Ceremonialul dedicat Micii Uniri desfăşurat în Piaţa Tricolorului din Târgovişte a fost unul obişnuit, chiar stins şi într-o atmosferă nu tocmai plăcută. În aer plutea tensiunea politică generată de animozităţile şi conflictele existente. Publicul, puţin! De faţă, şefii unor instituţii deconcentrate, parlamentarii Oana Vlăducă, Claudia Gilia, Carmen Holban, Corneliu Ştefan, Dumitru Lupescu şi Adrian Ţuţuianu, precum şi lideri ai partidelor politice.

Au susţinut alocuţiuni Antonel Jîjîie – prefectul judeţului Dâmboviţa, senatorul Adrian Ţuţuianu – preşedintele PSD Dâmboviţa, Alexandru Oprea – preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Daniel Stan – primarul municipiului Târgovişte, iar vicarul eparhial Ionuţ Ghibanu a citit mesajul IPS Nifon – arhiepiscop şi mitropolit al Târgoviştei.

„Ziua Unirii Principatelor reprezintă unul din evenimentele cele mai importante ale istoriei noastre naționale, un moment de unitate, solidaritate și glorie românească, precum și o etapă necesară către realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.  Cu 159 de ani în urmă, cu deosebit curaj și hotărâre, Adunările elective din Muntenia și Moldova au ales să aibă același domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, aprofundând într-un mod ireversibil unirea celor două Principate.

Această unire, ca de altfel și Marea Unire de mai târziu, a fost pregătită, cu înțelepciune, destoinicie și rigurozitate, de activitatea tipografică a Diaconului Coresi, a lui Matei Voievod Basarab, ori a Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul care, de aici de la Târgoviște, prin intermediul cărților tipărite și a limbii române promovate cu ajutorul lor, au aprofundat sentimentul unității religioase și culturale a neamului nostru, oferind suportul spiritual pe care s-a clădit unitatea națională a românilor.

Prin intermediul limbii române, a tiparului și a întregii sale misiunii pastorale, dar și a numeroaselor personalități ecleziale, Ortodoxia românească a contribuit decisiv la dezvoltarea și aprofundarea unității naționale a românilor.

Mihai Voievod Viteazul a realizat cea dintâi unire a românilor într-un singur stat, cu acea conștiință religioasă și națională a solidarității de neam și a unității de țară, care a inspirat pe corifeii Micii Unirii din anul 1859 și, apoi, pe cei ai Marii Unirii din anul 1918.

În acest an al Centenarului Marii Uniri, ne amintim cu mare evlavie de toți aceia care au contribuit la zidirea unității noastre naționale, adesea, jertfindu-și chiar viața pentru acest nobil ideal, precum și de faptul că avem datoria de a contribui și noi, cei de astăzi, cu toată disponibilitatea, la aprofundarea unității noastre naționale, la progresul și dezvoltarea durabilă și înțeleaptă a țării noastre”, a transmis mitropolitului Nifon.

Reclama

A urmat tradiţionala horă a unirii, în care nu s-au prins toţi cei de faţă, mulţi preferând să plece. Senatorul Adrian Ţuţuianu a intrat în horă, dar preşedintele CJ Alexandru Oprea, nu.

Mesaje ale parlamentarilor de Dâmboviţa, cu prilejul sărbătoririi unirii de la 24 ianuarie 1859

CLAUDIA GILIA – deputat PSD
„Sărbătorim astăzi unitatea și spiritualitatea unui popor care a avut și are valori ce merită cinstite. Din respect pentru cei care și-au pus toată priceperea în slujba românilor, din respect pentru cei care au visat la o Românie în care toți românii să trăiască cu un sentiment de unitate, de pace și solidaritate, sunt cu adevărat mândră să transmit mesajul meu în cinstea unui eveniment crucial pentru istoria noastră.

Marcăm un moment fundamental pentru afirmarea României moderne – Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859. Pe temelia actului istoric de la 1859 s-a înălţat apoi întregul edificiu al unităţii noastre naţionale, consfinţit în 1918 la Alba Iulia.

Anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri pe care avem obligația să-l consolidăm pentru generațiile viitoare ca pe un reper ferm al conștiinței de neam.

Evenimentul istoric de la 1859 reprezintă un exemplu perfect de cum poate fi valorificată o oportunitate politică. Factorii politici ai celor două principate au luat această decizie comună, punându-se în practică o stare de fapt, şi anume că moldovenii şi muntenii reprezentau acelaşi popor. Nimic nu s-a putut opune acestui curent de opinie. Nici marile puteri străine, nici adversarii interni ai unirii celor două principate.

Reclama

Consider că putem face acelaşi lucru astăzi, străduindu-ne să fim demni de actul istoric pe care îl omagiem.

Cred că cea mai importantă lecție a actului istoric de acum 159 de ani este puterea solidarității, priceperea de a construi un consens în jurul unui ideal național.

Vă îndemn să ne amintim cu respect despre acest moment de glorie al poporului român care, după secole de asuprire, s-a ridicat, prin propriile forțe, la o nouă viață! Să fim uniți pentru țara noastră, pentru comunitatea noastră și să ne dăm mână cu mână pentru binele nostru al tuturor!

Este datoria noastră morală să continuăm efortul artizanilor Unirii, participând împreună la consolidarea statului de drept şi la modernizarea României”!

OANA VLĂDUCĂ – deputat PSD
„Momentul de la #24ianuarie este unul unic, ca model de inteligență politico-națională, dacă vreți.

Reclama

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești a însemnat ca oameni cu interese personale diferite să se elibereze de orice tentații și să dea României un singur conducător, întregind-o!

Este modelul de înțelepciune pe care l-aș dori și astăzi, mai mult ca oricând, în România”.

CARMEN HOLBAN – deputat PSD
„Unirea Principatelor Române este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român, după ce, la 5-17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales în unanimitate domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie este ales şi domn al Munteniei. Este, așadar, o sărbătoare la fel de importantă ca Marea Unire al cărui Centenar îl celebrăm anul acesta. În fața voinței populare și hotărârii conducătorilor de la acea vreme, în frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ne înclinăm în acest ceas de mare simțire unionistă”!

CORNELIU ŞTEFAN – deputat PSD
„Sărbătorim astăzi Mica Unire înfăptuită la 24 ianuarie 1859 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A fost semnalul pe care românii l-au dat pentru reîntregirea ţării în matca firească.

Unirea Ţării Româneşti cu Moldova a reprezentat primul val, adunarea apelor pentru asaltul final realizat la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, când Transilvania a revenit la patria mamă.

Reclama

Ziua de astăzi ar trebui să ne găsească mai buni, mai drepţi, mai înţelepţi, uniţi şi veşnic recunoscători celor care au luptat de-a lungul istoriei pentru ţară şi neam.

Haideţi să lăsăm deoparte vrajba, orgoliile, ambiţiile, funcţia şi rangul şi să ne prindem cu toţii în Hora Unirii, pornită pentru prima oară pe malurile Milcovului şi rămasă în sufletul şi conştiinţa românilor ca ideal, ca împlinire, ca desăvărşire a poporului şi a statului român”!

CEZAR PREDA – deputat PNL
„La 24 decembrie 1859 avea loc Unirea Principatelor Române, primul pas dintr-un amplu proces de dezvoltarea a unui stat modern, astfel formarea statului român devine parte a unui amplu proces istoric european.

Unirea Principatelor Romane a fost o dovadă clară de înțelepciune politică, de aceea, și nu numai, le suntem recunoscători înaintașilor noștri pentru că au avut curajul să ia decizii grele gândind pentru viitor, iar noi avem obligaţia să continuăm acest proces de transformare, să construim şi să oferim şanse generaţiilor care vin după noi, însă nu vom putea face acest lucru decât dacă vom gândi unitar. Nu vom putea face acest lucru decât dacă ne vom raporta la acelaşi sistem de valori şi de principii. La mulţi ani, România și românilor de pretutindeni uniți prin sânge și tradiție”.

DUMITRU LUPESCU – deputat USR
„Unirea Principatelor (Mica Unire) a avut loc la 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Reclama

Realizată sub semnul ideilor Revoluţiei paşoptiste, Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti a reprezentat un obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Debutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud şi est de Carpaţi

Hora Unirii are o semnificație sfântă pentru noi românii. Este un dans popular cunoscut în Balcani, în România. Hora se dansează pe muzică cu un ritm specific, într-un cerc închis, dansatorii ținându-se de mână, făcând trei pași înainte și unul înapoi. Se dansează la aniversări, diferite festivaluri și în spațiile rurale; tradiția la noi, la români era, ca în fiecare sfârșit de săptămână, țăranii din sate să se îmbrace în costume naționale și să danseze acest dans, bucurându-se de comuniune.

Să amintim că «Hora Unirii», poezia scrisă de Vasile Alecsandri, a fost publicată pentru prima dată în 1856, în revista Steaua a lui Mihail Kogălniceanu, că muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher și că în ziua de 24 ianuarie când s-au unit Moldova cu Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii”.