Direcţia Agricolă Dâmboviţa încearcă să iasă din şabloanele instituţionale, să părăsească rutina pur funcţionărească şi să se apropie mai mult de cetăţean, de fermieri, prin organizarea unor activităţi de promovarea a roadelor muncii agricultorilor, de comunicare şi socializare dintre producător şi consumator.

În acest sens, conducerea instituţiei a reuşit să pună în practică trei proiecte care au fost bine primite de public şi care au demonstrat, cu dovezi palpabile, că judeţul Dââmboviţa dispune de potenţial. Forţa exemplului contează mai mult decât statisticiile şi bilanţurile reci, atât pentru presă ca emiţător de informaţii, dar mai ales pentru consumatori sau pentru cei care doresc să îmbrăţişeze unele îndeletniciri agricole.

Tonul pentru astfel de manifestări a fost dat pe 10 octombrie, când s-a sărbătorit „Ziua naţională a produselor tradiţionale româneşti”. În curtea Direcţiei Agricole, a fost organizată o expoziţie cu vânzare la care au fost invitaţi să participe fermierii şi producători dâmboviţeni.

Se doreşte ca acest târg să fie permanentizat, să fie deschis, începând cu anul 2019, măcar o dată pe lună, iar târgoviştenii să poată achiziţiona fructe, legume şi diferite preparate tradiţionale la preţuri de producător.

Legumele şi fructele de pe meleagurile dâmboviţene, preparatele obţinute din lapte şi carne, după reţete tradiţionale, diferitele tipuri de dulciuri de casă i-au încântat şi pe cei care au vizitat expoziţia deschisă, tot în luna octombrie, pentru trei zile, în cadrul Parlamentului României, sub egida „Descoperă Dâmboviţa”, eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean.

Direcţia Agricolă Dâmboviţa a fost implicată şi în manifestarea socio-culturală „Festivalul Toamnei” desfăşurată în perioada 8-11 noiembrie pe platoul Prefecturii Dâmboviţa. Şi aici agricultorii dâmboviţenii şi-au etalat roadele muncii, arătând celor care au trecut prin acel spaţiu că avem cu ce ne mândri.

Inginer Elena Alecu, purtător de cuvânt al Direcţiei Agricole Dâmboviţa, ne-a spus că, prin aceste târguri ale hărniciei, instituţia încearcă să faciliteze întoarcerea românului către produsul tradiţional, să arate că se poate, că şi la noi există dorinţă de a obţine mai mult, mai bun şi mai diversificat.