Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Era sau nu necesar referendumul pentru redefinirea familiei?

Publicat

pe

Foto: www.livearad.ro

Românii sunt chemaţi, pe 6 şi 7 octombrie 2018, să se exprime cu privire la iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, în sensul că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Pentru ca referendumul să fie valabil este nevoie să participe la vot 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale permanente (5.675.246) şi este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente (4.729.372). Constituţia va fi revizuită dacă majoritatea voturilor valabil exprimate sunt „Da”.

Cătălin Dumitru, preşedintele Comitetului Dâmboviţa pentru Familie, ne-a pus la dispoziţie un material prin care sunt combătute argumentele împotriva referendumului, aruncate pe piaţă de cei care se opun acestei iniţiative.

1. Există alte priorităţi decât definirea căsătoriei: sărăcie, corupţie etc.
Fals! Provocările unei societăţi nu se rezolvă neapărat pe rând, ci pot fi rezolvate şi în paralel. Mai mult, în timp ce provocările amintite (sărăcia, corupţia) necesită efort susţinut pe zeci de ani, dacă nu cumva sunt perpetue, revizuirea constituţiei este, în schimb, o problemă rezolvabilă one-off, dintr-o dată.

2. Definiţia căsătoriei nu e o problemă relevantă pentru societate în acest moment.
Fals! Fie şi numai agitaţia mediatică şi zbuciumul taberei care se opune demonstrează relevanţa temei şi faptul că atinge un punct sensibil. Faptul că dezbaterea a existat în numeroase state din preajmă o face relevantă şi pentru noi.

3. Revizuirea nu rezolvă problemele familiei.
Fals! Nici legalizarea homo-căsătoriei nu rezolvă problemele familiei; în realitate, revizuirea nici nu şi-a propus să rezolve problemele familiei, ci să protejeze instituţia căsătoriei de diluarea semnificaţiei sale, de extinderea la cuplurile de acelaşi sex şi de posibile alte extinderi ulterioare (numărul partenerilor şamd). Problemele familiei fac obiectul altor propuneri de politici publice, fie ale Coaliţiei pentru Familie, fie ale altor actori guvernamentali şi non-guvernamentali, fiind invitaţi inclusiv oponenţii referendumului să prezinte propriile lor soluţii, nu doar critici.

4. Familia tradiţională este un focar de violenţă, alcoolism, abuz.
Fals! Nu instituţia familiei (tradiţională sau nu) este cauza violenţei, alcoolismului şi abuzului în societate; cauzele sunt multiple şi nu se regăsesc în ideea de familie nucleară. Apoi, violenţă şi abuz se regăsesc şi în interiorul familiilor şi cuplurilor „non-tradiţionale” (inclusiv cele de acelaşi sex) în aceeaşi măsură, ba chiar, după unele studii, într-o măsură mai mare în cadrul cuplurilor de lesbiene. În fine, revizuirea nu se referă la „familia tradiţională”, ci la „căsătoria naturală”.

5. Revizuirea este inutilă, pentru că nu aduce nimic nou, deja codul civil reglementează căsătoria bărbat – femeie.
Fals! Un cod civil se poate schimba în parlament fără ca voinţa populară să fie chestionată. Constituţionalizarea condiţiei sexului opus previne o modificare facilă în parlament a legii în sensul includerii căsătoriei „gay” şi impune, pentru o eventuală modificare viitoare favorabilă căsătoriei homosexuale, acordul exprimat de popor printr-un alt referendum.

6. Revizuirea este gravă, pentru că atacă/restrânge drepturile homosexualilor.
Fals! Întrucât nu există în România un drept la căsătorie cu o persoană de acelaşi sex, consacrarea constituţională a acestei interdicţii preexistente nu restrânge nimic şi nu atinge vreun drept al homosexualilor.

7. Revizuirea generează discriminarea homosexualilor.
Fals! Persoanele homosexuale au acces la instituţia căsătoriei în condiţii identice cu persoanele heterosexuale, adică respectând condiţiile instituţiei/contractului: să aibă 18 ani (16 cu dispensă), să nu fie alienate mintal, să se căsătorească cu o persoană de sex opus care nu este rudă apropiată. De asemenea, interdicţia de a se căsători cu o persoană de acelaşi sex se aplică şi heterosexualilor.

8. Homosexualii nu au cerut legalizarea homo-căsătoriei, prin urmare nu există un temei care să justifice acţiunea oponenţilor gay marriage.
Fals! Grupuri activiste (nu homosexualii) au afirmat deja gay marriage ca obiectiv (la Gay Pride 2006) şi s-a încercat, la Curtea Constituţională, recunoaşterea căsătoriilor gay încheiate în alte state. Pe de altă parte, dacă „homosexualii” (în realitate, activiştii) nu doresc legalizarea căsătoriei homosexuale, de ce se opun cu înverşunare unei iniţiative care nu urmăreşte decât blocare a ceva ce ei oricum nu doresc?

9. Iniţiativa este antieuropeană, putinistă, fascistă.
Fals! Definiţia legală a căsătoriei doar în înţelesul propriu al termenului nu a avut nicio legătură cu fascismul, a fost (şi încă mai este este în destule cazuri) instituţie a statului democratic occidental, nu doar a Rusiei şi este o opţiune recunoscută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

10. Revizuirea atacă familia mono-parentală sau alte tipuri de familii.
Fals! Revizuirea nu are ca obiect familia, care include şi relaţiile de filiaţie şi rudenia subsecventă, ci doar căsătoria; prin urmare, explicitarea noţiunii de căsătorie conform înţelesului său propriu nu afectează familiile constituite în virtutea filiaţiei (familiile monoparentale).

11. Avizul Curţii Constituţionale a interpretat deja obligatoriu semnificaţia termenului „soţi” ca fiind bărbat şi femeie, astfel că problema a fost rezolvată iar definiţia a fost explicitată.
Fals! Curtea Constituţională doar a constatat că este îndeplinită condiţia ca revizuirea să nu suprime, afecteze, restrângă vreun drept fundamental recunoscut în Constituţie, întrucât explicitarea ce se doreşte a fi adusă prin revizuire corespunde sensului originar al textului constituţional; constatarea că nu se suprimă sau restrânge vreun drept nu înseamnă, însă, că textul constituţional ar împiedica extinderea sa pe viitor; prin urmare, CCR a interpretat doar semnificaţia iniţială, originară, dar nu a apreciat şi asupra semnificaţiilor ce se vor putea da în viitor noţiunilor de „soţi” şi „căsătorie”.

12. Revizuirea este conspirată de Dragnea sau îi profită.
Fals! Revizuirea a fost declanşată de persoane private în toamna 2015, când preşedinte al PSD şi premier era Victor Ponta şi a fost înregistrată în Parlament în mai 2016 când premier era Dacian Cioloş. Abilitatea sau inabilitatea unui actor politic de a profita politic de pe urma referendumului nu delegitimează revizuirea.

13. Referendumul este anti-homosexuali.
Fals! Revizuirea nu vrea decât să consacre la nivel constituţional statu-quo-ul în privinţa căsătoriei. Nu atinge nici măcar un firicel din drepturile pe care le au homosexualii în momentul de faţă.

14. Revizuirea promovează o concepţie religioasă – creştină, o viziune specifică unui stat teocratic.
Fals! În discuţie este doar sfera civilă, seculară a căsătoriei în sensul că se doreşte prezervarea înţelesului propriu, natural şi consacrat milenar, inclusiv pre-creştin, al acesteia. Nu se cere impunerea oficierii căsătoriei în biserică, pentru a se putea pretinde că avem de a face cu impunerea unei viziuni religioase.

15. Revizuirea este rezultatul amestecului BOR şi/sau a cultelor neoprotestante în politica statului român.
Fals! Biserica, cultele susţin o propunere, aşa cum orice altă organizaţie non-guvernamentală are dreptul să îşi susţină propria agendă (de la drepturile animalelor la anti-corupţie), dar nu o dispun dacă propunerea nu e adoptată conform mecanismelor statului secular.

16. Coaliţia pentru Familie urmăreşte o agendă retrogradă, doreşte interzicerea avorturilor, a divorţului şi impunerea unei taxe pe celibat.
Fals! Propunerile Coaliţiei nu cer taxa pe celibat, interzicerea avortului sau a divorţului. Nu propunerile Coaliţiei fac obiectul referendumului şi nu Coaliţia figurează pe buletinul de vot; ceea ce se votează este DA pentru căsătoria între un bărbat şi o femeie, nu CpF.

17. Iniţiatorii revizuirii vor să reglementeze ce fac oamenii în dormitor, în spaţiul lor privat.
Fals! Revizuirea constituţiei se referă la ce vor să facă oamenii oficial, solemn şi instituţional, la primărie, în faţa ofiţerului stării civile, nu în dormitor. Dimpotrivă, iniţiatorii vor să lase dormitorului ce ţine de dormitor.

18. Referendumul nu este un instrument care să îndeplinească standardele democraţiei liberale.
Fals! În chiar chestiunea în discuţie s-au organizat referendumuri în SUA (anii 2003-2004), Irlanda (2016) şi o consultare populară în Australia (2017).

19. Coaliţia pentru Familie se opune parteneriatului civil.
Irelevant! Referendumul nu afectează posibilitatea introducerii parteneriatului civil şi nu e despre parteneriatul civil, iar obiectul referendumului nu este votarea Coaliţiei pentru Familie, ci a definiţiei constituţionale a căsătoriei.

20. Referedumul e inutil pentru că nici referendumul validat referitor la numărul maxim de 300 de parlamentari nu a fost pus în practică.
Fals! Acela era un referendum consultativ, care avea nevoie de o lege ulterioară pentru a fi pus în practică, în timp ce în cazul definirii căsătoriei legea de revizuire a Constituției a fost prealabil adoptată iar referendumul este decizional, devine lege prin simpla sa validare.

21. Referendumul dezbină și divizează societatea.
Irelevant! Orice temă implică tabere pro și contra. Alegerile și democrația implică pluralitate de păreri și dezbatere. Nu e nimic anormal în împărțirea societății în aderenți la opțiuni diferite. În particular, însă, acest referendum are potențial mai degrabă unificator, cca 85-90% din electoratul român opunându-se gay marriage.

22. Intrebarea de pe buletinul de vot nu este clara … se pot face abuzuri
Fals! Întrebarea nu poate fi decît aceea prevăzută strict in Legea 3/2000 de organizare a referendumului. Mai precis, în art. 7 din această lege se prevede in mod expres că cetatenii au dreptul să raspunda cu da sau nu la intrebarea „sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei României in forma aprobata de Parlament?”. Nu poate exista suspiciunea ca intrebarea se refera la altceva decît legea de revizuire astfel cum a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial. In cazul de fata, singura lege de revizuire a Constitutiei este aceea a revizuirii art. 48 alin 1 din Constituție în sensul înlocuirii termenului de „soti” cu „un bărbat și o femeie”. Aceasta a fost deja publicata in Monitorul Oficial si nu poate fi modificata/ completata/ inlocuita.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Comuna Brănești nu scapă de carantină! Încă o prelungire de 7 zile

Publicat

pe

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Dâmboviţa a propus, prelungirea carantinei zonale pentru comuna Brănești cu alte 7 zile, începând cu data de 12 aprilie 2021, ora 12:00, până în data de 19 aprilie 2021, ora 12:00.

Art. 2. Este strict interzisă intrarea/ieșirea din zona carantinată prin alte zone și căi de acces decât cele deschise circulației publice de pe drumurile naționale, județene, comunale și forestiere.

Art. 3. Circulația și staționarea în spații publice a persoanelor sunt interzise, cu excepția motivelor bine justificate, pe baza declarației pe propria răspundere, legitimației de serviciu sau a adeverinței eliberate de angajator. Modelul declarației pe propria răspundere este prevăzut în anexa la prezenta hotărâre și face parte integrantă din aceasta.

Art. 4. În zona prevăzută la art. 1 alin. (2) se instituie următoarele măsuri obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent sau tranzitează zona menționată la art. 1:
1. Identificarea tuturor persoanelor cu domiciliul, reședința ori adresa declarată în zona menționată la art. 1 alin. (2) și introducerea acestora în bazele de date dedicate;
2. Limitarea la maximum a deplasării persoanelor și monitorizarea permanentă a respectării acestei măsuri. Ieșirea persoanelor din locuință este permisă doar pe bază de declarație pe propria răspundere, legitimație de serviciu sau adeverință eliberată de angajator, după caz;
3. În intervalele orare 5.00-22.00 (pentru zilele de luni, marți, miercuri și joi), respectiv 5.00-20.00 (pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică) în interiorul zonei menționate la art. 1 alin. (2) se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
d) deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
e) deplasarea în scopul donării de sânge/plasmă la centrele de transfuzie sanguină;
f) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
g) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
h) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare;
i) îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate;
j) participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament;
k) pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;
l) eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi prevăzute de lege;
m) alte motive justificate precum: îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoane aflate în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;
n) participarea la activități religioase;
o) deplasări ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu trenul, avionul, autocare sau alte mijloace de transport persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau oricare altă modalitate de achitare a călătoriei;
p) deplasări ale persoanelor pentru administrare de vaccin împotriva SARS-CoV-2.
4. În intervalele orare 22.00-5.00 (pentru zilele de luni, marți, miercuri și joi), respectiv 20.00-5.00 (pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la pct. 3 lit. a), c), m) și o).
5. În/din zona menționată la art. 1 alin. (2) este permisă intrarea/ieșirea pentru:
a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, al materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în localitatea carantinată, precum și aprovizionarea populației;
b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitare, veterinare, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciare, serviciilor de utilitate publică, agriculturii, alimentației publice, comunicațiilor și transporturilor;
c) persoanele care locuiesc în zona carantinată și desfășoară activitatea profesională în afara zonei carantinate;
d) persoanele care realizează activități agricole sau pentru comercializarea de produse agroalimentare;
e) deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau a unei persoane aflate în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;
f) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
g) urgențe medicale.
6. Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere.
7. Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.
8. Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/ locului activității profesionale, motivul deplasării conform celor prevăzute la prezentul articol, data completării și semnătura.
9. Se permite tranzitarea comunei Brănești pentru cetățenii care nu au domiciliul pe raza acesteia, fiind interzisă oprirea/staționarea în zona carantinată.
10. Prin grija administrației publice locale și a Inspectoratului de Poliție al Județului Dâmbovița se vor stabili căile de circulație pentru tranzitarea zonei respective și aducerea la cunoștința populației prin intermediul mass-media a acestei măsuri.
11. Slujbele religioase se desfăşoară cu participarea credincioşilor doar în exteriorul clădirilor, cu excepţia celor la care participă doar personalul bisericesc.
12. Slujbele religioase cu caracter privat (botezuri, cununii religioase, înmormântări, etc.) se desfăşoară în lăcaşurile de cult, cu participarea a maximum 16 persoane (număr ce include şi persoanele care oficiază slujba religioasă).
13. Accesul credincioşilor în lăcaşurile de cult pentru rugăciuni cu caracter individual se poate face astfel încât să fie asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi o distanţă de minimum 2 m între persoane.
14. Slujbele religioase care se vor oficia în aer liber se vor desfășura cu menținerea distanței de 1,5 m între persoane.
15. La toate slujbele religioase trebuie respectate regulile de protecție sanitară stabilite prin Ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art.45 și al art.71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.
16. Controlul măsurilor privind limitarea deplasării persoanelor în/din zona carantinată și asigurarea ordinii publice se vor realiza de către Inspectoratul de Jandarmi Județean Dâmbovița sau Inspectoratul de Poliție al Județului Dâmbovița, după caz.

Art. 5. În zona prevăzută la art. 1 alin. (2) se interzic următoarele activități:
1. organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) în spații închise și deschise;
2. organizarea de evenimente și/sau activități private pentru copii în spații închise, cum ar fi locuri de joacă, spații de tip after-school etc.;
3. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, inclusiv al teraselor, în interiorul și exteriorul clădirilor (se pot comercializa produse alimentare în regim catering – livrare la domiciliu);
4. activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc;
5. activitatea cu publicul a structurilor de primire turistice, cu excepția cazării persoanelor care efectuează deplasări în interes profesional;
6. organizarea și desfășurarea activităților de tipul spectacolelor și/sau concertelor;
7. organizarea și desfășurarea activităților culturale, științifice, artistice sau de divertisment în spații închise sau deschise;
8. toate activitățile și competițiile sportive, individuale sau colective, care se desfășoară în spații închise sau deschise, cu excepția celor profesioniste organizate de federațiile de profil.

Art. 6. (1) Se limitează programul de lucru cu publicul al operatorilor economici din domeniul comercializării de bunuri alimentare și nealimentare până la ora 21.00 pentru zilele de luni, marți, miercuri și joi, respectiv până la ora 18.00 pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică, cu excepția farmaciilor și a stațiilor de distribuție carburant care vor avea program non-stop și în care personalul de serviciu va deservi clienții la geam.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. 1, pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică, în intervalul orar 18.00-05.00, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.
(3) Se limitează numărul de persoane în incinta magazinelor, cu respectarea normelor de distanțare fizică, cu asigurarea pentru clienți a unei suprafețe de 4 mp (din suprafața utilă a magazinului) și cu păstrarea distanței de 2 m între persoane.

Art. 7. Operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport persoane şi care tranzitează zona carantinată vor putea efectua opriri în staţiile proprii pentru urcarea sau coborârea călătorilor. Activitatea acestora se va desfăşura prin ocuparea a 50% din locurile existente pe scaun în fiecare vehicul şi cu respectarea normelor de protecţie sanitară stabilite în perioadă stării de alertă pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2, în următoarele condiţii:
– Administratorii vor dezinfecta mijloacele de transport după fiecare cursă efectuată;
– Pasagerii vor purta masca de protecție pe tot parcursul călătoriei;
– Numărul de pasageri permis în fiecare mijloc de transport va fi egal cu jumătate din numărul locurilor de pe scaun existente în fiecare mijloc de transport;
– Se va respecta circuitul de urcare/coborâre în mijlocul de transport. Accesul pasagerilor se va realiza pe ușa din față, iar coborârea pe ușa din spate.

Art. 8. În conformitate cu prevederile Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 5/2021, Ordinului ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 3235/93/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, modificat și completat prin Ordinul ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 3459/280/2021, cursurile de învăţământ se vor desfăşura în zona carantinată doar în sistem online.

Art. 9. Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița va întreprinde următoarele:
(1) Analizarea oportunităților și prioritizarea testării persoanelor, transmiterea solicitărilor de sprijin cu materiale sanitare și personal de specialitate către Institutul Național de Sănătate Publică/Ministerul Sănătății;
(2) Stabilirea unui calendar periodic pentru dezinfectarea spațiilor publice, la un interval de 48 de ore, și urmărirea îndeplinirii acestuia de către unitatea administrativ-teritorială în cauză;
(3) Îndrumarea și implicarea medicilor de familie de pe raza localității în monitorizarea din punct de vedere medical a persoanelor izolate/carantinate la domiciliu și acordarea asistenței medicale a populației din zona respectivă (femei gravide, persoane în program de hemodializă, pacienți oncologici etc.);
(4) Supravegherea colectării deșeurilor medicale în cadrul contractual cu cabinetele medicilor de familie și asigurarea respectării normelor specifice acestei activități.

Art. 10. (1) Nerespectarea măsurilor prevăzute de prezenta hotărâre atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Sunt abilitate să verifice respectarea măsurilor de mai sus categoriile de personal prevăzute de art. 67 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11. Alte măsuri pentru prevenirea și combaterea răspândirii SARS-CoV-2, precum și pentru soluționarea unor probleme deosebite pe perioada carantinei vor fi stabilite prin Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Dâmbovița (telefon 0245 613761, e-mail: cjcci.db@gmail.com).

Art. 12. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Basarab I“ al Județului Dâmbovița asigură transmiterea mesajelor de avertizare prin sistemul RO-ALERT către populația din comuna carantinată, cu măsurile ce trebuie respectate pe timpul instituirii carantinei.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Veste bună! Târgoviște, rată de incidență COVID sub 3 la mia de locuitori

Publicat

pe

Municipiul Târgoviște are mari șanse să revină în scenariul galben COVID, după ce astăzi a înregistrat o rată de incidență de 2,96 la mia de locuitori – cea mai scăzută din ultimele 30 de zile, după cum a precizat primarul Daniel Cristian Stan.

„Dacă tendința se menține și rata de incidență nu crește, începând de miercuri, 14.04.2021, se vor redeschide la interior instituțiile de spectacole, restaurantele și cafenelele, în limita a 30% din capacitate.

Acest lucru va permite activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 6,00-22,00.

Totodată, va fi permisă desfășurarea activității în cadrul instituțiilor de spectacole și/sau concerte, cu participarea publicului în limita a 30% din capacitatea maximă a spațiului”, a explicat primarul Daniel Cristian Stan.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT