solicită inventarierea lucrărilor hidrotehnice executate în sectorul relevant pentru brațul Bala și Cernavodă și transmiterea acordurilor de mediu, avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, studiilor hidrologice și modelărilor hidrodinamice care au stat la baza acestora. A mai cerut parlamentarul AUR să se facă public numele celor care au decis actuala soluție de urgență cu barjele scufundate.

„În baza căror calcule a fost stabilită cantitatea de material și amplasamentul și dacă au fost evaluate efectele acestei intervenții atunci când Dunărea va reveni la debite normale sau ridicate.

Este greu de explicat tăcerea doamnei Diana Buzoianu, care a transformat autorizarea de mediu și protejarea fiecărui gândac și a fiecărei moluște într-un principiu aproape absolut atunci când a contestat alte proiecte de infrastructură, dar care, în cazul unor intervenții asupra Dunării cu efecte potențiale asupra distribuției debitelor, pare să accepte dintr-odată alte standarde.

Problema nu mai privește doar mediul sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei poate afecta inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Reclama

Dunărea nu poate fi tratată ca un laborator în care statul intervine, constată ulterior efectele și apoi improvizează alte lucrări pentru a le corecta.

Diana Buzoianu trebuie să spună cine a autorizat lucrările care au dus la actuala situație și cine răspunde pentru eșecul lor”, a precizat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Primăria Morteni va moderniza 13,5 km de drumuri agricole

Publicat

pe

Ionel Olteanu - primar comuna Morteni

Primarul comunei Morteni, Ionel Olteanu, a semnat, ieri – 21 octombrie 2026, contractul de execuție în vederea reabilitării și modernizării a 13,5 kilometri de drumuri de exploatare agricolă. Investiția, cu o valoare de 5.129.861,62 lei, a fost finanțată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

După cum ne-a precizat primarul Ionel Olteanu, drumurile din câmp sunt deosebit de importante în tot acest complex de activități agricole, facilitând accesul utilajelor către terenurile cultivate unde trebuie efectuate diferite lucruri.

Potrivit contractului semnat, perioada de execuție este de 12 luni de la data în care vor demara lucrările. Edilul de la Morteni, un fermier împătimit, care cunoște valoarea pământului și cum trebuie pus în valoare, ne-a mai precizat că, dacă timpul va fi prielnic, ordinul de începere a lucrărilor va fi dat în scurt timp.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Dâmboviţa

Dâmbovițeni reținuți pentru furt de telefoane mobile în județul Giurgiu

Publicat

pe

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Giurgiu au efectuat, ieri – 21 octombrie 2026, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, 6 percheziții la domiciliile unor persoane din județele Dâmbovița, Ilfov și din municipiul București, bănuite de săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și acces ilegal la un sistem informatic. Descinderile au avut loc și la punctele de lucru a două societăți comerciale cu profil tip amanet, bănuite că ar fi primit și comercializat bunurile provenite din infracțiune.

Din ancheta efectuată de polițiști a reieșit faptul că, în perioada august-octombrie 2026, un angajat al unui retailer de telefoane mobile, prin intervenții asupra sistemului informatic de gestiune a datelor, a sustras din patrimoniul societății, prin acte materiale repetate, 74 de telefoane mobile. Angajatul în cauză ar fi fost ajutat de alte 3 persoane pentru a dobândi posesia bunurilor și pentru a le comercializa.

Ieri, 21 octombrie, pe baza probatoriului administrat, 3 persoane, doi bărbați și o femeie, cu vârste între 28 și 52 de ani, din județul Dâmbovița, au fost reținute, pentru 24 de ore.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite