Connect with us

Dâmboviţa

SURSE: Şefii interimari ai PNL Dâmboviţa au refuzat sprijinul deputatului Cezar Preda

Publicat

pe

Gabriel Grozavu (stânga) - Virgil Guran (dreapta)

Mulţi liberali erau convinşi că, după plecarea subită a preşedintelui ales Marius Caraveţeanu de la cârma organizaţiei Dâmboviţa, va urma o perioadă de acalmie apoi, încet-încet, lucrurile vor intra în normal, gândindu-se că experienţa nefericită le va fi de învăţătură şi vor evita producerea altor gafe. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa!

Conducerea interimară numită de Ludovic Orban, formată din aceiaşi Gabriel Grozavu şi Gabriel Plăiaşu, cărora le-a fost alăturat prahoveanul Virgil Guran, nu a reuşit până acum să facă nimic concret pentru a reanima organizaţia. Curios, nu au apelat, cum ar fi fost nomal şi de aşteptat, nici la sprijinul celor doi parlamentari liberali de Dâmboviţa, senatorul Iancu Caracota şi deputatul Cezar Preda, care şi-au arătat disponibilitatea de a se implica pentru a consolida filialele lăsate de izbelişte. Interimarii PNL Dâmboviţa nu au excelat nici la capitolul comunicare. Au susţinut o singură conferinţă de presă într-o lună şi jumătate şi nici nu au prezentat subiecte cu valoare de informaţie!

Sursele nostre din interiorul PNL Dâmboviţa spun că deputatul Cezar Preda ar fi vrut să se ocupe de organizaţia Moreni şi ar fi depus, miercuri – 7 iunie, înainte de şedinţa Biroului Politic Judeţean, un dosar bine pus la punct, cu studii, sondaje, cercetări, strategie de reorganizare şi un program cu privire la alegerile pentru Parlamentul European şi Preşedinţia României. Preda a ataşat proiectului său şi o lungă listă cu semnăturile liberalilor care sunt de acord cu acest demers şi sunt dispuşi să i se alăture în efortul de a reorganiza PNL Moreni.

Propunera lansată de Cezar Preda i-a încântat pe mai mulţi membri ai Biroului Politic Judeţean, care ar fi sugerat conducerii interimare a PNL Dâmboviţa să mediteze profund la această idee şi să acţioneze în consecinţă, fiind vorba de un parlamentar al partidului, un om rodat în acţiunile de organizare şi reorganizare a structurilor politice, în comunicare şi interacţiunea cu oamenii. Ba mai mult, intenţia sa reprezintă şi o dovadă clară că vrea să contribuie la dezvoltarea organizaţiei, la refacerea filialelor ameţite de dezbinare şi lipsa de profesionalism a celor care le dirijează.

Poziţia lui Grozavu şi Guran, cei doi interimari de la conducerea PNL Dâmboviţa, i-a lăsat mască pe membrii BPJ. Nu au aceptat în ruptul capului propunerea deputatului Cezar Preda! I-au refuzat din start oferta, de parcă ar fi fost vorba de un duşman al partidului. Au decis cele două mărinimii să nu tulbure filiala gestionată acum de Maria Vârjoghe.

Se mai vorbeşte prin PNL că Gabriel Grozavu şi Virgil Guran nu îi vorbeşte de bine pe parlamentarii liberali dâmboviţeni, în cadrul întâlnirilor din teritoriu. Situaţia este deosebit de încordată. Mulţi liberali de rând nu îşi pot explica ce se întâmplă, de ce se fac astfel de jocuri ciudate, perfide şi, în acelaşi timp, puerile, care duc la degringoladă şi neîncredere.

Curat murdar să te pui la dispoziţia partidului cu tot bagajul tău de experienţă politică, cu bună credinţă, şi să fii refuzat! Aşteptăm punctul de vedere al deputatului Cezar Preda despre această situaţie nemaiîntâlnită în politica dâmboviţeană.

Citește mai departe
Reclamă
1 Comentariu

1 Comment

  1. tass

    iunie 9, 2018 at 6:40 am

    ca si cezaric fara frica se va intampla si cu guran.au vazut ca la prahova sau buzau nu-i baga nimeni in seama hai la dambovita ca ne pune pe locuri eligibile.o sa uite si guran sa plece dupa ce reformeaza el organizatia pnl.domnilor.in pnl dambovita nu se gasesc politicieni destepti?trebuie sa importam din alte judete pe cei ce raman nebagati in seama?pacat.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Penitenciarul Găești angajează electrician și tâmplar

Publicat

pe

de

Penitenciarul Găești a scos la concurs, din sursă externă, în vederea încadrării ca polițist de penitenciare, două posturi vacante de execuție, în cadrul sectorului economico-administrativ, după cum urmează:
– 1 post agent de poliție penitenciară (electrician)
– 1 post agent de poliție penitenciară (tâmplar)

Condițiile necesar a fi îndeplinite de către candidați, probele de concurs, tematica și bibliografia aferente, pot fi consultate accesând link-ul: http://anp.gov.ro/penitenciarul-gaesti/concurs-de-ocupare-din-sursa-externa-a-doua-posturi-vacante-de-agent-din-cadrul-sectorului-economico-administrativ/

Dosarele complete se depun la sediul Penitenciarului Găești, până la data de 12.10.2021, inclusiv, ora 16:00.

Informații suplimentare se pot obține, de asemenea, de la structura de resurse umane: tel. 0245.710.254 int. 110 și 105.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Opere ale marelui artist Vasile Blendea, la vedere, la stradă, în cinci sate din Dâmbovița

Publicat

pe

Localitățile județului Dâmbovița adăpostesc la vedere, dar nebăgate în seamă, neprețuite, dar neadmirate așa cum ar trebui, nu mai vorbim de a fi studiate, opere de artă de o valoare inestimabilă.

Câți dintre dâmbovițeni știu că anumite lucrări ale marelui artist plastic Vasile Blendea se află înrădăcinate de zeci și zeci de ani în inima localităților Voinești, Răzvad, Valea Lungă-Cricov și Ocnița? Monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial pe lângă care oamenii trec indiferenți, copleșiți de problemele zilnice, sau unde vin să depună, o dată pe an, într-o cavalcadă a rutinei, coroane de flori în memoria celor căzuți pentru patrie, dar fără să îi intereseze cine este cel care, cu ani în urmă, a trudit pentru crearea acestor opere de artă…


Pe unele am descoperit semnătura marelui artist Vasile Blendea. Mi-am trecut palma cu emoție pe acele litere scrijelite în bronz între anii 1934-1937. Atunci, în Voinești, Răzvad, Valea Lungă și Ocnița au fost amplasate monumentele create de Blendea, adevărate valori ale patrimoniului cultural românesc.

Privindu-le atent, admirându-le perfecțiunea nealterată de vreme și de vremuri, observi, dacă vrei, fără să fii un avizat în domeniu, sensibilitatea, forța, simbolul acestor lucrări care nu sunt monumente anonime. Au un nume, o condiție, ascund o poveste.

Monumentul de la Voinești se cheamă „Omagiu Eroului”, cel de la Răzvad de Sus – „Jertfa”, iar monumentul din Răzvad de Jos a răzbătut în timp sub denumirea „Despărțirea”. La Valea Lungă-Cricov avem „Tatăl și fiul”, iar la Ocnița – „Paza țării”.

Dacă omul, chiar și cel de rând, le-ar cunoaște măcar denumirea dată de artist, ar decodifica mult mai rapid întruchiparea, simbolul, ar rezona mult mai bine cu istoria. Dar, cine știe că aceste grupuri statuare au fost lucrate cu migală și talent de unul dintre cei mai mari artiști plastici români? De omul pe care marele istoric Nicolae Iorga l-a trimis în Franța, Germania și Elveția pentru a găsi și copia portretele marilor voievozi români aflate în muzeele occidentale? Cine mai face acum așa ceva?

Ar trebui ca reprezentanții culturii dâmbovițene, cot la cot cu reprezentanții autorităților locale, să se gândească la montarea, lângă aceste monumente de neprețuit, a câte unei plăcuțe biografice, cu date și informații despre marele artist. Oamenii care au în localitățile lor asemenea opere de artă ar trebui să fie mândri. Să le viziteze periodic pentru a cinsti, în acest mod, pe cei care s-au sacrificat pentru țară și, nu în ultimul rând, pe marele artist Vasile Blendea…

„Deși realizate izolat, ele au fost gândite într-o viziune unitară, întemeiată pe de o parte pe sensul istoric al patriotismului, iar pe de altă parte pe experiențele statuarei tradiționale.

Artistul Vasile Blendea a evitat cu mare grijă gesturile largi, discursive, îndreptându-și atenția către tensiunile interioare, către încărcătura spirituală pe care a dorit-o cât mai bogată și mai convingător expresivă prin intermediul mișcării formelor.

Construcția monumentelor este deosebit de riguroasă și robustă, vădind capacitatea lui Vasile Blendea de a transmite formelor sculpturale o sesizantă forță spațială, artistul recurgând și la elemente de port popular și asociind grupurilor statuare reliefuri care ilustrează momente din luptele de la Mărășești sau din trecerea trupelor române peste munții Carpați.

Modelate în lut și ulterior turnate în bronz, lucrările amintesc artistului de zilele din vreme de război pe care le-a trăit la Mărăști, Șușița și Muncel. Lucrările realizate de Vasile Blendea între anii 1932-1937 sunt considerate monumente memoriale și reprezintă o pagină importantă a sculpturii românești din perioada interbelică și, totodată, cel mai reprezentativ grup de opere dedicate de un artist războiului de reîntregire națională”, a scris conf. univ. dr. Iulian Iosif Oncescu, de la Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște, în „Gazeta de Voinești”.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT