ACTUALITATE
PSIHOLOG: Cum depăşim tracul? Exerciţii care ne ajută să scăpăm de teama de a vorbi în public
Trei din patru persoane (74%) experimentează stări de anxietate atunci când vorbesc în public sau se gândesc la asta, iar femeile sunt mai emotive decât bărbaţii atunci când trebuie să susţină un discurs public, potrivit Statistic Brain Research Institute, un studiu realizat anul trecut. În timp ce unii reuşesc să-şi înfrângă această fobie după mai multe apariţii publice reuşite, alţii sunt mai reţinuţi şi găsesc orice scuză pentru a evita acel moment ce le provoacă emoţii puternice.
Trei din patru persoane (74%) experimentează stări de anxietate atunci când vorbesc în public sau se gândesc la asta, iar femeile sunt mai emotive decât bărbaţii atunci când trebuie să susţină un discurs public, potrivit Statistic Brain Research Institute, un studiu realizat anul trecut. În timp ce unii reuşesc să-şi înfrângă această fobie după mai multe apariţii publice reuşite, alţii sunt mai reţinuţi şi găsesc orice scuză pentru a evita acel moment ce le provoacă emoţii puternice.
În realitate, potrivit psihologului Lenke Iuhoş, glosofobia nu este neapărat teama propriu-zisă de a vorbi în public, ci este un conglomerat de alte temeri, precum: teama de a face gafe, teama de a fi criticat, huiduit, teama de a avea parte de persoane dificile în public, teama de a nu fi suficient de interesant, teama de a avea un blocaj şi a uita tot ceea ce urma să spunem.
Cum putem depăşi tracul?
Pentru a depăşi această fază traumatizantă din viaţa noastră, psihologul Lenke Iuhoş consideră că trebuie să ne activăm acele resurse interioare ale noastre, bazate pe experienţe anterioare, care ne-au făcut să ne simţim bine în calitatea de orator.
„Nu există oameni care sunt buni la toate şi oameni care nu sunt buni la nimic. Oamenii trec prin diferite faze în viaţă, iar succesul învingerii unei temeri – că vine vorba de glosofobie sau de o alta fobie – ţine de cât de bine reuşim să ne aducem aminte de aşa-zisele momente de glorie pe care le-am trăit. Încrederea în sine este un indicator pe care doar noi îl putem regla şi îmbunătăţi, ţine foarte puţin de lumea din jur. Atunci când ne aducem aminte de un mic discurs în faţa oglinzii care ne-a făcut să ne simţim încrezători în sine, automat vom reuşi să activăm acea resursă interioară de orator, de showman, iar efectele se vor declanşa în lanţ: vorbim din suflet, sincer, folosind şi transmiţând emoţii puternice publicului nostru”, explică psihologul Lenke Iuhoş.
În acelaşi timp, specialistul consideră că fiecare dintre noi are câte o putere ascunsă pe care o activează doar în cazuri extreme, iar până şi cel mai timid om de pe pământ a avut cel puţin o dată în viaţă un moment în care şi-a deschis sufletul în faţa prietenilor şi a vorbit liber, fără îngrădiri şi fără trac.
“Practic, succesul metodei psihologice de activarea resurselor interioare constă în identificarea şi reconstruirea întregului context de care suntem cel mai mândri, în care ne-am simţit bine în pielea noastră şi pe care-l considerăm cea mai bună versiune a noastră. De atunci încolo, totul constă în folosirea resursei potrivite în momente potrivite. Dacă avem de transmis un discurs emoţionant publicului nostru, nu este productiv să activăm resursele de şef sau de angajat, ci pe cele de părinte grijuliu. Dacă avem de transmis un discurs tehnic, în care să ne dovedim expertiza, nu este eficient să activăm resursele de părinte, ci de expert în domeniul nostru de activitate. Dacă vom stăpâni această tehnică, vom putea chiar comuta instant de la o resursă la alta şi astfel să ne adaptăm tonul, atitudinea, gesturile, limbajul în funcţie de momentul favorabil”, afirmă psihologul Lenke Iuhoş.
Câteva exerciţii utile care ne ajută să scăpăm de teama de a vorbi în public:
1. Exerciţii de vorbire în faţa oglinzii.
“Atunci când ne e teamă să ne deschidem unui număr mare de oameni, putem începe prin deschiderea faţă de noi înşine. Ne punem în faţa oglinzii, începem să vorbim şi ne observăm foarte bine gesturile, mimica, tonalitatea vocii, stilul discursiv, tot. Ce nu ne va plăcea la noi, avem posibilitatea să corectăm, astfel încât să reuşim să construim cea mai bună versiune a noastră pe scenă, în faţa unui public numeros”, explică psihologul Lenke Iuhoş.
2. Susţinerea unui discurs în faţa unei persoane în care ai încredere.
“Este un exerciţiu asemănător cu vorbitul în faţa unei oglinzi, numai că este un pas înainte. Persoana din faţa noastră este întotdeauna un critic mult mai bun decât putem fi noi în ceea ce ne priveşte, iar micile corecţii care vor veni de la acea persoană sunt extrem de benefice pentru noi”.
3. Găsirea şi exersarea unui subiect care te avantajează şi pe care-l stăpâneşti foarte bine.
“Înainte de a vorbi în public, este bine să stabilim un subiect pe care-l stăpânim foarte bine, astfel încât să vorbim cât mai natural şi să scoatem în evidenţă pasiune pe care o avem faţă de subiectul cu pricina. Atunci când ni se impune un subiect, pe care nu îl stăpânim foarte bine, publicul va sesiza că suntem artificiali şi că nu suntem stăpâni pe subiect şi pe noi”.
4. Ajută-te de Powerpoint sau Prezi!
“Prezentările digitale, precum Powerpoint sau Prezi, ne vor susţine punctul de vedere, deoarece impactul vizual este mult mai puternic decât impactul auditiv. Prin folosirea multimedia, decongestionăm, în primul rând, tensiunea acumulată în noi şi, în al doilea rând, vom putea interacţiona mult mai uşor cu publicul nostru”, explică specialistul.
5. Relaxează-te!
“În cazul în care avem o prezentare în timpul zilei, iar înainte avem o altă activitate mentală-fizică intensă, un exerciţiu foarte benefic e să ne deconectăm de mediu în care am fost prins în muncă. Căutăm o zonă de relaxare, un parc, o cafenea unde să stăm singuri, fără companie, să ascultăm o muzică, să ne deconectăm de gândurile care sunt ameninţătoare: cum voi intra, unde să mă uit, dacă va tremura vocea, dacă răguşesc etc. Creierul în momentul în care îi acorzi timp de relaxare, el se activează lent prin a trimite informaţii, care ne induc o stare de bine. Acordăm acest respiro de 15 – 30 de minute. Nu vom regreta!”.
6. Fii în timp cu toate!
“E bine ca din timp să fim pregătiţi cu toate detaliile pentru ieşirea în public. Nu se recomandă să ajungem la locul unde ţinem discursul într-un suflet, ci trebuie să ajungem cu 30 de minute sau o oră înainte, pentru a ne pregăti psihic pentru acest lucru. Se recomandă să avem pregătite două ţinute de prezentare, în cazul în care chiar în ultimele clipe înainte de a ţine discursul, intervine ceva cu ţinuta îmbrăcată, să avem deja rezolvată problema, acestă tehnică reduce acumularea stresului”.
7. Odihneşte-te înainte de a susţine un discurs public şi evită să mânânci cu o jumătate de oră înainte!
“Înainte de a susţine un discurs în public, este bine să fim foarte odihniţi. O minte obosită va trăda toate emoţiile pe care le avem şi toată teama pe care o avem faţă de acţiunea de a vorbi în public şi faţă de audienţă. Este indicat să dormim cel puţin 7-8 ore noaptea, să dormim de la ora 22, să ascultăm muzică de relaxare înainte de culcare, astfel încât să ne golim mintea de gânduri. De asemenea, este indicat să evităm să mâncăm cu o jumătate de oră înainte de evenimente, deoarece riscăm să declanşăm starea de somnolenţă şi să alterăm calitatea prestaţiei noastre publice”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.

ACTUALITATE
Doliu la Muzeul Golești. Dragoș Miu s-a stins din viață la 58 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Unul dintre cei mai buni muzeografi de la Golești s-a stins din viață, în urma unei boli necruțătoare. Dragoș Miu a fost un coleg minunat, un istoric erudit, un muzeograf competent și apreciat la superlativ în lumea muzeală și de vizitatorii cu care era mereu în interacțiune.
A absolvit Facultatea de Istorie a Universității București, cu specializare pe ev mediu românesc și deținea un masterat în teologie cu misiunea de a sluji prin limbaj mimico-gestual. Era un fervent credincios și un pasionat de istorie. Știa multă carte și punea multă pasiune în tot ce făcea.
Noua, celor de la Muzeul Golești, ne va lipsi enorm Dragoș! Ne va lipsi foarte mult modul competent și serios în care își făcea treaba, pasiunea pe care o punea în toate întreprinderile, povestirile lui despre istorie și vizitele frecvente pe care le facea la mănăstiri și biserici, pe care le împărtășea cu noi toți! Abia împlinise 58 de ani! Și plecat mult prea devreme dintre noi!
Dragoș, n-o să te uitam niciodată! Dumnezeu să te odihnească în pace și Lumina!
ACTUALITATE
Informare ISJ Dâmbovița privind concursul pentru directori de școli

La nivelul județului Dâmbovița sunt scoase la concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, sesiunea august–decembrie 2026, 196 de posturi (130 de posturi vacante de director și 66 de posturi vacante de director adjunct).
Pentru această etapă a concursului s-au înscris 202 candidați pentru 118 funcții de director și 58 de funcții de director adjunct, restul funcțiilor rămânând vacante în lipsa unor candidați înscriși. Din cei 202 candidați înscriși, 156 de candidați și-au exprimat o singură opțiune, 35 de candidați și-au exprimat două opțiuni și 11 candidați și-au exprimat 3 opțiuni, Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat permițând înscrierea unui candidat la maximum 3 posturi vacante.
Ulterior, sunt programate următoarele etape:
– desfășurarea probei pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, și afișarea rezultatelor la proba pentru evaluarea de competențe, în data de 13 octombrie 2026;
– desfășurarea probei scrise și afișarea rezultatelor la proba scrisă, în data de 20 octombrie 2026;
– evaluarea administrativă a proiectelor planurilor manageriale și a proiectelor planurilor de acțiune de către comisiile de interviu, în perioada 21 octombrie – 4 noiembrie 2026;
– desfășurarea probei de interviu, în perioada 12 – 27 noiembrie 2026;
– afișarea rezultatelor finale ale concursului, în data de 9 decembrie.
Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat sunt următoarele:
– proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului.
– proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară.
– proba de interviu, cu următoarele etape:
evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează;
evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial.
Funcțiile de director/director adjunct, ce vor fi vacantate până la sfârșitul anului 2026, vor fi scoase la concurs în următoarea sesiune de concurs, estimată pentru perioada ianuarie – aprilie 2027.
Informare instituțională – Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița
Dâmboviţaacum o săptămânăSenator Ciprian Iacob: Ani întregi, USR a folosit sperietoarea că vin rușii ca armă politică. DIICOT a descoperit pro-ruși tocmai la USR!
ACTUALITATEacum o săptămânăAnul universitar la Târgoviște s-a deschis cu inaugurarea Bibliotecii și punerea pietrei de temelie pentru biserica din Campus
ADMINISTRAŢIEacum 3 zilePrimăria Târgoviște deschide la 1 noiembrie 2026 centrul de colectare gratuită a deșeurilor construit în zona Oțelinox
ACTUALITATEacum 3 zileOcol silvic privat a tăiat lemne ilegal și a încărcat date false în aplicația SUMAL
Argeșacum o ziAngajații unei companii de transport feroviar furau combustibil și pontau în fals prezența la serviciu
ACTUALITATEacum 2 zileMiss Universe Finlanda, Veera Grönlund, a venit la Răcari. Află aici motivul!
ACTUALITATEacum o săptămână500 de participanți din 19 țări, prezenți în Dâmbovița la exercițiul de pregătire „Carpathian Blue Shield 2026″
ACTUALITATEacum o săptămânăVicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu, cercetat de DIICOT Structura Centrală

























