Connect with us

ACTUALITATE

Staţiunea Nucet, ghid de bune practici pentru creşterea speciilor de peşti de apă dulce

Publicat

pe

Astăzi – 27 februarie 2019, la Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Piscicultură din Nucet, judeţul Dâmboviţa, s-a desfăşurat conferinţa de lansare a proiectului intitulat „Ghid de bune practici pentru creşterea speciilor de peşti de apă dulce pentru dezvoltarea acvaculturii sustenabile, eficiente şi competitive din România”.

Finanţarea este asigurată din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Prioritatea Uniunii PU 2 – Stimularea acvaculturii durabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al utilizării, inovatoare, competitive, bazate pe cunoaştere, Măsura II.12. – Măsuri privind sănătatea şi bunăstarea animalelor.

La întâlnirea de la Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, au participat, alături de fermieri piscicoli, de echipa de cercetători ai instituţiei şi specialişti sosiţi de la Galaţi şi Constanţa, reprezentanţi din cadrul Ministerului Agriculturii, respectiv: ing. Ciceronis Cumpănăşoiu – directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, ing. Ionuţ Uleea – de la Agenţia de Pescuit şi ing. Sânziana Bănică – directorul Direcţii Agricole Dâmboviţa.

„Ca şi în majoritatea ţărilor europene, acvacultura din România se confruntă cu multe provocări cu impact direct asupra durabilităţii acesteia. Factori limitativi, cum ar fi calitatea apei utilizate, dar şi evacuate din unităţile sistematice, apreciate ca având impact asupra siguranţei produsului şi a protecţiei mediului, sunt printre aceste provocări.

Alături de aceştia, un alt factor limitativ este reprezentat de importurile de peşte, produsele româneşti fiind în competiţie cu cele de pe piaţa intercomunitară, asiatică şi sud-americană, acestea din urmă înregistrând o creştere semnificativă în ultima perioadă. Nu în ultimul rând, sectorul trebuie să facă faţă provocărilor de tip social şi politic.

În acvacultura românească, atât la nivel central cât şi la nivelul societăţilor active, au existat preocupări de ameliorare a metodele de gestionare a producţiei faţă de factorii limitativi, precum şi de implementare a unei game de practici prin care să se asigure dezvoltarea durabilităţii sectorului pe trei paliere: mediu, înţelegînd sănătatea ecosistemului, social, înţelegând responsabilitate socială, şi economic, înţelegând viabilitate economică în contextul asigurării sănătăţii şi bunăstării materialului piscicol, a produselor curate şi sigure sub aspect alimentar”, a precizat dr. ing. Mioara Costache – directorul Staţiunii de Cercetare Piscicolă din Nucet.

Proiectul care va fi derulat la Nucet îşi propune să analizeze stadiul actual, practicile tehnologice, rezultatele, datele şi cunoştinţele acumulate până în prezent în domeniul creşterii peştilor, în ţară şi în străinătate, şi să le utilizeze în vederea elaborării ghidului de bune practici care să asigure promovarea acvaculturii cu nivel ridicat de protecţie a mediului, sănătatea şi bunăstrarea animalelor precum şi a sănătăţii şi a siguranţei publice, în condiţiile creşterii competitivităţii sectorului şi utilizării eficiente a resurselor.

„Până în prezent, în acvacultura românească, indiferent de specia de cultură, au fost implementate toate prevederile naţionale şi comunitare care urmăreau asigurarea unei gestiuni responsabile faţă de mediu şi produsul rezultat.

În acest mod, autoritatea publică centrală a creat matricea dezvoltării durabile a sectorului de acvacultură preponderent pe conservarea mediul înconjurător şi asigurarea calităţii şi siguranţei alimentare a produsului.

Celelalte două dimensiuni ale dezvoltării durabile, respectiv aspectele legate de viabilitatea economică şi cea socială, au revenit, alături de responsabilitatea de mediu, societăţilor din domeniu. Acestea au identificat în permanenţă căile şi mijloacele de a fi eficiente din punct de vedere economic, atât prin aplicarea unor practici de producţie inovative, care au dus la scăderea costurilor de producţie sau la creşterea valorii produsului, cât şi la îmbunătăţirea capacităţii forţei de muncă din sector.

În momentul de faţă, la nivel naţional, există un cadru legal extins pentru acvacultura şi problemele sale. Legislaţia este deosebit de elaborată şi acoperă aspectele legate de autorizare şi funcţionare a unităţilor de acvacultură numai în condiţii stabilite de autorităţile competente responsabile pentru verificarea conformităţii cu legislaţia naţională. În acelaşi timp, contribuie pe de o parte la îmbunătăţirea sustenabilităţii ecologice a acestora, iar pe de altă parte la asigurarea sănătăţii şi siguranţei alimentare a produsului rezultat din acvacultură. Deşi nu au fost impuse certificări de Bune Practici în Producţie (BPP), în aplicarea tehnlogiilor de acvacultura, s-a avut în vedere asigurarea unei conduite responsabile sub aspectul impactului pe care îl pot avea asupra mediului, al siguranţei alimentare şi a bunăstării efectivelor piscicole şi impactului social.

Elaborarea ghidului de bune practici va urmări principiul sustenabilităţii în acvacultură în aplicarea tehnologiilor, astfel încât creşterea peştilor să fie cât mai uşor de administrat şi de pus în
practică. Pe baza acestui principiu, ghidul de bune practici va urmări trei nivele de aplicare,
dintre care primele două sunt cele mai importante:
1. Nivelul fermei: include factorii care pot fi direct influenţaţi de către fermier, cum sunt: calitatea apei, hrana si managementul energiei, sănătatea peştilor etc.

2. Al doilea nivel: se adresează factorilor direct legaţi de procesele fermei asupra cărora fermierul nu are o influenţă directă, dar pe care i-ar putea totuşi influenţa dacă ar dori sau ar avea nevoie. De exemplu: calitatea hranei peştilor, cum hrana peştilor este compusă/procesată, distanţa pe căile de transport pentru hrană, tipul de energie folosit de fermieri (regenerabilă sau nu), pieţele pentru produse (departe –transportul de distanţe lungi, aproape – transportul pe distanţe scurte) etc. Fermierul poate, de asemenea, să transfere anumiţi factori de la nivelul doi la nivelul unu (de ex. producerea hranei pentru peşti la fermă, folosind energia produsă la fermă sau prin vânzarea produselor direct din fermă).

3. Nivelul trei: conţine factori care sunt indirect legaţi de procesele din fermă, dar care nu pot fi, în mod normal, influenţaţi de către fermier. Aceştia sunt factori precum sustenabilitatea materialelor de ambalare (producţie, material etc.), tip de combustibil folosit pentru transportul peştelui etc.”, a explicat Mioara Costache.

Ghidul de bune practici îşi propune să asigure:
– transferul către consumatori a întregului set de valori pe care îl conţine produsul final;
– crearea unui cadru tehnologic şi administrativ care să racordeze activităţile economice la valorile sociale;
– furnizarea încrederii în conformitate;
– scăderea presiunii exercitate de grupurile de interese;
– asigurarea competitivităţii;
– promovarea imaginii acvaculturii.

Ghidul de bune practici va recomanda cele mai utile soluţii, practici, metode şi măsuri care sunt posibil de aplicat de către fermier, astfel încât să obţină producţii viabile economic, în deplin consens cu reglementările specifice din domeniu şi mai ales în condiţiile asumării responsabilităţilor faţă de societate.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Prefectura Prahova a înființat trei comisii mixte de control. Cetățenii sunt încurajați să sesizeze neregulile semnalate

Publicat

pe

Prefectul de Prahova, Cătălina Bozianu, a emis, săptămâna trecută, ordinele de înființare a trei comisii mixte pentru verificarea și monitorizarea respectării prevederilor legale în mai multe domenii de interes public. În acest context, îi încurajează pe cetățeni să semnaleze la adresa dedicată de email sesizari@prefecturaprahova.ro eventualele nereguli cu privire la aspectele vizate de controalele dispuse.

Revenind la cele trei comisii care au început să funcționeze începând de ieri, 16 noiembrie 2026, acestora vizează:

– societățile comerciale cu activitate în producția și comercializarea produselor de panificație, patiserie și cofetărie din județul Prahova.

– unitățile medicale cu paturi, cabinetele medicale individuale, societățile comerciale cu activitate în domeniul comercializării produselor farmaceutice și a suplimentelor alimentare în județul Prahova.

– societățile comerciale care construiesc ansambluri rezidențiale în judetul Prahova.

Controalele vor fi efectuate până în data de 30 aprilie 2027, cu transmiterea lunară a rezultatelor către Instituția Prefectului Județul Prahova. Acțiunea urmărește protejarea intereselor cetățenilor și respectarea cadrului legal, astfel încât aceștia să beneficieze de produse sigure, servicii de calitate și condiții corespunzătoare de locuire – a transmis prefectul de Prahova, Cătălina Bozianu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

CNS Cartel ALFA susține reforma administrației publice, dar respinge orice abordare grăbită!

Publicat

pe

Reprezentanții Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa atrag atenția asupra riscurilor unei reforme administrativ-teritoriale construite în absența unui dialog social real, fără o analiză completă a impactului asupra comunităților și fără garanții privind menținerea accesului cetățenilor la serviciile publice.

„Susținem necesitatea reformării administrației publice, eliminarea suprapunerilor instituționale, creșterea eficienței și consolidarea capacității administrative. Însă reforma nu poate fi redusă la comasarea unor unități administrativ-teritoriale, diminuarea numărului de instituții sau reducerea cheltuielilor cu personalul. O asemenea transformare trebuie să pornească de la nevoile reale ale populației și de la capacitatea statului de a furniza servicii publice de calitate, în mod echitabil, indiferent de localitatea în care trăiesc cetățenii. O reformă administrativă care îndepărtează instituțiile de cetățeni nu înseamnă modernizare, ci restrângerea accesului la servicii publice”, se precizează într-un comunicat transmis de Cartelul Alfa.

Sindicaliștii sunt de părere că reforma administrației publice nu poate fi construită fără consultarea structurilor civice care îi reprezintă pe angajații din sistemul public și pe pe cetățeni!

„Până în acest moment, nu a fost făcută publică o componență clară a structurilor de lucru pentru pregătirea reformei și nici nu există garanții privind participarea organizațiilor sindicale reprezentative din administrația publică. Considerăm inacceptabil ca o transformare care va afecta direct organizarea instituțiilor, activitatea salariaților și furnizarea serviciilor publice să fie pregătită fără implicarea reprezentanților acestora.

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), afiliată CNS Cartel ALFA, a solicitat oficial includerea federațiilor sindicale reprezentative în grupul de lucru și constituirea unui grup tehnic permanent. Experiența și expertiza celor care cunosc direct funcționarea administrației publice trebuie luate în considerare încă din etapa de elaborare a reformei, nu după ce deciziile au fost deja conturate. Dialogul social nu poate fi o formalitate și nici o etapă bifată la finalul procesului. El trebuie să fie parte integrantă a pregătirii și adoptării reformei”, se mai menționează în comunicat

Susțin reprezentanții Cartelului Alfa că eficiența administrației nu se măsoară doar în cifre și reduceri de cheltuieli.

„Din informațiile prezentate până acum în spațiul public, reforma pare să fie evaluată în principal prin indicatori statistici și financiari: numărul de locuitori ai unităților administrativ-teritoriale, reducerea costurilor și capacitatea de a atrage finanțări și de a implementa proiecte. Aceste criterii pot face parte dintr-o analiză, dar nu pot înlocui întrebarea esențială: ce se schimbă în viața cetățenilor și cât de ușor vor putea aceștia să acceseze serviciile publice?

O administrație eficientă nu înseamnă doar mai puține instituții sau cheltuieli mai mici, ci instituții capabile să își îndeplinească atribuțiile, să răspundă nevoilor comunităților și să ofere servicii accesibile și de calitate. O reformă bazată exclusiv pe praguri demografice sau pe procente de reducere riscă să ignore diferențele dintre comunități, distanțele, gradul de dispersie a localităților și volumul real de muncă al instituțiilor. Înainte de orice comasare sau reorganizare, este necesară o analiză funcțională și teritorială care să arate ce servicii sunt furnizate, câți beneficiari au, ce resurse presupun și care vor fi consecințele concrete ale schimbărilor propuse”.

Digitalizarea, consideră sindicaliștii, nu trebuie să devină un obstacol suplimentar pentru cetățeni! Este necesară digitalizarea serviciilor publice însă acest proces nu poate fi tratat ca o soluție care rezolvă automat toate problemele de acces la administrație.

„Statul trebuie să își asume atât digitalizarea serviciilor și asigurarea infrastructurii necesare, cât și pregătirea personalului pentru utilizarea noilor instrumente.
În același timp, trebuie avută în vedere capacitatea cetățenilor de a accesa și utiliza aceste servicii.

Nu toți cetățenii au competențele digitale, echipamentele sau conexiunea la internet necesare pentru a interacționa exclusiv online cu instituțiile publice. Pentru numeroase persoane, în special din comunitățile mici sau izolate, accesul direct la un ghișeu și sprijinul oferit de personalul administrației rămân esențiale.

Prin urmare, digitalizarea nu trebuie folosită ca argument pentru desființarea punctelor de lucru locale sau pentru îndepărtarea serviciilor de comunități. Modernizarea trebuie să extindă posibilitățile de acces, nu să le restrângă”, mai spun sindicaliștii de la Cartel Alfa.

Reforma administrativ-teritorială trebuie analizată cu maximă atenție, în concordanță cu întregul sistem de servicii publice.

„Reorganizarea unităților administrativ-teritoriale nu este o simplă operațiune de redesenare a structurilor locale. Ea poate presupune modificări ale legislației și ale modului de organizare a unor servicii și instituții din domenii diferite. De aceea, impactul reformei trebuie analizat dincolo de administrația locală propriu-zisă.

De exemplu, cum va fi afectată organizarea serviciilor de justiție ? Vor fi păstrate actualele structuri teritoriale sau vor exista reorganizări care ar putea determina creșterea distanțelor pe care cetățenii trebuie să le parcurgă pentru a avea acces la instanțe ? Ce efecte ar putea apărea asupra accesului la justiție, în special pentru persoanele din comunitățile îndepărtate de centrele administrative?

Aceeași analiză trebuie făcută pentru serviciile de evidență a persoanelor, asistență socială, urbanism, taxe și impozite sau intervenție în situații de urgență. O schimbare administrativă nu poate fi considerată eficientă dacă, în urma ei, cetățenii ajung să parcurgă distanțe mai mari, să întâmpine proceduri mai dificile sau să aibă acces mai limitat la servicii esențiale”.

Entitățile din domeniul administrației au nevoie de o reprezentare democratică mai puternică, mai ales acum, când asupra acestui sistem se fac presiuni din ce în ce mai mari in ceea ce privește reforma admistrativ-teritorială.

„O eventuală comasare a unităților administrativ-teritoriale va conduce la formarea unor comunități mai mari, cu localități, interese și nevoi diverse. În acest context, considerăm că reforma administrativ-teritorială trebuie însoțită și de măsuri care să consolideze reprezentarea democratică a cetățenilor.

Susținem introducerea alegerilor locale în două tururi de scrutin, astfel încât primarii aleși în comunități extinse să beneficieze de o legitimitate democratică mai puternică și de o susținere cât mai largă din partea cetățenilor. Reorganizarea administrativă trebuie să țină cont nu doar de eficiența instituțională, ci și de calitatea reprezentării democratice la nivel local.

CNS Cartel ALFA susține reforma administrației publice, dar respinge orice abordare grăbită, construită în jurul unor procente de reducere sau al unor indicatori care nu reflectă realitățile din teritoriu.

Scopul reformei trebuie să fie o administrație mai eficientă, mai accesibilă și mai capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor. Nu putem vorbi despre modernizare dacă, în numele reducerii costurilor, oamenii ajung să aibă mai puțin acces la serviciile publice, iar salariații sunt tratați ca simple cifre într-un calcul bugetar”, se mai menționează în comunicatul transmis de CNS Cartel Alfa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite