Eram obișnuiți, și nu neapărat în mod plăcut, să vedem la „Răvășitul Oilor” de la Runcu și competiții, cică sportive, cu vână ceva mai barbară, într-un total dezacord cu legile actuale privind protecția animalelor. Anumiți proprietari de cai veneau la Runcu pentru a-și vinde bidivii sau pentru a-i expune public, cu oarece mândrie, la o serie de casne, de cele mai multe ori greu de privit. Cabalinele erau puse să tragă bușteni imenși, căruța cu roțile legate, să miște din loc tot felul de greutăți, fiind împiedicați. Sau să execute anumite comenzi sub un potop de lovituri de bici.

Iată că în spațiul special amenajat pentru astfel de reprezentații nu se mai întâmplă așa ceva! Polițiștii de la Biroul pentru Protecția Animalelor din cadrul IPJ Dâmbovița stau cu ochii pe astfel de târguri unde se mai desfășoară astfel de spectacole ale cruzimii. Zilele trecute, polițiștii acestui comportiment s-au aflat la Runcu, împreună cu reprezentanți ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Dâmbovița, unde au efectuat o acțiune în vederea verificării și asigurării bunăstării animalelor.

Cu ocazia acestei misiuni, polițiștii i-au sancționat pe cei care au încălcat Legea 205/ 2004, privind Protecția Animalelor. Au fost aplicate 10 amenzi, în cuantum de 66.000 de lei, proprietarilor care au folosit animalele pentru expoziții, spectacole, publicitate și în scopuri asemănătoare, dacă aceste activități le provoacă suferințe fizice și psihice, afecțiuni sau răniri. Evident, după descinderea polițiștilor, s-a renunțat la astfel de reprezentații în public, dar nu definitiv, cum spuneau unii oameni veniți la târg. „Ei, credeți că se potolesc? Se duc mai încolo, după vreun deal sau crâng, și tot supun calul la tot soiul de teste, să se vadă că este bun și nu degeaba cer bani mulți pe el”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Și au fost două zile de toamnă dulce, cu adieri răcoroase, blajine, bătând dinspre coama Leaotei, cu râuri de oameni ce urcau alene, spre Vârful lui In, ca într-un ritual păstrat cu sfințenie, unde s-a consumat încă o ediție a tradiționalei sărbători pastorale „Răvășitul Oilor”. Vremea când mioarele se întorc de pe pășunile alpine și sunt pregătite pentru iernat. Vremea tocmelii între gospodar și cioban, în fața unui pahar cu răchie sau vin roșu păstrat în răcoarea pivniței căptușită cu piatră de râu.

Chiar dacă timpurile au devenit nesigure, iar existența în neprevăzut a devenit o constantă, românii țin la obiceiuri, la felul lor de a fi, la modul acesta, poate arhaic pe undeva, de a cinsti trecerea de la vară la toamnă într-un cadru de tihnă. Cu târg, de unde să-și procure cele de trebuință pentru iarna care bate la ușă, cu muzică, cu povești, cu grătare pe care să sfârâie pastrama. Și must dulce scurs din strugurii crescuți în boltă, sub streașina casei.

Nu ne-am propus să facem o statistică a celor bune și a celor poate mai puțin bune, iscate de neprevăzut, întâmplate anul acesta pe Vârful lui In. Oamenii dornici să ajungă acolo au fost răbdători și au stat, în anumite momente ale celor două zile, câteva ore blocați în trafic, de la intrare în Runcu până sus la Brebu. Doar la Runcu, la Răvășitul Oilor, vezi, o dată pe an, coloane nesfârșite de mașini, unele care urcă și altele care coboară, evident, pe un alt traseu pentru a evita ambuteiajele. S-au gândit autoritățile și la acest lucru și au mai creat și amenajat un drum de coborâre. O altă problemă pe Vârful lui In a fost praful. Seceta prelungită și lipsa ploilor au transformat stratul de sol de pe coama lui In într-un praf fin, care se depunea gros, nepăsător pe sutele de autoturisme parcate.

Poate încă un lucru nemulțumitor pentru oamenii care au luat la picior târgul de la Runcu, din curiozitate sau cu gândul de a cumpăra câte ceva folositor sau măgulitor, au fost prețurile. Mai mari ca anul trecut. Nu cu mult, dar destul cât să te determine să îți reduci cantitățile de produs achiziționat sau chiar să renunți la unele dintre ele. Brânza, în funcție de sortiment, varia ca preț între 35 și 65 de lei. Pastrama, în prima zi a târgului, a urcat, pe alocuri, până la 70 de lei kilogramul. Duminică, a doua zi a târgului, a mai scăzut la 50-60 lei/kg. În rest, tarabe cu de toate. Nenumărate standuri cu harnașamente pentru cai. Hamuri, potcoave și alte lucruri de trebuință pentru pregătirea de drum a atelajului tras de bidivii. O fi vreun semn? Pe vremurile astea, când prețurile la benzină și motorină au explodat, poate este nevoie să ne întoarcem din nou la cal și căruță? Nu cred. Nu pentru revenirea la trecut construim autostrăzi, drumuri expres și parcuri fotovoltaice enorme, ci pentru viitor, pentru speranța în mai bine, nu?

La târgul de pe Vârful lui In, am mai remarcat că a luat avânt negoțul cu îmbrăcăminte second-hand. Și, culmea, aceste raioane comerciale erau extrem de solicitate. Încă un semn al vremurilor nesigure pe care le trăim. Nostalgicii sau cei care iubesc haina militară, diferite obiecte de cazarmament, bineînțeles, de epocă, au avut la dispoziție modele și obiecte variate. Uniforme, bonete, caschete și căști, centuri, marmite, bidoane, rucsacuri, saci de hrană, de grenade, catarame cu insemne intrate în istorie, lopețele pliabile Linnemann, bocanci, ba chiar și binocluri militare. Pentru unul dintre acestea, cu lentile de sticlă, comerciantul cerea 1.100 de lei. Mai lipseau Kalașnikoavele!

Struguri aduși din podgoriile Vrancei, Buzăului și Prahovei din belșug. Ceapă, usturoi și legume pentru preparatul conservelor din abundență, dar nu prea era înghesuială. Așa se întâmplă când găsești mai totul la supermarket. Pe scena special amenajată la Runcu, într-un spectacol organizat și plătit de administrația publică locală, au evoluat soliști de muzică populară cunoscuți și mai puțin cunoscuți, dar cu talent și hotărâți să încânte publicul prezent în număr mare pe Vârful lui In. Au evoluat pe scena de la Răvășitul Oilor 2026: Anastasia Ioana Coman, Carla Plăiașu, prof. Viorel Enache, Tina Militaru, Valentin Grigorescu, Angelica Stănescu, Manuela Porumbel, Florentina Ioniță, Ungureanu și Cristina Iordache. Au mai fost prezente ansamblurile și formațiile folclorice Bogdan Fieraru și Juniorii din Câmpulung Muscel, Doruri Muscelene și Grupul de femei din Hârtiești, dar și copiii din Moroeni, Pucheni, Bezdead, Doicești, Fieni, Bucșani și Aninoasa.

Pe la sărbătoarea de la Runcu a trecut și președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan. Acesta a venit însoțit de vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, de deputatul Carmen Holban, fostul secretar de stat Ionuț Săvoiu, consilieri locali și județeni, directori ai unor instituții deconcentrate. Șeful administrației publice județene a făcut o incursiune prin târg, așa cum obișnuiește și este bine, pentru a saluta oamenii, crescătorii de animale și meșteșugarii care își etalau produsele pe standuri. A mai schimbat cu ei, în fugă cum zice românul, câteva vorbe despre viață și politică. Dialoguri scurte. Corneliu Ștefan și-a cumpărat și o pălărie. Verde.

După această vizită prin târg, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, împreună cu ceilalți invitați, au urcat pe scenă pentru a adresa salutul lor celor veniți la Răvășitul Oilor, din Dâmbovița, din județele vecine, ba chiar și din Capitală. Așa cum a spus Corneliu Ștefan, la Runcu, toamna începe prin tradiții.

„Răvășitul Oilor este despre tradiții păstrate, despre oameni care duc mai departe ceea ce au primit de la generațiile dinaintea lor și despre o comunitate care rămâne unită”, a fost mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

După consumarea acestui moment de alocuțiuni și salut, sub acordurile melodiei „Noi suntem români” interpretate admirabil de solistul de muzică populară ardeleanul Aurel Tămaș, reprezentanții administrației publice locale și județene s-au prins alături de oameni într-o horă românească, ca semn al unității, al prosperității și speranței în mai bine pentru tot poporul român.

Urmărește Incomod Media și pe Google News