ACTUALITATE
Să nu-i uităm pe eroii din mişcarea de rezistenţă anticomunistă din zona Muscel!
„Începutul sfârşitului. 1949”, cel de-al treilea episod din ciclul de conferinţe dedicate mişcării anticomuniste din fostul judeţ Muscel, organizat la Câmpulung Muscel în ziua de 19 martie 2019, când s-au împlinit 70 de ani de la arestarea primului partizan care a acţionat în zonă – dâmboviţeanul Traian Marinescu, zis Geagu, aghiotantul colonelului Arsenescu, s-a încheiat cu semnarea unei Moţiuni.
Documentul va fi înaintat Primăriei şi Consiliului Local Câmpulung, în speranţa că cele opt obiective ale acestui an comemorativ vor fi însuşite de autorităţi şi puse în practică:
– Confecţionare şi remontare plăcuţe semnalizatoare pe strada Haiducii Muscelului, dispărute din 2013
– Actuala tramă stradală să includă străzile: Locotenent-colonel Martir GHEORGHE ARSENESCU, Inginer Martir NICOLAE VASILESCU-COLORADO, Contesa LIVIA DYMSZA MAIORESCU şi Mareşal EDUARD RYDZ-SMIGLY
– Înfiinţarea în cadrul Muzeului Municipal a unei săli dedicate rezistenţei armate anticomuniste din judeţul Muscel
– Cetăţenie de onoare pentru doamna ELENA ION, născută ARNĂUŢOIU, care împlineşte 100 de ani
– Cetăţenie de onoare post-mortem pentru locotenent-colonelul martir GHEORGHE ARSENESCU
– Cetăţenie de onoare post-mortem pentru inginerul martir NICOLAE VASILESCU-COLORADO
– Cetăţenie de onoare post-mortem pentru contesa LIVIA DYMSZA MAIORESCU
– Monument în Piaţa Centrala (latura dinspre Muzeul Municipal) dedicat locotenent-colonelului martir GHEORGHE ARSENESCU (executat în 1962) şi celorlalte trei persoane executate anterior, în 1950 şi 1952.
„Adevărata istorie a țării noastre îl plasează pe locotenent-colonelul Gheorghe Arsenescu în grupul select al ofiţerilor superiori ai fostei Armate Române cu rol primordial în rezistenţa armată anticomunistă din România, cu nimic mai prejos de militari de elită din ţări precum Lituania şi Polonia, căzute sub nefasta Cortină de Fier.
Gheorghe Arsenescu, câmpulungeanul cu care ne mândrim, a fost un ofiţer de carieră de o vitejie rar întâlnită, cu o putere de muncă prodigioasă. De la el nu ne-au rămas cărţi ca să fie inclus, poate, în istoria literaturii. Doar faptele, pentru care «Păunaşul codrilor», cum era supranumit în Muscel, a rămas mult timp doar în gândurile contemporanilor, căci doar gândurile mai rămăseseră libere, cât de cât, în timpul regimului comunist”, a punctat Radu Petrescu Muscel, co-organizator.
În cadrul evenimentului au fost prezentate comunicări stiinţifice deosebit de interesante şi câteva filme de scurt metraj, după cum urmează:
– Trailere despre Rezistenţa armată anticomunistă din Lituania (“Fraţii din păduri” /
“Forests Brothers”) şi Polonia (“Neînfrânţii / The Unconquered”)
– Prof. Ion Ştefan, director Scoala Gimnazială “Nicolae Simonide”, Pitesti
– Radu Petrescu-Muscel, publicist, Bucureşti – „Începutul sfârşitului. 1949” (cu fotografii şi hărţi)
– Paula Romanescu, profesoară de limba franceză, Bucureşti – Florilegiu de poezie carcerala
– Liviu Ţăranu, cercetător CNSAS, Bucuresti – Vasile Motrescu. Fişă biografică
– Cosmin Budeanca, cercetător IICCMER, Bucureşti – “Organizaţia anticomunistă „Liga Naţională Creştină” (Garda Albă), între istorie şi memorie. Leonida Bodiu. Bistriţa-Năsăud” – comunicare prezentată de Radu Petrescu-Muscel
– Radu Petrescu-Muscel, publicist, Bucureşti – Maiorul Nicolae Dabija, eroul-martir al Ţării Moţilor
– Ileana Mateescu, profesoară, Drobeta Turnu-Severin (… 4 tineri…; Nicolae Ciurica, “ultimul partizan”; Colonelul Ioan Uţă şi organizaţia sa din Munţii Banatului).
Dezbaterea s-a bucurat de o prezenţă distinsă: Octav Bjoza – preşedinte AFDPR, subsecretar de Stat; dr. Corneliu Zeană – preşedinte AUPRCR; Sergiu Rizescu – vicepreşedinte AFDPR, presedinte filiala Argeş; prof. Ilie Popa – preşedinte Fundaţia Culturală “Memoria” Filiala Argeş; P.C. Păr. Protopop Petre Moşoianu şi P.C. Pr. colonel Gheorghe Nicolescu (confesor Garnizoană).
ACTUALITATE
Premierul Bolojan nu crede în materializarea proiectului centralei nucleare de la Doicești
Premierul interimar Ilie Bolojan și-a exprimat, într-un interviu acordat publicației HotNews, neîncrederea vizavi de materializarea proiectului nuclear de la Doicești, județul Dâmbovița. Nu este pentru prima oară, în cele zece luni de mandat, când primul ministru afișează incertitudinea cu privire la SRM-urile care ar trebui să fie construite pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, dar acum parcă a fost mai dur, transmițând un mesaj fără echivoc.
„Unul dintre proiectele despre care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești, acel reactor. Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem niște investiții cu cap și să negociem cât se poate de clar contractele și să investim în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”.
Ilie Bolojan, dacă ar fi să intrăm în istoria acestui proiect și să vizualizăm declarațile date de înalții demnitari ai României cu privire la investiția româno-americană, este primul reprezentant al țării noastre care se arată neîncrezător în ceea ce privește realizarea centralei nucleare cu reactoare modulare mici pe care Nuclearelectrica și firma „Nova Power and Gas”, împreună cu compania americană „NuScale Power”, ar urma să o dezvolte la Doicești.
ACTUALITATE
Decizie judecătorească definitivă. Babele și Sfinxul din Bucegi au fost recunoscute drept părți ale patrimoniului natural al județului Dâmbovița
Gata, s-a încheiat marele proces dintre județele Dâmbovița și Prahova! Dâmbovița poate acum să includă celebrele monumente ale naturii Babele și Sfinxul, din Munții Bucegi, pe emblema județului. Așa cum a spus președintele Consiliului Județean, Corneliu Ștefan, s-a făcut în sfârșit dreptate.
Litigiul în ceea ce privește apartenența administrativ teritorială a perimetrului Babele și Sfinxul din Bucegi dăinuie de 26 de ani. Autoturitătile prahovene, reprezentanții orașului Bușteni, nu au vrut să recunoască niciodată că cele două monumente de pe culmile munților aparțin de drept județului Dâmbovița, respectiv unității administrativ-teritoriale Moroeni. Coșmarul proceselor a început în 1999-2000, când Primăria orașului Bușteni a vrut să inițieze intabularea Babele și Sfinxul. Autoturitătile dâmbovițene au contestat această decizie. În 2001, Consiliul Județean Dâmbovița deschide prima acțiune în instanță împotriva hotărârii celor din Prahova. În 2015, CJD promovează un nou dosar având ca speță delimitarea administrativ-teritorială dintre UAT Moroeni și UAT Bușteni. Urmează, din 2021 încoace, un șir de procese în care Județul Dâmbovița își revendică dreptul asupra zonei care cuprinde Babele și Sfinxul.
O instanță din cadrul Tribunalului Vâlcea stabilește că Babele și Sfinxul, inclusiv terenul aferent, se află pe teritoriul comunei Moroeni, județul Dâmbovița. În 2022, magistrații de la Curtea de Apel Pitești confirmă hotărârea și respinge recursul celor din Prahova. În 2025, Tribunalul Dâmbovița respinge cererile formulate de UAT Bușteni privind anularea delimitării și revendicarea proprietății asupra zonei Babele-Sfinxul.
Și iată că ajungem în 2026, când Curtea de Apel Ploiești respinge definitiv recursul și menține hotărârea Tribunalului Dâmbovița. În aceste condiții, oficial, legal, Babele și Sfinxul sunt considerate acum elemente din patrimoniul natural-turistic al județului Dâmbovița.
„Această decizie nu este doar una juridică. Este o confirmare a adevărului, a istoriei și a apartenenței firești a acestor simboluri la județul Dâmbovița. Le mulțumesc tuturor celor care au susținut această cauză cu seriozitate și profesionalism: echipelor juridice, instituțiilor implicate și tuturor dâmbovițenilor care au crezut în acest drept legitim.
Consiliul Județean Dâmbovița va continua să protejeze și să dezvolte responsabil zona montană Peștera-Padina, prin investiții în infrastructură, turism și servicii moderne. Această comoară naturală trebuie valorificată cu grijă, respect și dragoste pentru Dâmbovița”, este mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan!
Pentru această reușită și-a exprimat satisfacția și omul de afaceri Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița, patronul renumitului Hotel Peștera Wellness &Spa, unul dintre cele mai renumite unități turistice din România.
„Mă întrebau mulți dacă Sfinxul este în Prahova sau în Dâmbovița. Eu le spuneam să meargă sus lângă el. Și să vadă singuri, către cine privește, că doar… nu o sta cu spatele la proprietar”, a spus, cu un umor fin, Valentin Calcan.
Dâmboviţaacum 4 zileBărbatul dispărut din Malu cu Flori a fost găsit mort într-o fântână de lângă casă
- ACTUALITATEacum 6 zile
Află aici cine concertează la Târgoviște de „Zilele Județului Dâmbovița” 2026!
- ACTUALITATEacum 6 zile
Ministrul Sănătății a anunțat ce nereguli au fost găsite la restaurantul din Gemenea, unde 41 de persoane au acuzat toxiinefecție alimentară
- ADMINISTRAŢIEacum 4 zile
Valeni-Dâmbovița, o comună unde tradiția se completează plăcut cu modernul
- ACTUALITATEacum 7 zile
DSVSA Dâmbovița evaluează toate alimentele servite nuntașilor care au ajuns la spital cu probleme digestive
- ADMINISTRAŢIEacum 7 zile
Comuna Cândești, speranțe, destule probleme și neajunsuri, dar se înaintează pe drumul cel bun!
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Pucheni, între tradiție, pitoresc și modernitate
- ACTUALITATEacum 4 zile
Primarul de la Văcărești, în război cu cei care abandonează animale și aruncă gunoiul pe aiurea
