Cea de-a II-a ediţie a Simpozionului internaţional „Apel la memorie. Victimele războaielor”, desfăşurat la Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, în perioada 16-18 septembrie 2019, a fost o reuşită deplină. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Arhiepiscopia Romano-Catolică din București.

La conferinţa de debut, găzduită de Protoieria Câmpulung Muscel, au fost prezenţi oaspeţi de seamă şi s-a dat citire numeroaselor mesaje de felicitare primite din ţară şi de peste hotare. În prezidiu s-au aflat: col. Adrian Mihail Gavrilă – Şef de Direcţie în Ministerul Apărării Naţionale, E.S. Mihai Gribincea – ambasadorul Republicii Moldova, Andrzej Dubicki – profesor la Universitatea din Lodz, conducătorul delegaţiei poloneze şi publicistul Radu Petrescu-Muscel, coordonatorul Centrului de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

De asemenea, au participat la lucrările simpozionului IPS Calinic – arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului şi P.S. Cornel Damian – episcop auxiliar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

În partea a doua a zilei, s-au consumat momente solemne la monumentul Eroilor Polonezi din cimitirul Flămânda (Câmpulung Muscel), la Zidul Roşu – complex monumental dedicat rezistenţei luptătorilor musceleni anticomunişti şi la Mausoleul Mateiaş – ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial, unde s-au oficiat slujbe de pomenire şi au fost depuse coroane de flori.

Punctul central al zilei s-a petrecut la Reşedinţa Patriarhală din comuna Dragoslavele, unde a fost dezvelită, în prezenţa unei Gărzi de Onoare pusă la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale, o placă memorială care aminteşte de faptul că în respectiva vilă a locuit timp de 14 luni, între 27 octombrie 1939 şi 10 decembrie 1940, ca refugiat, comandantul suprem al Armatei Poloneze – mareşalul Edward Rydz-Smigly.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

„A venit apoi rândul vizitării Schitului Draggoslavele, o bisericuţă din lemn, maramureşeană, paznic tăcut al mormintelor familiei inginerului Dimitrie Dima, generoşi donatori. Despărţintu-ne, cu regret, de primitoarea gazdă care s-a dovedit a fi părintele stareţ Pavel Todiriţă, coloana auto s-a retras spre Câmpulung prin comuna Stoeneşti. La Primărie am fost aşteptaţi de dl. primar Paul Marin, dornic să ne arate Monumentul Eroilor, ridicat, în 1935, de amiralul Dan Zaharia (decorat cu Legiunea de Onoare pentru meritele deosebite avute în timpul luptelor din Războiul de Întregire) şi reabilitat în anul 2011 de inimosul primar, sprijinit de Consiliul Local.

Cu vizitarea bisericii noi din Stoeneşti, ridicată cu eforturi supraomeneşti, prin liste de subscripţii lansate la nivel naţional de preotul căpitan Gheorghe I. Cotenescu, primul secretar al savantului Nicolae Iorga, deputat de Muscel şi deţinut politic pentru sprijinul logistic oferit Lt. col. Gheorghe Arsenescu, s-a încheiat o zi menită să contribuie la reintroducerea în memoria colectivă a muscelenilor a unor fapte şi a unor personalităţi marcante din istoria unor popoare prietene, membru ale Uniunii Europene şi NATO”, se arată într-un comunicat remis de Centrul de Cercetări Istorice „Gheorghe I. Cotenescu”.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

A doua zi, pe 17 septembrie, s-au desfăşurat lucrările celor patru sesiuni ştiinţifice, dedicate Poloniei, Cehoslovaciei, Lituaniei şi României. Aproape 40 de persoane au semnat o Rezoluţie cu propuneri ce urmează să fie aduse la cunoştinţa autorităţilor locale:
1. Stradă eponimă şi cetăţenie de onoare post-mrotem pentru contesa Livia Dymsya Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu, fost cetăţean lituanian, refugiată cu întreaga familie la Câmpulung;
2. Stradă eponimă şi cetăţenie de onoare post-mortem pentru mareşalul Edward Rydz-Smigly;
3. Stradă eponimă şi cetăţeni de onoare post-mortem pentru lt. col. Gheorghe Arsenescu (1907-1962; martir câmpulungean);
4. Stradă eponimă şi cetăţenie de onoare post-mortem pentru ing. Nicolae Vasilescu-Colorado (executat în 1962 la Canalul Dunăre-Marea Neagră, martir câmpulungean);
5. Stradă epoonimă pentru preotul căpitan Gheorghe I. Cotenescu (1866-1965; muscelean; cetăţean de onoare post-mortem în patru localităţi din trei judeţe – Câmpulung şi Stoeneşti; Beiuş, Iaşi.
6. Monument din granit în Piaţa Primăriei, dedicat celor patru persoane executate şi listate în ordine cronologică a dispariţiei acestora: Ttraian Marinescu-Geagu, mr. Ion Dumitrache, Nicolae Mihăileanu şi lt. col. Gheorghe Arsenescu;
7. Sală în Muzeul Municipal dedicată Rezistenţei armate anticomuniste din fostul judeţ Muscel conduse de lt. col. Gheorghe Arsenescu şi fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, plus sală distinctă pentru muscelenii exterminaţi în închisori şi în colonii de muncă.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

„Suntem convinşi că mediatizarea celei de-a II-a ediţii a acestui Simpozion Internaţional, în contextul actual al valurilor de refugiaţi care pătrund în continuare în Europa, contribuie la readucerea în atenția generațiilor tinere a ospitalităţii tradiţionale a poporului român. O atitudine umanitară şi demnă, creştinească, recunoscută ca atare şi apreciată şi de pribegii acelor vremuri de restrişte”, spune publicistul Radu Petrescu-Muscel.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

La 1 octombrie 2019, Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte deschide noua stagiune cu un spectacol în premieră – Argonauras, o coproducţie româno-portugheză (5 actori români, 6 actori portughezi), partener fiind Comuna Teatro de Pesquisa din Lisabona.

CITEŞTE ŞI: Argonautas, un proiect teatral internaţional marca „Tony Bulandra” Târgovişte

„Profitând de povestea lui Iason, încercăm să înțelegem ideea de călătorie, de migrație, a oamenilor vechi în căutare de glorie, de bogăție, dar și de sine… Ne întrebăm de ce au plecat portughezii în marile descoperiri geografice sau mai târziu, fugind de dictatură, de ce pleacă românii după ce au pus capăt dictaturii comuniste, de ce pleacă sirienii sau negrii din Africa, mexicanii sau bolivienii, chinezii…

Problema migrației, a coliziunii dintre culturi este mereu de actualitate și cea mai bună cale de a o aborda este prin miturile vechi, prin textele care au stat la baza formării civilizației europene.

De fapt, nu se încearcă nicio simplificare a mitului Argonauților, nicio „ermetică viziune”, ci o impresie din trecut cu rădăcini aruncate în viitor… o imagine percepută printr-o lupă deformată și aburită de respirația emoției”, spune regizorul Mc Ranin.

La două zile după premieră, echipa artistică şi tehnică pleacă la Lisabona, unde spectacolul „Argonautas” se va juca timp de două săptămâni.