Connect with us

ACTUALITATE

Dezvoltarea regională și politica de coeziune în UE după 2020

Publicat

pe

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității – informează Centrul Europe Direct Târgovişte.

Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea decalajelor care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora.

„În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții”, a declarat Jyrki Katainen – vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:
1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:
• Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.
• O abordare adaptată: Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.
• Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.
3. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:
• Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.
• Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.
• Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.
4. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa: Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Deputat Carmen Holban: Lupta împotriva consumului de droguri trebuie să fie un efort comun

Publicat

pe

Carmen Holban, deputat PSD de Dâmbovița, a participat, astăzi – 12 aprilie 2024, alături de ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse – Natalia Intotero și alți colegi parlamentari, la întâlnirea organizată în cadrul Caravanei naționale „Fără bariere – Tot adevărul despre droguri”.

Evenimentul s-a dovedit a fi, consideră Carmen Holban, o experiență profundă și emoționantă, toți cei prezenți având ocazia să asculte poveștile unor persoane care au suferit din cauza consumului de droguri.

„Fiecare poveste spusă în fața tinerilor prezenți la Cinematograful „Independența” a fost o lecție de viață, un apel la conștiință și un semnal de alarmă pentru toți cei care pot fi tentați să încerce drogurile. Acum, mai mult ca oricând, lupta împotriva consumului de droguri trebuie să fie un efort comun”, ne-a precizat deputata Carmen Holban.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Tânărul Dragoș Lucian Predescu, 28 de ani, este noul prefect al județului Argeș

Publicat

pe

Județul Argeș are de astăzi, 12 aprilie 2024, un nou prefect, după ce Radu Perianu a demisionat întrucât va candida pentru funcția de președinte al Consiliului Județean. Noul reprezentant al Guvernului în Argeș este liberalul Dragoș Lucian Predescu, în vârstă de 28 de ani. Acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București și a profesat avocatura. În 2021, a fost numit subprefect al județului Argeș, iar din 2022 a fost director al Cancelariei Prefectului Județului Argeș.

“Vin cu bună credință și încrezător că pot arăta că generația tânără poate face lucruri foarte bune dacă i se oferă șansa. Îi mulțumesc pentru încredere prefectului Radu Perianu. Am făcut o echipă foarte bună la Instituția Prefectului județului Argeș și experiența acestor ani o voi folosi pentru a lua cele mai bune decizii din noua poziție. Îmi doresc să fiu un prefect deschis spre oameni, spre comunicare, așa cum aș vrea să fie toate instituțiile publice. Voi continua proiectele prefectului Radu Perianu”, a fost mesajul transmis de noul prefect al județului Argeș – Dragoș Lucian Predescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite