ACTUALITATE
Runcu. Răvășitul Oilor, o sărbătoare a toamnei prospere și a speranței într-o viață mai bună

Și au fost două zile de toamnă dulce, cu adieri răcoroase, blajine, bătând dinspre coama Leaotei, cu râuri de oameni ce urcau alene, spre Vârful lui In, ca într-un ritual păstrat cu sfințenie, unde s-a consumat încă o ediție a tradiționalei sărbători pastorale „Răvășitul Oilor”. Vremea când mioarele se întorc de pe pășunile alpine și sunt pregătite pentru iernat. Vremea tocmelii între gospodar și cioban, în fața unui pahar cu răchie sau vin roșu păstrat în răcoarea pivniței căptușită cu piatră de râu.
Chiar dacă timpurile au devenit nesigure, iar existența în neprevăzut a devenit o constantă, românii țin la obiceiuri, la felul lor de a fi, la modul acesta, poate arhaic pe undeva, de a cinsti trecerea de la vară la toamnă într-un cadru de tihnă. Cu târg, de unde să-și procure cele de trebuință pentru iarna care bate la ușă, cu muzică, cu povești, cu grătare pe care să sfârâie pastrama. Și must dulce scurs din strugurii crescuți în boltă, sub streașina casei.

Nu ne-am propus să facem o statistică a celor bune și a celor poate mai puțin bune, iscate de neprevăzut, întâmplate anul acesta pe Vârful lui In. Oamenii dornici să ajungă acolo au fost răbdători și au stat, în anumite momente ale celor două zile, câteva ore blocați în trafic, de la intrare în Runcu până sus la Brebu. Doar la Runcu, la Răvășitul Oilor, vezi, o dată pe an, coloane nesfârșite de mașini, unele care urcă și altele care coboară, evident, pe un alt traseu pentru a evita ambuteiajele. S-au gândit autoritățile și la acest lucru și au mai creat și amenajat un drum de coborâre. O altă problemă pe Vârful lui In a fost praful. Seceta prelungită și lipsa ploilor au transformat stratul de sol de pe coama lui In într-un praf fin, care se depunea gros, nepăsător pe sutele de autoturisme parcate.

Poate încă un lucru nemulțumitor pentru oamenii care au luat la picior târgul de la Runcu, din curiozitate sau cu gândul de a cumpăra câte ceva folositor sau măgulitor, au fost prețurile. Mai mari ca anul trecut. Nu cu mult, dar destul cât să te determine să îți reduci cantitățile de produs achiziționat sau chiar să renunți la unele dintre ele. Brânza, în funcție de sortiment, varia ca preț între 35 și 65 de lei. Pastrama, în prima zi a târgului, a urcat, pe alocuri, până la 70 de lei kilogramul. Duminică, a doua zi a târgului, a mai scăzut la 50-60 lei/kg. În rest, tarabe cu de toate. Nenumărate standuri cu harnașamente pentru cai. Hamuri, potcoave și alte lucruri de trebuință pentru pregătirea de drum a atelajului tras de bidivii. O fi vreun semn? Pe vremurile astea, când prețurile la benzină și motorină au explodat, poate este nevoie să ne întoarcem din nou la cal și căruță? Nu cred. Nu pentru revenirea la trecut construim autostrăzi, drumuri expres și parcuri fotovoltaice enorme, ci pentru viitor, pentru speranța în mai bine, nu?

La târgul de pe Vârful lui In, am mai remarcat că a luat avânt negoțul cu îmbrăcăminte second-hand. Și, culmea, aceste raioane comerciale erau extrem de solicitate. Încă un semn al vremurilor nesigure pe care le trăim. Nostalgicii sau cei care iubesc haina militară, diferite obiecte de cazarmament, bineînțeles, de epocă, au avut la dispoziție modele și obiecte variate. Uniforme, bonete, caschete și căști, centuri, marmite, bidoane, rucsacuri, saci de hrană, de grenade, catarame cu insemne intrate în istorie, lopețele pliabile Linnemann, bocanci, ba chiar și binocluri militare. Pentru unul dintre acestea, cu lentile de sticlă, comerciantul cerea 1.100 de lei. Mai lipseau Kalașnikoavele!
Struguri aduși din podgoriile Vrancei, Buzăului și Prahovei din belșug. Ceapă, usturoi și legume pentru preparatul conservelor din abundență, dar nu prea era înghesuială. Așa se întâmplă când găsești mai totul la supermarket. Pe scena special amenajată la Runcu, într-un spectacol organizat și plătit de administrația publică locală, au evoluat soliști de muzică populară cunoscuți și mai puțin cunoscuți, dar cu talent și hotărâți să încânte publicul prezent în număr mare pe Vârful lui In. Au evoluat pe scena de la Răvășitul Oilor 2026: Anastasia Ioana Coman, Carla Plăiașu, prof. Viorel Enache, Tina Militaru, Valentin Grigorescu, Angelica Stănescu, Manuela Porumbel, Florentina Ioniță, Ungureanu și Cristina Iordache. Au mai fost prezente ansamblurile și formațiile folclorice Bogdan Fieraru și Juniorii din Câmpulung Muscel, Doruri Muscelene și Grupul de femei din Hârtiești, dar și copiii din Moroeni, Pucheni, Bezdead, Doicești, Fieni, Bucșani și Aninoasa.

Pe la sărbătoarea de la Runcu a trecut și președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan. Acesta a venit însoțit de vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, de deputatul Carmen Holban, fostul secretar de stat Ionuț Săvoiu, consilieri locali și județeni, directori ai unor instituții deconcentrate. Șeful administrației publice județene a făcut o incursiune prin târg, așa cum obișnuiește și este bine, pentru a saluta oamenii, crescătorii de animale și meșteșugarii care își etalau produsele pe standuri. A mai schimbat cu ei, în fugă cum zice românul, câteva vorbe despre viață și politică. Dialoguri scurte. Corneliu Ștefan și-a cumpărat și o pălărie. Verde.
După această vizită prin târg, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, împreună cu ceilalți invitați, au urcat pe scenă pentru a adresa salutul lor celor veniți la Răvășitul Oilor, din Dâmbovița, din județele vecine, ba chiar și din Capitală. Așa cum a spus Corneliu Ștefan, la Runcu, toamna începe prin tradiții.
„Răvășitul Oilor este despre tradiții păstrate, despre oameni care duc mai departe ceea ce au primit de la generațiile dinaintea lor și despre o comunitate care rămâne unită”, a fost mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

După consumarea acestui moment de alocuțiuni și salut, sub acordurile melodiei „Noi suntem români” interpretate admirabil de solistul de muzică populară ardeleanul Aurel Tămaș, reprezentanții administrației publice locale și județene s-au prins alături de oameni într-o horă românească, ca semn al unității, al prosperității și speranței în mai bine pentru tot poporul român.
ACTUALITATE
,,Interior de casă negustorească. Iorgu Th. Lăzărescu”. Expoziție temporară organizată la Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită marți, 20 octombrie 2026, la ora 11:00, la vernisajul expoziției „Interior de casă negustorească (sfârșit de secol al XIX-lea – început de secol al XX-lea). Iorgu Th. Lăzărescu”, care va avea loc la Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie.
Expoziția prezintă o călătorie în timp, o istorie trăită și asumată de oamenii acelor vremuri și pe care noi, cei de azi, o rememorăm și o reașezăm la locul cuvenit.
Prin intermediul direct al pieselor de mobilier, de știință și tehnică, artă plastică și decorativă, documente, fotografii de epocă, portrete ale membrilor familiei negustorului Iorgu Th. Lăzărescu, expoziția ne introduce în atmosfera de început de veac XX, în plină epocă de afirmare a modernității târgoviștene. Obiectele fac parte din colecția personală a doamnei Catrinel Lăzărescu Tănase, nepoata de fiu a negustorului Iorgu Th. Lăzărescu.
Vizitatorii sunt invitați să descopere lucruri noi despre vremurile demult apuse, felul în care întâlnirile definitorii, experiențele personale și contextul epocii au contribuit la formarea și împlinirea negustorului târgoviștean Iorgu Th. Lăzărescu.
Iorgu Th. Lăzărescu – date biografice
Născut în anul 1865, la Bărbulețu, județul Dâmbovița, și decedat în 1953, la Târgoviște, Iorgu Th. Lăzărescu a fost un negustor prosper și om politic, membru al Partidului Național Liberal, a cărui activitate s-a remarcat prin spirit întreprinzător și preocuparea pentru dezvoltarea economică a orașului.
Fiu de țăran, acesta și-a început drumul profesional la București, unde a fost ucenic în cadrul afacerii lui Dimitrie Marinescu-Bragadiru. Remarcându-i seriozitatea și hărnicia, patronul l-a cooptat ca colaborator și l-a sprijinit ulterior în deschiderea propriei case de comerț. După mai multe încercări în localuri închiriate în capitală, Iorgu Th. Lăzărescu a ales să-și concentreze inițiativele la Târgoviște, începând cu anul 1899.
În plan personal, la 11 ianuarie 1892, s-a căsătorit cu Zinca (Zoia) Zărnescu, fiica unui negustor venit de peste munți. În anii următori, și-a consolidat poziția în mediul comercial local, deschizând un magazin pentru comercializarea băuturilor spirtoase și preluând în antrepriză „Hanul Galben”, pe care l-a administrat timp de 12 ani. Dezvoltarea afacerilor i-a permis să achiziționeze și o moară situată la marginea orașului Târgoviște, pe Iazul Morilor.
Un moment important în activitatea sa l-a reprezentat anul 1908, când, cu sprijinul fostului său patron, a înființat „Berăria și Restaurantul Iorgu Th. Lăzărescu”, construit după planurile arhitectului italian Francesco Venchiarutti. Localul s-a remarcat prin noutățile oferite publicului, fiind primul din oraș în care s-a servit bere la pahar și berea specială „Sleping-Kar”, produsă de fabrica Bragadiru. În același an, cu prilejul manevrelor militare desfășurate la Târgoviște, regele Carol I și principele Ferdinand au fost invitați să servească masa la acest local.
Spiritul său inovator s-a manifestat și în domeniul divertismentului. Începând cu anul 1910, în cadrul berăriei a fost instalat un cinematograf care proiecta filme mute, aduse de la renumite case de producție din Paris, oferind publicului târgoviștean acces la una dintre formele moderne de petrecere a timpului liber ale epocii.
Implicat activ în viața comunității, Iorgu Th. Lăzărescu a fost consilier municipal, membru al Cercului Central Comercial și Industrial și fondator al Societății „Stelea”. Pentru activitatea sa, a fost distins cu mai multe ordine și medalii, între care Ordinul „Coroana României”, în 1922, „Meritul Comercial”, în 1924, și „Meritul Comercial și Industrial”, în 1935.
Instaurarea regimului comunist a marcat începutul unei perioade dramatice pentru familia sa, iar Iorgu Th. Lăzărescu s-a stins din viață, în 1953, la vârsta de 89 de ani, purtând povara unor vremuri potrivnice. Dincolo de reușitele sale profesionale, destinul său rămâne mărturia unei vieți construite prin muncă, perseverență și dorința de a-și depăși condiția socială.
Să ne plecăm în faţa acestui om, care a ştiut să înfrunte timpurile şi să facă istorie.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 octombrie – 22 noiembrie 2026, la Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, de marți până duminică, în intervalul orar 09:00–17:00.
Vă așteptăm să descoperiți o poveste despre oameni, memorie și istoria Târgoviștei!
ACTUALITATE
Pietroșița intră pentru o săptămână în rosturile sublime ale toamnei, renașterii, tradiției, poeziei și muzicii

Dacă este toamnă și pădurile sunt învăluite în mireasma de frunze ruginii, iar liniștea capătă gust de poezie și meditație, este semn că la Pietroșița se pregătește din nou o sărbătore a spiritului și împlinirii întru creație. Și, zilele acestea, nu vorbim doar despre un singur eveniment cultural în frumoasa localitate de la poalele Bucegilor, ci de trei! Toate desfășurate sub egida autenticului și farmecului melancolic creat de acest anotimp al prefacerii sublime a naturii.
„Zilele Spirituale și Culturale Pietroșițene”, In Memoriam profesor doctor Radu Negoescu, au ajuns la cea de-a XXII-a ediție, „Toamna Literară Pietroșițeană” desfășurată sub egida „Mircea Horia Simionescu” a îmbrăcat haina celei de-a XVIII- ediție, iar „Festivalul Regele Dovleac” , o încântare pentru copiii participanți din toate comunele vecine Pietroșiței, a trecut pragul celei de-a IV-a ediții. Mai punem la socoteală și Festivalul Național „Toamna Literară Pietroșițeană”, la care vin deja cu încântare creatori de vers și proză din mai multe zone ale țării, a ajuns la a II-a ediție.
Și toate aceste manifestări dedicate minții și sufletului sunt organizate cu neoboseală, dragoste și pricepere de Fundațiile „Renașterea Pietroșiței Ruralia” și „Comăniță”, coordonate excelent de cel care a fost discipolul regretatului profesor doctor Radu Negoescu, omul care sădit în piatra Pietroșiței și a vegheat să prindă lăstari viguroși acest tainic și fermecător concept al renașterii prin spirit, prin valori, prin creație, prin oameni.
S-au alăturat lui Daniel Comăniță în acest demers al trudei, în afară de fii statornici ai satului și fundațiilor, Universitatea Valahia din Târgoviște, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Crucea Roșie, Fundația ICI Reasearch & Inovation, Cultul Eroilor „Regina Maria” Dâmbovița, Primăria Pietroșița, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Școala Sfântul Nicolae din localitate, Muzeul Etnografic „Dumitru Ulieru” și Liceul „Aurel Rainu” din Fieni.
Programul acestor activități dedicate minții, inimii, literaturii, picturii, lecturii, muzicii, tradiției și sportului a început luni, 12 octombrie, și se va încheia, duminică 18 octombrie.
Cenacluri literare, seri de poezie, ateliere și expoziții de carte, pictură și olărit, concerte muzicale, de la folclor la muzică clasică, vizite la obiective turistice din localitate, la așezămintele bisericești și case memoriale, crosul inimii, intrat deja în tradiție, și multe alte evenimente inedite se întâmplă în aceste zile de toamnă blândă la Pietroșița (Invitatie Program 15-18 Octombrie 2026_v14 -14.10).
ACTUALITATEacum 4 zileDrum lin către lumină, Monica noastră dragă! Doliu în învățământul din județul Dâmbovița
Dâmboviţaacum 4 zileȘofer de 81 de ani a intrat cu mașina în canalul pentru ape pluviale care se construiește pe DN71
ACTUALITATEacum 4 zileOprire apă în orașul Răcari, 13 octombrie 2026
ANUNŢURIacum 3 zileCompania de Apă Târgoviște Dâmbovița angajează operator introducere și prelucrare date
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăPrimăria Târgoviște deschide la 1 noiembrie 2026 centrul de colectare gratuită a deșeurilor construit în zona Oțelinox
ADMINISTRAŢIEacum 3 zilePucioasa. Cartografierea a fost finalizată. Locuitorii orașului, invitați să-și declare corect proprietățile
ACTUALITATEacum o săptămânăOcol silvic privat a tăiat lemne ilegal și a încărcat date false în aplicația SUMAL
Argeșacum 6 zileAngajații unei companii de transport feroviar furau combustibil și pontau în fals prezența la serviciu




























