Nici nu era mai nimerit să desfășori un festival-concurs de folclor, într-un regim clar de autenticitate, decât la Văleni Dâmbovița. Contrastul între zona pitorească, pe vârful unui deal înconjurat de păduri dese de foioase și șiraguri de case frumoase, la care s-a adăugat zarea cu scutul milenar al munților, este unul de basm. Un peisaj splendid.

De Sfânta Marie Mare, când vara sărută discret, de bun venit, toamna, de câțiva ani, autoritățile locale, primarul Marian Lungu, au pus sămânța acestui festival desfășurat sub egida „Văleni, plai de suflet și de dor”, care a devenit tradiție, iar vestea despre această manifestare a frumuseții și obiceiurilor populare s-a răspândit ca o boare.

Pe scena amenajată sub poala codrului, și în acest an, au evoluat formații artistice și grupuri de dansatori din Boteni (Argeș), „Junii” și „Mugurașii” din Văleni, „Florile Malului” din Malu cu Flori, Ansamblul „Văleneșițele” din Republica Moldova, Ansamblul „Brâulețul” din Cetățeni (Argeș), Grupul „Datina” din Pucheni, Grupul „Flori de Măr” din Voinești, soliștii Rodica Voicu, Cristina și Ștefan Păun și orchestra „Rusu Band”.

Prin poienițele cu iarbă deasă de un verde intens, despre care au spus localnicii că nu le-au mai văzut așa de câțiva ani buni, semn de rod bogat, oamenii s-au așezat pe păturele, scaune, buturi de lemn, s-au încins la vorbă, la glume, discuții despre ziua de azi și cea de mâine, unii mai depănau chiar amintiri despre aceste plaiuri, pe care, spun ei, odată, demult, bântuiau lupii și totul arătă mult mai sălbatic. Mai ziceau unii, făcându-și cruce cu mâna dreaptă, pentru a întări ideea de minune, că niciodată nu se gândeau ei că drumul o să fie asfaltat până în vârful de la Mălăiște. Acum, dacă ne abatem un pic de la scopul principal al incursiunii noastre la Văleni Dâmbovița, care a fost sărbătoarea de „Ziua comunei”, putem spune că localitatea, aflată, cum zic oamenii, în vest, în colțul de sus al județului, lipită de Argeș, s-a dezvoltat enorm în ultimii ani, din punct de vedere socio-edilitar. Dacă cu anii în urmă ulițele erau desfundate, iar autoturismele nu se încumetau să urce pe drumurile abrupte și săpate de torenți, acum lucrurile sunt complet schimbate. Au rămas doar ca amintiri perioadele cu vreme urâtă în care, ca să ajungă la rată, în centrul comunei, sătenii mari și mici plecau de acasă încălțați în cizme de cauciuc, iar la autobuz își puneau pantofii de oraș. În prezent, fiecare străduță în parte a fost reabilitată și modernizată. Au mai rămas câteva crâmpeie care duc spre livezi și pădure, dar și acestea vor fi refăcute.

Văleni Dâmbovița este una dintre cele mai pitorești localități ale județului, unde oamenii mai țin la tradiții și obiceiuri, în ciuda modernității care, vrem nu vrem, ne sufocă existența cu toate elementele sale care ne-au devenit indispensabile. Aici, printre dealuri, oamenii încă mai cresc animale. Prin bătături, mai vezi vaci și oi, se mai simte mirosul acela de grajd, de gospodărie unde se muncește. Aici, din laptele gras și proaspăt încă se mai produce renumita cașcavea de Văleni, iar pastrama se mai usucă sub streașină… Și, ce este de asemenea foarte important, au reînflorit obiceiurile popular-artistice. Copiii și tinerii și-au întors privirile spre valorile străbune, le-au îmbrățișat, le-au prins gustul, iar acum împodobesc localitatea și îi duc renumele până departe. Meritul aparține primarului Marian Lungu și viceprimarului Aurora Oprescu, fost bibliotecar și director al Căminului Cultural, care a trudit la șlefuirea acestui diamant uitat, numit tradiție. Și au reușit să-l facă să strălucească exact ca odinioară. Au strâns și un adevărat tezaur al trecutului în muzeul satului din Văleni, ar asta este o altă poveste pe care o vom expune în curând.

Reclama

Acum, să revenim pe dealul Mălăiște unde acordurile de muzică populară s-au amestecat cu liniștea adâncă a pădurii și cu fumul de la grătare care se ridica în rotocoale domoale spre cer, aidoma unor ofrande aduse lui Dumnezeu. Nu a fost îmbulzeala acea de bâlci care uneori provocă oboseală ochiului și spiritului. Te apucă amețeala printre tarabele încărcate la refuz cu tot soiul de mărunțișuri! La Văleni, totul s-a desfășurat echilibrat, cum se făcea odată, în armonie deplină și cu rost. Spectacolul concurs, care l-a avut ca amfitrion pe cunoscutul artist și om de televiziune Florin Racoci, a fost unul deosebit. Artiștii au avut o evoluție de excepție, cu talent și multă naturalețe, fără sofisticării în materie de prestație, cum mai fac uneori artiștii pentru a le crește audiența, în special pe rețelele de socializare. Totul a rezonat cu simplitatea, cu frumusețea acestei zone, cu dragostea de autenticitate, văzută și admirată chiar în costumele populare pe care le purtau micii dansatori.

„Este ceva frumos. A reîntinerit comuna noastră. Când văd atâția copiii și tinerii frumoși îmbrăcați în straiele noastre populare, îmi dau lacrimile în ochi de fericire. Este un semn bun. O să rezistăm în timp, are cine ne duce făclia veșniciei mai departe. Îi prețuim pe primar, pe viceprimăriță, că au făcut să renască obiceiurile noastre. Le-au scos la suprafață. Și iacă cât este de frumos, aici, în vârful dealului, în tihnă, cu muzică, dans, cu lume multă și mai aproape de Dumnezeu”, ne-a spus o bătrânică așezată pe o țoală, cum a zis ea, la umbra unui pui de copac.

Pe la „Ziua comunei Văleni” au trecut și reprezentanții autorităților județene, în frunte cu președintele CJ Dâmbovița – Corneliu Ștefan. Acesta a venit pentru a-i saluta pe vălenari de ziua lor, însoțit de vicepreședinte Luciana Cristea, de fostul secretar de stat Ionuț Săvoiu, de consilierii județeni Mihai Istrate, Constantin Constantin și Cristian Avanu, de alți reprezentanți ai administrației publice locale și județene. Spectacolul s-a încheiat în cele din urmă, cu felicitări, premii și diplome, dar petrecerea a continuat până târziu sub răcoarea nopții. Doar a fost „Ziua Comunei”. Sfânta Marie Mare! A fost acel moment în care cerul se unește cu pământul și grijile sunt date la o parte…

VIDEO

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Ziua de 15 august are o dublă semnificație pentru comunitatea din Potlogi. Pe de o parte, este ziua în care este sărbătorită comunitatea locală, iar pe de altă parte, această dată este legată de memoria Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, oferind un prilej de rememorare a personalității și moștenirii sale istorice și spirituale.

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, marchează Ziua Comunei Potlogi printr-o serie de manifestări culturale desfășurate la Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu din județul Dâmbovița.

În acest context, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, începând cu ora 10:00, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Forumului Național „Brâncoveniana”, manifestare dedicată valorificării și promovării moștenirii brâncovenești.

Evenimentul a fost organizat de Cenaclul Cultural-Literar „George Coandă” din Potlogi, în parteneriat cu Consiliul Local și Primăria Potlogi, Arhiepiscopia Târgoviștei, Uniunea Elenă din România, Filiala Târgoviște și Societatea Scriitorilor Târgovișteni.

Prin tematica și amploarea sa, Forumul Național „Brâncoveniana” a constituit un moment de cinstire a memoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu și de promovare a valorilor culturale și spirituale asociate epocii brâncovenești.

Reclama

Prin implicarea în organizarea și susținerea unor asemenea manifestări, Consiliul Județean Dâmbovița contribuie la promovarea patrimoniului cultural și turistic al județului, la apropierea publicului de istorie și la transmiterea valorilor identitare către noile generații.

Evenimentele desfășurate la Potlogi demonstrează că patrimoniul nu înseamnă doar monumente și obiecte păstrate în timp, ci și memorie, comunitate, credință și cultură, toate reunite într-un spațiu în care istoria continuă să fie descoperită și valorizată.

De Ziua Comunei Potlogi, comunitatea se reunește sub semnul istoriei și al tradiției, iar Ansamblul Brâncovenesc devine, încă o dată, un loc al memoriei vii și al întâlnirii dintre trecut și prezent.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama