Connect with us

ACTUALITATE

Staţiunea Nucet, ghid de bune practici pentru creşterea speciilor de peşti de apă dulce

Publicat

pe

Astăzi – 27 februarie 2019, la Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Piscicultură din Nucet, judeţul Dâmboviţa, s-a desfăşurat conferinţa de lansare a proiectului intitulat „Ghid de bune practici pentru creşterea speciilor de peşti de apă dulce pentru dezvoltarea acvaculturii sustenabile, eficiente şi competitive din România”.

Finanţarea este asigurată din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Prioritatea Uniunii PU 2 – Stimularea acvaculturii durabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al utilizării, inovatoare, competitive, bazate pe cunoaştere, Măsura II.12. – Măsuri privind sănătatea şi bunăstarea animalelor.

La întâlnirea de la Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, au participat, alături de fermieri piscicoli, de echipa de cercetători ai instituţiei şi specialişti sosiţi de la Galaţi şi Constanţa, reprezentanţi din cadrul Ministerului Agriculturii, respectiv: ing. Ciceronis Cumpănăşoiu – directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, ing. Ionuţ Uleea – de la Agenţia de Pescuit şi ing. Sânziana Bănică – directorul Direcţii Agricole Dâmboviţa.

„Ca şi în majoritatea ţărilor europene, acvacultura din România se confruntă cu multe provocări cu impact direct asupra durabilităţii acesteia. Factori limitativi, cum ar fi calitatea apei utilizate, dar şi evacuate din unităţile sistematice, apreciate ca având impact asupra siguranţei produsului şi a protecţiei mediului, sunt printre aceste provocări.

Alături de aceştia, un alt factor limitativ este reprezentat de importurile de peşte, produsele româneşti fiind în competiţie cu cele de pe piaţa intercomunitară, asiatică şi sud-americană, acestea din urmă înregistrând o creştere semnificativă în ultima perioadă. Nu în ultimul rând, sectorul trebuie să facă faţă provocărilor de tip social şi politic.

În acvacultura românească, atât la nivel central cât şi la nivelul societăţilor active, au existat preocupări de ameliorare a metodele de gestionare a producţiei faţă de factorii limitativi, precum şi de implementare a unei game de practici prin care să se asigure dezvoltarea durabilităţii sectorului pe trei paliere: mediu, înţelegînd sănătatea ecosistemului, social, înţelegând responsabilitate socială, şi economic, înţelegând viabilitate economică în contextul asigurării sănătăţii şi bunăstării materialului piscicol, a produselor curate şi sigure sub aspect alimentar”, a precizat dr. ing. Mioara Costache – directorul Staţiunii de Cercetare Piscicolă din Nucet.

Proiectul care va fi derulat la Nucet îşi propune să analizeze stadiul actual, practicile tehnologice, rezultatele, datele şi cunoştinţele acumulate până în prezent în domeniul creşterii peştilor, în ţară şi în străinătate, şi să le utilizeze în vederea elaborării ghidului de bune practici care să asigure promovarea acvaculturii cu nivel ridicat de protecţie a mediului, sănătatea şi bunăstrarea animalelor precum şi a sănătăţii şi a siguranţei publice, în condiţiile creşterii competitivităţii sectorului şi utilizării eficiente a resurselor.

„Până în prezent, în acvacultura românească, indiferent de specia de cultură, au fost implementate toate prevederile naţionale şi comunitare care urmăreau asigurarea unei gestiuni responsabile faţă de mediu şi produsul rezultat.

În acest mod, autoritatea publică centrală a creat matricea dezvoltării durabile a sectorului de acvacultură preponderent pe conservarea mediul înconjurător şi asigurarea calităţii şi siguranţei alimentare a produsului.

Celelalte două dimensiuni ale dezvoltării durabile, respectiv aspectele legate de viabilitatea economică şi cea socială, au revenit, alături de responsabilitatea de mediu, societăţilor din domeniu. Acestea au identificat în permanenţă căile şi mijloacele de a fi eficiente din punct de vedere economic, atât prin aplicarea unor practici de producţie inovative, care au dus la scăderea costurilor de producţie sau la creşterea valorii produsului, cât şi la îmbunătăţirea capacităţii forţei de muncă din sector.

În momentul de faţă, la nivel naţional, există un cadru legal extins pentru acvacultura şi problemele sale. Legislaţia este deosebit de elaborată şi acoperă aspectele legate de autorizare şi funcţionare a unităţilor de acvacultură numai în condiţii stabilite de autorităţile competente responsabile pentru verificarea conformităţii cu legislaţia naţională. În acelaşi timp, contribuie pe de o parte la îmbunătăţirea sustenabilităţii ecologice a acestora, iar pe de altă parte la asigurarea sănătăţii şi siguranţei alimentare a produsului rezultat din acvacultură. Deşi nu au fost impuse certificări de Bune Practici în Producţie (BPP), în aplicarea tehnlogiilor de acvacultura, s-a avut în vedere asigurarea unei conduite responsabile sub aspectul impactului pe care îl pot avea asupra mediului, al siguranţei alimentare şi a bunăstării efectivelor piscicole şi impactului social.

Elaborarea ghidului de bune practici va urmări principiul sustenabilităţii în acvacultură în aplicarea tehnologiilor, astfel încât creşterea peştilor să fie cât mai uşor de administrat şi de pus în
practică. Pe baza acestui principiu, ghidul de bune practici va urmări trei nivele de aplicare,
dintre care primele două sunt cele mai importante:
1. Nivelul fermei: include factorii care pot fi direct influenţaţi de către fermier, cum sunt: calitatea apei, hrana si managementul energiei, sănătatea peştilor etc.

2. Al doilea nivel: se adresează factorilor direct legaţi de procesele fermei asupra cărora fermierul nu are o influenţă directă, dar pe care i-ar putea totuşi influenţa dacă ar dori sau ar avea nevoie. De exemplu: calitatea hranei peştilor, cum hrana peştilor este compusă/procesată, distanţa pe căile de transport pentru hrană, tipul de energie folosit de fermieri (regenerabilă sau nu), pieţele pentru produse (departe –transportul de distanţe lungi, aproape – transportul pe distanţe scurte) etc. Fermierul poate, de asemenea, să transfere anumiţi factori de la nivelul doi la nivelul unu (de ex. producerea hranei pentru peşti la fermă, folosind energia produsă la fermă sau prin vânzarea produselor direct din fermă).

3. Nivelul trei: conţine factori care sunt indirect legaţi de procesele din fermă, dar care nu pot fi, în mod normal, influenţaţi de către fermier. Aceştia sunt factori precum sustenabilitatea materialelor de ambalare (producţie, material etc.), tip de combustibil folosit pentru transportul peştelui etc.”, a explicat Mioara Costache.

Ghidul de bune practici îşi propune să asigure:
– transferul către consumatori a întregului set de valori pe care îl conţine produsul final;
– crearea unui cadru tehnologic şi administrativ care să racordeze activităţile economice la valorile sociale;
– furnizarea încrederii în conformitate;
– scăderea presiunii exercitate de grupurile de interese;
– asigurarea competitivităţii;
– promovarea imaginii acvaculturii.

Ghidul de bune practici va recomanda cele mai utile soluţii, practici, metode şi măsuri care sunt posibil de aplicat de către fermier, astfel încât să obţină producţii viabile economic, în deplin consens cu reglementările specifice din domeniu şi mai ales în condiţiile asumării responsabilităţilor faţă de societate.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Președintele Camerei de Comerț Dâmboviţa a fost prezent la nZEB Expo

Publicat

pe

Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița – Valentin Calcan a fost prezent alături de reprezentanții societății Constant Energy SRL, membră a CCIA Dâmboviţa, companie care participă, în aceste zile, la cel mai important eveniment dedicat construcțiilor cu consum de energie aproape zero: nZEB Expo, organizat la Romexpo București.

„Susținem inovația, sustenabilitatea și inițiativa membrilor noștri”, a spus Valentin Calcan și îi îndeamnă pe românii care sunt interesați de confortul locuinței, eficiență energetică și un climat interior sănătos să descopere soluțiile Constant Energy SRL, precum sistemele de ventilație cu recuperare de căldură și umiditate, dedicate mediului rezidențial.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Comunicat CNAS: Tratamente ţintite pentru bolnavii oncologici. Extinderea subprogramului naţional de testare genetică

Publicat

pe

De

CNAS a publicat, în secţiunea “Transparenţă decizională”, pe site-ul instituției, www.cnas.ro, o versiune actualizată a proiectului de Ordin pentru modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 180/2022.

Prin modificările propuse în colaborare cu comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, subprogramul național de testare genetică, parte a programului național de oncologie derulat de către CNAS, va fi extins pentru a include testări specifice unor noi tipuri de tumori maligne:
• carcinom esofagian;
• carcinom gastric sau de joncţiune gastro-esofagiană;
• carcinom urotelial;
• carcinom de col uterin (cervical).

Această inițiativă urmărește sprijinirea pacienților diagnosticați cu anumite tumori solide maligne, precum și a profesioniştilor din domeniu, prin facilitarea accesului la testări genetice esențiale în stabilirea tratamentului personalizat.

Printre testele menționate se numără: testarea PD-L1 şi HER2 în carcinomul de esofag şi în carcinom gastric sau de joncțiune gastro-esofagiană, testarea PD-L1 în carcinomul urotelial şi în carcinomul de col uterin.

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate își reafirmă angajamentul de a susține accesul echitabil la inovații terapeutice care pot contribui semnificativ la creșterea șanselor de vindecare a pacienților și a calității vieții acestora. Astfel, de noile teste genetice vor putea beneficia circa 7.300 de pacienți anual. Totodată, asemenea măsuri se înscriu în eforturile curente ale CNAS de eficientizare a cheltuielilor din sănătate, respectiv de utilizare a banilor în mod transparent și cu impact maxim asupra sănătății pacienților” – declară conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS.

Biroul de presă al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite