Connect with us

OPINII

Politică de trei parale!

Publicat

pe

Constatăm că România nu este condusă de politicieni dedicați acestei țări și acestui popor. Primează interesele de grup, ordinele pe care le primesc din sferele oculte, orgoliul, ambiția, dorința de a rămâne cât mai mult în vârf. Politicienii noștri doar prin nume, nu prin credință, dedicație și profesionalism, mimează că au habar de noi, de economie, de educație, de prosperitatea celor mulți.

Vedem cum, de jos și până sus, posturile importante, de decizie, de analiză, de implicare, sunt ocupate de tot soiul de marţafoi, ajunși acolo pe criterii de supuşenie oarbă sau amiciție. Nu ne debarasăm de mentalitatea meschină, neproductivă, de a pune în funcții oameni care nu știu nimic, dar au o altă calitate: nu ies din cuvântul șefului. Profesionistul, dacă nu are spate politic, nu are nicio șansă să avanseze, să-și spună cuvântul clar, într-un domeniu sau altul. Din treaba asta cu iz fanariot pierde țara. Rămânem pe loc, ne ocupam doar de nimicuri și de așa-zise lupte politice.

Un război poate fi considerat a fi cu adevărat politic, atunci când primează interesul național, atunci când tu, putere sau opoziție, ai un plan bine pus la punct de salvare a nației și nimeni nu te ascultă. Vedem ce se întâmplă în Parlament cu moțiunile simple sau de cenzură. Sunt concepute anemic, fără substanță, fără argument, fără forță. Doar-doar, or schimba logica majorității, mizând-se pe faptul că poate mai iese unul, doi, trei, din formație.

Au venit liberalii cu o moțiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea. Documentul, încropit în grabă, fără o logică clara, sună ca o simplă declarație politicianistă, naivă, nici măcar nu rezona cu sala. O lectură ușoară, de tren sau de tramvai. A mai avut și o denumire parcă luată din scrierile lui Nicolae Filimon „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea”. Uau! Câtă naivitate și puerilism politic în acest text! Să faci un paralelism, chiar și la nivel de titlu, între Caragea și Daea, să pui ciuma alături de pesta porcină… Și, mai grav, să spui că ar fi pesta lui Daea, de parcă ar fi ţinut-o în buzunar… Prin astfel de pseudo-argumente au încercat să manipuleze poporul, să creeze un soi de emoţie şi de revoltă. Şi, uite așa, ne pierdem noi. Este specific așa-zişilor politicieni. Ne pierdem în amănunte sterile, ne place să împopoţonăm și un rahat. Nu acceptăm adevărul, concretul, falsăm la greu, doar-doar ne atingem scopul, după care, mai vedem.

Ce treabă are Daea cu Caragea? Nicio legătură. Să concepi o asemenea moțiune, să o susții în forul legislativ al țării și să vrei și rezultate, înseamnă că nu ești realist. Ești departe de misiunea pe care o ai. Și, ca să fie vasul absurdului politic plin ochi, mai sunt unii cărora le place să fie considerați politicieni și care au fost trimiși pe la Bruxelles să ne reprezinte țara, nu să ne facă de râs. În loc să lupte pentru promovarea României, acești indivizi care încasează mii de euro lunar s-au dedat la critică dură si mârșava. Îi îndeamnă pe parlamentarii europeni să sancționeze România, să pedepsească poporul, să ne lase Occidentul de căruță. Cred că își fac cruce demnitarii altor state civilizate când îi văd pe ai noștri cum luptă împotriva propriei țări. Ăștia suntem. Nu ne putem depăși condiția de lachei!

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Normalitatea, ca o fata morgana…

Publicat

pe

E vară. E caniculă. E război. E vremea hâdă a neprevăzutului invocat din tainițele întunericului. Trăim într-un calm aparent. Suntem ațâțați, puși sub presiune de probleme, de stres. Este nevoie doar de un mic impuls pentru a exploda, pentru a refula otrăvurile existențiale.

Constat că totul se desfășoară după un ritm impus de inerție. Nimic nu mai este sigur, dătător de speranță. Azi este rău, mâine este și mai rău. Dacă aruncăm o privire în spațiul public, observăm că politicienii nu mai fac spectacol, nu mai prestează. Există o teamă, o nesiguranță. Chiar și un bun simț, până la urmă. Aparițiile dese ale celor care ne conduc și ne reprezintă în această etapă confuză, cu un tăvălug al prețurilor la energie, gaze naturale și alimente pe care nu îl poate opri nimeni, cu un război care crește în intensitate, provoacă rumoare, plictis, alimentează neîncrederea.

Cetățeanul de rând, omul simplu, nevinovat, în capul căruia se sparg toate metehnele istoriei, suferă. Din cauza stării în care se află, nu mai acceptă nimic. Și-a închis canalele de recepție a mesajelor de tip electoral. Pare indiferent. Nu cere. Nu iese încă în stradă. Așteaptă să se întâmple ceva. Caută un reazăm. Un sens. O revenire a normalității.

Din păcate, nu vom asista prea curând la o întoarcere a firescului cu care suntem obișnuiți. Poate că ceea ce se întâmplă acum este adevărata față a realității. Bula în care pluteam, parcă mai sigur, s-a spart. Normalitatea a devenit o fata morgana. O iluzie pe care o vedem din când în când și nu o mai simțim deloc.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

OPINII

Mihaela, dragostea mea! Varianta: garantat 99%

Publicat

pe

Porțile de intrare în politică sunt deschise pentru toată lumea. Ușa pe care intră tot poporul cu carnet de partid este largă, dar lăcașul prin care trebuie să te strecori spre funcții înalte este strâmt și nu poți trece decât în baza unor avize speciale, a unor acorduri venite din zone necunoscute muritorului de rând. Ce știm noi despre democrație, vot, simpatie generală reprezintă doar un ambalaj frumos, garnisit cu bune intenții.

Urmăresc de ceva vreme evoluția lui Mircea Geoană. Omul este tare acum. Nu și-a schimbat discursul. Același tip. Multă teorie. Definiții. Concretul lipsește. E ceva mai sigur pe ce spune. Are spate puternic. Se simte de la o poștă, doar privindu-l, siguranța de care dispune, echilibrul și forța pe care i le-au dat cei care sunt în umbra sa, poziția pe care o ocupă.

Este un alt Geoană față de cel consumat în noaptea care a creat celebra replică intrată în uzul popular al celor care vor să-i persifleze pe cei care se grăbesc, „Mihaela, dragostea mea! Mulțumesc!”.

După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Geoană a căzut pe toată linia. Intram în partea a doua a epocii Băsescu. Cătușele erau deja unse și scoase la probă pe încheieturi de politicieni de rang înalt, afaceriști și opozanți…

Mircea Geoană a fost ejectat chiar și de propriul partid. Ulterior, a încercat, cum fac acum Liviu Dragnea și Ludovic Orban, să revină în prim-planul politicii cu partidulețe noi, insignifiante. Al lui Geoană s-a chemat Partidul Social Românesc. Nu a reușit să convingă cu această formațiune. Și îl vedem apoi pe fostul ambasador al României în Statele Unite uns secretar general adjunct al NATO. Funcție cu vizibilitate, cu poziție și deschidere europeană și internațională.

Aflăm acum, pe căi indirecte, ca și cum s-a dat drumul la un test, la un sondaj de încredere, că Mircea Geoană ar putea candida pentru funcția supremă în stat. Nu s-a vehiculat încă numele partidului care o să îl susțină. PSD, formațiunea pe care a coordonat-o și din care a fost exclus în 2011 și reprimit un an mai târziu, pentru a candida pentru un mandat de senator, nu dă semne că ar fi de acord cu ce se zvonește bine calculat pe piață. Este clar că această nominalizare este impusă de cineva. Geoană nu este omul care să iasă public cu astfel de informații decât dacă, pe undeva, s-a decis această mișcare. Posibil ca Geoană să fie candidatul comun al coaliției PSD-PNL și UDMR.

Tam-tam-ul din ultimele zile, jocul de imagine forțat în care a intrat chiar și fiica secretarul general adjunct NATO, nu este chiar întâmplător. Ceva se pune la cale. Probabil că, prin culisele puterii, se poartă negocieri și nu este exclus ca, mâine-poimâine, să auzim că PSD acceptă varianta Geoană. Cu sprijinul dat de Europa și de America, Geoană, cu siguranță, nu se va mai confrunta cu un eșec bine ticluit și ingenios pus la cale, ca cel din 2009. Dar, atenție! Dacă se merge pe puerilism, intoxicare acută ca acum, cu scoaterea în față a fiicei lui Geoană cu tot soiul de povești de viață și preocupări de lux care nu coincid cu trăirile și zvârcolirile cetățeanului de rând, pot apărea probleme în sondaje, în încredere.

Oricum, cred că se va merge, până în ultima clipă, cu zâmbetul pe buze, ca în celebra noapte „Mihaela, dragostea mea!”. O dovadă clară a siguranței, a faptului că zarurile au fost aruncate…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT