Profesorii în psihologie care au studiat, de-a lungul timpului, influenţa pe care o au vampirii energetici asupra oamenilor atrag atenţia că există cinci categorii care au puterea de a produce tulburări serioase de personalitate: vampirii antisociali, vampirii histrionici, vampirii narcisiști, vampirii cu comportament obsesiv-compulsiv și vampirii paranoici.

“Vampirii antisociali sunt cei care urăsc plictiseala și ignoră regulile sociale, sunt cei dependenți de senzații tari și periculoase. Vampirii histrionici sunt acele persoane care trăiesc pentru a primi atenție și aprobare din partea celorlalți și joacă adesea rolul de victimă. Vampirii narcisiști sunt persoane ce se proiectează pe ele însele în centrul universului celorlalți, au o părere foarte bună despre ei și se cred superiori celorlalți, au tendința de a te pedepsi dacă nu faci lucrurile așa cum vor ei, nu pot simți empatie și au o capacitate limitată de a oferi dragoste necondiționată. Vampirii cu un comportament obsesiv-compulsiv sunt persoanele ce manifestă o atenție excesivă și bolnăvicioasă față de detalii, sunt perfectioniști, perceptivi si puriști, simt nevoia obsesivă de a deține controlul asupra oamenilor și a situațiilor. Vampirii paranoici sunt persoanele care percep lumea ca fiind un “loc al conspirației”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

În opinia acesteia, putem folosi cel puţin trei metode prin care să identificăm vampirii emoţionali din viaţa noastră:
1. Sunt atrăgători, au harul de a-ți intra pe sub piele, au abilitatea de a se transforma cu ușurință în ceea ce vrei tu să vezi la ei, par altfel decât ceilalți (chiar sunt altfel decât ceilalți, doar că nu într-un sens pozitiv!), uneori chiar afirmă că ei nu sunt ca ceilalți pentru că asta și vor să-ți inducă pentru a te atrage.
2. Te storc în mod constant de energie prin atitudinea lor. Psihologul american Brett Blumenthal îi numea “mâncători de viață”.
3. Ajungând lipsit de energie, fără să fii conștient, poți deveni la rândul tău un vampir energetic în preajma persoanelor pozitive.

Pentru a ne proteja de aceste persoane, spune psihologul Laura Maria cojocaru, trebuie să stabilim graniţe verbale şi nonverbale, după caz: întreruperea contactului vizual, încrucișarea brațelor, schimbarea poziției față în față, începerea unei alte activități, ieșirea din camera/spațiul respectiv, închiderea telefonului, messengerului etc., după ce anunți în prealabil că nu mai ai timp și că ești solicitat în altă parte.