AGRICULTURĂ
Alertă fitosanitară! Putregaiul inelar al cartofului, depistat la Lunguleţu!

Alertă fitosanitară în judeţul Dâmboviţa! La un producător de cartofi din comuna Lunguleţu a fost depistat putregaiul inelar al cartofului, boală produsă de bacteria clavibacter micheganensis. Am aflat de la ing. Mariana Bibanu, şef Birou Unitatea Fitosanitară Dâmboviţa, că suprafaţa cultivată, de circa 2.500 mp, se află în carantină.
Ieri, s-a deplasat la Lunguleţu, tocmai pentru a verifica cum stau lucrurile la acest capitol, şi o delegaţie de experţi din cadrul Comisariatului European pentru Agricultură. În această perioadă, Comisia Europeană efectuează o misiune de audit în ţara noastră ce are ca temă combaterea putregaiului inelar la culturile de cartofi.
În România, au fost depistate mai multe focare, în special în judeţele unde se cultivă cartofi. Boala, pentru care în momentul de faţă nu există tratament chimic sau biologic, se poate răspândi rapid din cauza faptului că sâmânţa pe care o achiziţionează mulţi cultivatori de cartofi nu este certificată, nu provine din depozite aflate în permanenţă sub control.
Putregaiul poate fi transmis şi prin maşinile de plantat, dar şi prin păduchii de frunză sau gândacul de Colorado. Din câte ne-a spus Mariana Bibanuiu, în bazinul legumicol Lunguleţu, sămânţa este obţinută din producţia proprie sau este achiziţionată de pe piaţă, fără garanţie fitosanitară.
De obicei, culturile bolnave sunt distruse. Anchetele care se desfăşoară pentru depistarea surselor de contaminare cu putregaiul inelar al cartofului sunt dificile în cazul în care sămânţa este obţinută fără respectarea normelor fitosanitare.
Primele simptome care arată un atac al temutei bacterii sunt observate către sfârşitul perioadei de vegetaţie, când se observă o veştejire a frunzelor inferioare şi o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben. Tuberculii atacaţi, dacă sunt presaţi, elimină exudat bacterian.
ACTUALITATE
Proiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească

Expertul în accesare fonduri europene Mihai Istrate nu are motive de bucurie. Instabilitatea economică accentuată nu face deloc bine economiei naționale și, în mod deosebit, sectorului agricol. Cea mai mare problemă cu care se confruntă fermierii români în momentul de față, ne-a spus Mihai Istrate, este generată de prețurile mari la combustibil. De aici pornește tăvălugul deznădejdii. Consultantul Mihai Istrate, care este și politician cu vână, i-a criticat curajos pe cei care, prin indiferență, neștiință, necunoaștere a domeniului, au lăsat agricultura să plutească din inerție. Ba chiar le-a sugerat și ce trebuie întreprins pentru ca lucrurile să pornească pe făgașul cel bun. Nu a scăpat de critica lui Mihai Istrate nici fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, dar, atunci când acesta a făcut și lucruri bune, expertul nu a uitat să le menționeze și să le aprecieze.
„Eu l-am criticat de multe ori pe fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, dar să știți că a avut și câteva inițiative importante, menite să îi ajute pe agricultori. Cea mai bună a fost măsura de a nu se mai plăti TVA și accize pentru combustibil. Ar fi fost mai ușor pentru fermieri în condițiile astea. Ar mai fi estompat din cheltuieli. Acum, primesc o subvenție pentru motorina, dar vine la Sfântul Așteaptă, nu când au nevoie, că așa este la noi birocrația. Ministrul Barbu a vrut ca agricultorul să meargă liniștit la stațiile peco și să-și achiziționeze motorina fără TVA și accize. Rețineți! Noi, românii, suntem singurii din Europa care punem TVA și la acize! Din păcate, inițiativa ministrului Barbu, care ar mai fi amortizat șocul prețurilor în domeniul agricol, s-a împotmolit la premierul Ilie Bolojan”, ne-a spus, cu mâhnire, Mihai Istrate.
Un alt proiect important care a fost abandonat, tot sub motivația instabilității politice și a inconsecvenței în guvernare, care au dus la frânarea și la înregistrarea unor pierderi în agricultură, a fost programul privind susținerea producției de usturoi și cartofi. În 2025, s-a finalizat programul privind usturoiul și cartofii. Fermierii nu au mai avut resurse financiare nici măcar pentru a recolta cartofii. A fost mai ieftin să îi lase pe câmp, în pământ, decât să îi recolteze.

„Nu s-au acordat fonduri pentru acest program, fiindcă picase Guvernul Ciolacu și au spus decidenții că nu se mai pot da ordonanțe. Și, uite așa, nu au mai primit finanțare nici aceste două programe foarte importante. Pentru a nu mai face greșelile de anul trecut, Ministerul Agriculturii a emis o ordonanță, numai că, în urmă cu câteva zile, domnul premier Bolojan a mers la Ministerul Agriculturii și a solicitat să fie regândite ordonanțele. Cu asta ne-am ales! Acum, este nevoie de hotărâre de guvern pentru normele de aplicare a acestei ordonanțe. Îmi este teamă că nici anul acesta nu va funcționa programul pentru cartofi și usturoi”, ne-a spus Mihai Istrate.
A constatat, cu tristețe, expertul în accesarea fondurilor europene, și nu de ieri de azi, că fermierii români primesc cele mai mici subvenții din Uniunea Europeană. Nu mai vorbim de birocrația cu care te confrunți atunci când vrei să implementezi un proiect. Cu toate aceste neajunsuri care vin din direcția celor ce ar trebui să gestioneze, să administreze eficient țara, fermierii dâmbovițeni, ne-a spus Mihai Istrate, merg înainte, s-au adaptat noilor tehnologii și cerințelor europene în materie de producție agricolă.
„Avem zone care nu aveau potențial agricol și acum s-au dezvoltat. Pământul se lucrează. Avem acum în județ mii de tractoare. Avem utilaje agricole, oamenii nu se dau bătuți”.
Din păcate, se merge greu cu axele de finanțare, cu fondurile europene alocate sistemului agricol românesc. Ne-a informat consultantul Mihai Istrate că, în momentul de față, pentru fermieri există două axe de finanțare. Este o altă problemă faptul că trebuiau deschise de anul trecut. În agricultură timpul este prețios.
„Au fost puse ghidurile în consultare publică, s-a încheiat consultarea publică. Este vorba de măsură pentru tinerii fermieri instalați și fermierii până la vârsta 45 de ani și o altă măsură privind sprijinirea fermelor mici. Sunt măsuri de investiții deosebit de bune, prin care fermierii își pot achiziționa utilaje agricole cu cofinanțare între 15 și 20%, prin AFIR. Problema este că a ieșit ghidul din consultare publică de șase săptămâni și nu se întrevede nimic. Nu s-a dat drumul celor două măsuri. Așteptăm ghidurile finale. Fermierii știu, există solicitanți, avem agricultori hotărâți să aplice pentru a-și dezvolta afacerea, să aducă plus valoare, până la urmă.
Vă spun sincer, sunt de partea fermierilor. Din păcate, instituțiile statului nu își corelează activitățile și crează probleme fermierilor. Ar trebui să avem un program la care să se coreleze toate autoritățile, să nu se mai acționează birocratic. Dar, asta este! Mergem înainte, cu toate neajunsurile, dar pierdem, rămânem în urmă față de alte țări. Și asta se întâmplă din cauza noastră. Vrem, nu vrem, ne place sau nu, fondurile europene țin agricultura românească în viață. În județul nostru, dacă nu ar fi existat fonduri europene, am fi avut probleme, ar fi fost rău.
Așa este la noi. Suntem prinși mereu nepregătiți la accesarea fondurilor europene. Proiectele se depun, sunt bine elaborate, dar trebuie să mai avem și timpul fizic să le implementăm. Misiunea mea este să fiu lângă oameni, lângă agricultori, să îi ajut cu sfaturi, cu informații, cu tot ceea ce trebuie făcut pentru reușita unui proiect”, a adăugat expertul în consultanță Mihai Istrate.
Dâmbovițeanul nu are nimic împotriva sprijinirii Ucrainei, a fraților de dincolo de Prut, dar consideră că trebuie mai întâi să avem grijă de românii, de țara noastră. Nu îl încântă nici acordul Mercosur. Ar fi o tragedie pentru agricultura românească. Un program care va pune pe butuci agricultura în întreaga Europă. Fermierii români, care și așa se descurcă în condiții dificile, ar fi decimați, aduși în sapă de lemn.
„Sunt de acord cu acordurile comerciale europene, internaționale, au și ele rolul lor în ceea ce înseamnă reglajele economiei, dar haideți mai întâi să avem grijă de producătorii noștri, să îi protejăm pe ei, să îi sprijinim să reziste în toată această incertitudine politico-economică și apoi să trecem la alte lucruri”, este opinia expertului în accesarea fondurilor europene Mihai Istrate.
Am remarcat un lucru foarte important, modulul amplasat în zona Supermarket Mercur Târgoviște, din Micro 6, în care își desfășoară activitatea de consultanță expertul în accesarea fondurilor europene Mihai Istrate și colaborării săi, este în permanență aglomerat. Vin fermieri din toate colțurile județului pentru a solicita sfaturi, informații, pentru a beneficia de sprijin în elaborarea proiectelor cu finanțare europeană.

ACTUALITATE
Dialog european pentru combaterea practicilor comerciale neloiale în sectorul horticol

Ieri – 28 aprilie 2026, la Hotel Diesel din București, s-a desfășurat evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 – „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP). Acest program este coordonat de „HORT INTEGRA”, în parteneriat cu organizațiile „HollandDoor” din Țările de Jos și „Coexphal”, din Spania.
La această acțiune au participat fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniul agricol, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ.
Întâlnirea a oferit un cadru de dialog deschis, schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și, a oferit totodată soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale.
Evenimentul s-a bucurat de prezența reprezentanților Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Viorel Morărescu, director general în cadrul Direcției Generale Industrie Alimentară, și Paula Gherghe. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+),a fost reprezentată la acest dialog european Ana Maria Nisioiu.
Proiectul SCUT-UTP abordează o problematică de actualitate la nivel european – dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli. În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora.
În cadrul conferinței, a fost subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.
Pe agenda evenimentului au fost incluse prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale, relației dintre cooperative, retail și consumatori, vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție, instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene, strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere.
Dialogurile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare.
Totodată a fost realizată și prezentarea modelelor funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene.
Din partea Coexphal , Spania, Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería. Acesta a evidențiat rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .
Din partea „HollandDoor”, Țările de Jos, Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a evidențiat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric .
Pe parcursul evenimentului, participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe cooperare reală între producători, planificare pe termen lung, investiții în inovare și digitalizare, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață, profesionalizarea managementului cooperativelor.
S-a subliniat că, deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.
Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România.
Printre direcțiile identificate se numără:
– consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;
– diversificarea canalelor de distribuție;
– îmbunătățirea accesului la informații de piață;
– dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;
– stimularea colaborării între actori la nivel național și european.

„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre.
Evenimentul a evidențiat și faptul că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar, respectiv producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin.
Mesajul de bază transmis în cadrul conferinței a fost că un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați.
Prin inițiative precum „SCUT-UTP”, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol”, ne-a precizat Florin Istrate – președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor Horticole din România „HORT INTEGRA”.
ACTUALITATEacum 5 zileProiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească
ACTUALITATEacum 5 zileFraudă uriașă cu fonduri pentru micii fermieri! Consultant din Dâmbovița a folosit acte false
ACTUALITATEacum o săptămânăUrs văzut lângă Târgoviște, în Pădurea Priseaca
ADMINISTRAŢIEacum 5 zilePrimăria Târgoviște restaurează Casa Fusea-Pârvulescu. Proiectul se implementează cu fonduri europene
ADMINISTRAŢIEacum 4 zileVot pentru modernizarea drumului județean Glod – Sanatoriul Moroeni – Bolboci – Padina – Peștera
Dâmboviţaacum o săptămânăA spart 11 taxiuri într-o săptămână, în municipiul Târgoviște!
Dâmboviţaacum o săptămânăO mașină a luat foc în parcarea Kaufland Magrini, Târgoviște. VIDEO
ACTUALITATEacum 5 zileTârgul de cariere organizat la Universitatea Valahia a reprezentat o oportunitate pentru profesionalizare























