Claudiu Târziu, liderul Partidului Acțiunea Conservatoare, a spus, referitor la eșecul întregistrat de actuala putere cu PNRR-ul, că „daraua este mai mare decât ocaua”. România rămâne cu o sumedenie de proiecte neterminate, cu fonduri pierdute și cu obligații care ne vor costa ani de zile.

Într-o analiză dată publicității, Claudiu Târziu precizează că România încheie PNRR-ul cu o alocare diminuată, investiții majore nefinalizate, jaloane ratate și cu o mulțime de obligații asumate, care vor continuă să producă efecte economice și sociale.

„PNRR a fost prezentat românilor drept marele plan de reconstrucție de după pandemie. La final, trebuie să judecăm după rezultate, nu după propaganda. Am pornit de la 29,2 miliarde de euro, planul a ajuns la 20,1 miliarde, iar absorbția efectivă dee grantui este de circa 13 miliarde. Rămân în urmă proiecte neterminate, reforme care au provocat conflicte sociale și angajamente care afectează inclusiv securitatea energetică a României”, a declarat Claudiu Târziu.

Mai precizează europarlamentarul în textul publicat că România, în 2021, a pornit cu o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După renegocierile succesive, inclusiv cea din 2026, valoarea PNRR a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Diferența de aproape 9 miliarde de euro nu reprezintă în integralitate fonduri nerambursabile pierdute, o parte fiind împrumuturi la care România a renunțat după eliminarea unor proiecte care nu mai puteau fi finalizate în termen. Există însă și sume afectate de neîndeplinirea unor jaloane și ținte asumate.

„Românii trebuie să știe exact cât am primit, cât am pierdut, la ce împrumuturi am renunțat, ce proiecte au fost eliminate și cât ne costă angajamentele luate. Nu putem pune totul sub eticheta triumfalistă «bani europeni». O parte dintre acești bani sunt împrumuturi, iar împrumuturile vor fi plătite tot de cetățeni”, a adăugat președintele ACT.

Reclama

Claudiu Târziu consideră că situația în care se află sectorul energetic românesc este deosebit de gravă, iar consecințele cauzate de modul în care s-au negociat angajamentele prin PNRR sunt suportate de cetățeni. Jalonul care prevede procesul de decarbonizare presupune, din păcate, scoaterea din funcțiune a unor capacități de producție într-o perioadă în care România se confruntă cu vulnerabilități majore ale sistemului energetic.

„Poți face tranziție energetică, dar nu poți face tranziție spre întuneric. Nu închizi ceea ce funcționează înainte să ai cu ce înlocui. Aceasta este o regulă elementară de securitate națională. România trebuia să negocieze termenele în funcție de realitățile sistemului nostru energetic, nu să accepte mecanic obiective care ne pot transforma într-o țară și mai dependentă de importuri”, a mai spus Claudiu Târziu.

Președintele Acțiunii Conservatoare a precizat că a avertizat încă din 2021 asupra consecințelor reducerii accelerate a producției pe cărbune, inclusiv în contextul disponibilizărilor efectuate la Complexul Energetic Oltenia.

„Am ajuns într-o situație absurdă: dacă închidem capacitățile înainte să avem alternativele necesare, ne punem în pericol securitatea energetică. Dacă încercăm să le păstrăm temporar, riscăm bani din PNRR. România nu trebuia adusă niciodată în această situație. Un guvern responsabil negociază în interesul țării înainte să semneze, nu încearcă să repare în ultima săptămână ceea ce a acceptat cu ani în urmă”, a declarat Claudiu Târziu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama