La data de 5 octombrie, se sărbătoreşte, începând cu anul 1994, Ziua Mondială a Educaţiei, urmare unei decizii UNESCO. Anul acesta, se vor organiza, în peste 200 de ţări, activităţi menite să sublinieze efortul depus de cadrele didactice pentru șlefuirea minţilor şi caracterelor.

„În România elevii şi cadrele didactice vor marca acest eveniment, în mod paradoxal, printr-o zi liberă. Desigur, m-am gândit instantaneu că ţara noastră este campioană la capitolul educaţie şi nu avem nevoie de un moment special pentru a celebra această zi”, spune senatorul PNL de Dâmboviţa Iancu Caracota, care a ales să vorbească în Parlament despre problemele existente în ţara noastră la acest capitol.

„În programul de guvernare al Partidului Social Democrat, educaţia reprezintă o prioritate naţională, această atenţie sporită de care se bucură acest domeniu se traduce printr-o alocare bugetară de 2,98% din PIB, procent ce ne clasează pe ultimele locuri din UE, deşi Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevede o alocare de 6% din PIB pentru sectorul de învățământ.

Mai concret, această subfinanţare înseamnă:
– 40% dintre şcoli au toaleta în curte
– în peste jumătate din ţară şcolile gimnaziale din România nu dispun de sală de sport
– în mediul rural una din cinci şcoli nu are autorizaţie sanitară
– numărul de computere este de 7,5 la 100 de elevi, asta într-o lume ultradigitalizată
– jumătate din școlile din mediul rural nu au acces la internet
– peste 25% din școli folosesc soba pentru încălzire
– 63% dintre elevii din învățământul secundar din mediul rural frecventează o școală fără laborator.

Pe lângă aceste aspecte ce ţin de nivelul dotărilor din unitățile şcolare ne confruntăm cu alte fenomene la fel de îngrijorătoare, precum:
– 40% rată de analfabetism funcţional – tinerii nu au capacitatea să înțeleagă un text la prima vedere şi nici nu cunosc noțiuni elementare de matematică
– 18,5% rată de părăsire timpurie a şcolii – situaţie ce generează o serie de consecinţe negative pentru piața forței de muncă și pentru creșterea economică.
– ponderea absolvenților cu studii superioare (30-34 de ani) este cea mai scăzută din UE, chiar dacă ponderea acestora s-a dublat în ultimul deceniu — de la 12,4 % în 2006 la 25,6 % în 2016 — aceasta nu a crescut din 2015 și este cea mai scăzută din UE. În plus, doar 25 % dintre absolvenţii de facultate provin din mediul rural.
– 99,8% dintre profesorii din România se autoevaluează ca fiind bine sau foarte bine pregătiţi
– 1,2% dintre adulţii cu vârsta cuprinsă între 25-65 de ani participă la procesul de învăţare continuă.

Reclama

Din nefericire, pe această listă neagră a neajunsurilor din sistemul naţional de educaţie se adaugă şi erorile continue ale Ministerului Educaţie, care la începutul acestui an şcolar a livrat elevilor manuale şcolare pline de greșeli științifice și de redactare, cu un conținut neatractiv, dar şi cu un concept editorial învechit.

Într-un astfel de context, este lesne de înţeles de ce sărbătorim Ziua mondială a Educaţiei printr-o zi liberă.

Stimaţi colegi,

România îşi sacrifică din ce în ce mai mult viitorul din cauza calităţii precare a învăţământului naţional, dovadă stând migraţia masivă a tinerilor către sisteme de educaţie performante şi competitive care asigură elevului acea bază solidă pe care acesta se pot dezvolta. Este momentul ca factorii decidenţi din Ministerul Educaţiei Naţionale să-şi asume responsabilitatea pentru starea actuală în care au adus sistemul educaţional, 29 de ani s-au limitat doar la zugrăvirea lui şi în niciun caz la consolidarea sau chiar reconstrucţia acestuia”, a reliefat senatorul Iancu Caracota.

Reclama