Primarii de municipii ameninţă cu proteste în faţa Guvernului, nemulţumiţi de cotele din impozitul pe venit ce urmează să fie alocate unităţilor administrativ-teritoriale, prin Legea bugetului de stat pe anul 2019. Practic, veniturile localităţilor vor fi „tăiate” consistent, cu promisiunea că aceste „goluri” vor fi îndreptate ulterior prin rectificări bugetare. Numai că nu este acelaşi lucru cu a sti de la începutul anului, când întocmeşti planul investiţional, pe ce bani te bazezi!

În plus, aplicarea, începând cu 1 ianuarie 2019, a unor măsuri fiscale adoptate de Guvern în luna decembrie 2018, face ca, în foarte multe situaţii, bugetele primăriilor să rămână fără resurse financiare pentru dezvoltare. Asta, în cazul fericit când fondul de salarii putea fi acoperit din taxele şi impozitele colectate de la populaţie! Pentru celelalte localităţi, bate la uşă falimentul, dacă nu vor primi alocări financiare substanţiale din partea Guvernului…

Problema nr. 1 – Este nevoie de mai mulţi bani pentru salarii
Urmare creşterii salariului minim garantat la 2.080 lei, începând cu 1 ianuarie (faţă de 1.900 lei cât a fost în 2018), primăriile au nevoie de fonduri în plus, întrucât toate retribuţiile funcţionarilor publici au crescut şi ele, fiind calculate prin raportare la salariul minim, respectiv prin înmulţirea acestui cuantum cu coeficienţii votaţi în consiliul local pentru fiecare funcţie în parte.

Problema nr. 2 – Bonuri de masă pentru însoţitorii persoanelor cu handicap
Începând cu 1 ianuarie 2019, primăriile trebuie să asigure bonuri de masă (aproximativ 200 lei/lună) nu doar angajaţilor din aparatul propriu, ci şi însoţitorilor persoanelor cu handicap, fiindcă şi aceştia se regăsesc pe statul de plată al unităţilor administrativ-teritoriale, iar legea nu mai face distincţie.

Problema nr. 3 – Acoperirea creşterii de 57% a costurilor cu manopera, aferente proiectelor de investiţii
Toate proiectele aflate în lucru, precum şi cele în licitaţie, sunt purtătoare de costuri suplimentare pentru administraţiile publice, după ce Guvernul a majorat la 3.000 de lei salariul minim garantat în construcţii (faţă de 1.900 cât a fost până acum). Potrivit unui Ordin al ministrului Finanţelor, diferenţa, care a fost calculată la 57%, va fi suportată de beneficiarii lucrărilor! Spre exemplu, la cheltuieli cu manopera în sumă de 30.000 de lei, trebuie adăugaţi 17.100 lei. Cu alte cuvinte, cel mai mult au de pătimit primăriile care s-au dovedit harnice şi au demarat proiecte de investiţii. Cu cât sunt mai multe, cu atât au de suportat mai mulţi bani! Întrebarea este: de unde?

Reclama