OPINII
Mesajul din poza politică de grup!

Au trecut şi Sfintele Sărbători de Paşte. Acum, putem să ne revenim. Să vedem ce se mai întâmplă prin găştile de campanie. Adică prin partide, prin politica de bătătură. E bine că biserica, exploatată la maximum de politicieni, care vor să-şi facă imagine, rămâne la fel: trainică, viguroasă, chiar dacă cei care se pozează în faţa ei, an de an, nu sunt mereu aceiaşi. Se schimbă şi ei după vremuri, după timpuri, după interes. Nu mai este în faţă cine a fost ieri, iar mâine, probabil nu va mai fi cine este azi. După cum se succed lucrurile, sigur apare un element de noutate şi anul viitor…
Poza de grup spune multe despre ceea ce se întâmplă, bun sau rău, în jurul nostru. Dacă apare o figură nouă într-un colţ, mai retrasă, ştim bine că omul respectiv ori îşi face intrarea, ori este undeva mai la nebăgare în seamă, ori a apărut în fotografie fiindcă nevoia l-a adus aici. Dacă unul stă mai departe şi nu prea vrea să iasă în cadru sau se simte stinghereala pe chipul său, este clar că nu prea îi place compania. Cel care zâmbeşte prea larg, când în jurul său sunt mulţi care l-ar mânca cu fulgi cu tot, sigur vrea să dea dovadă de stăpânire de sine, de cutezanţă. Mai sunt şi indivizii care stau în faţa camerei din obişnuinţă, fiindcă ştiu că rostul lor este acolo. Ei reprezintă echilibrul imaginii. Nu îi deranjează dacă, de la an la an, îşi tot schimbă unii poziţiile. E chestie de conjunctură, de istorie, de tras macazul.
Stările vizibie ale unui personaj imortalizat se mai schimbă şi în funcţie de cine se aşează lângă el sau în zona imediată. Dacă simte că este înconjurat de prieteni, se observă rapid relaxarea, degajarea. Dacă cel pe care nu îl agrează îi consumă oxigenul, ia o poziţie mai rigidă, mai băţoasă, pregătit parcă de ripostă. De obicei, în fotografiile de grup politic, râd cei care sunt la butoane sau cei care nu au nimic de pierdut.
Nu trebuie trecut cu vederea chipul plictisit, rutinat, obosit de stat mereu printre trecătoarele personaje. Imaginea clară a omului care îşi face datoria, calm, fix, neîntrebător şi nemirat de ceea ce se întâmplă în jurul său. E obişnuit cu alternanţa eroilor, cu schimbatul căpitanului brusc şi din mers.
Mai citeşti cu uşurinţă pe feţele unora mesajul „ce să faci, asta e politica, dacă intri în jocul acesta, pui sentimentele şi principiile deoparte, le ascunzi în pădure”. Ăştia, de obicei, sunt ţapeni în poză, siguri pe ei, îşi înfig pantofii bine în covor, să nu cadă.
Oricum, fotografia de grup politic îţi mai decodifică şi cum stau lucrurile privind coeziunea în gând şi în faptă, comunicarea, relaţia. Dacă oamenii sunt mai mulţi, apropiaţi, înghesuiţi, dornici de a fi acolo pentru a fi surprinşi, e rost de unitate, de forţă. Dacă zona de încadrat este ceva mai rarefiată, cu pauze şi goluri întrebătoare, fiindcă mulţi au fugit sau şi-au manifestat dezinteresul de a poza, e o problemă!
OPINII
Așteptăm Guvern!

Guvern nou, nu prea avem de unde. Probabil, reeșapat! Dar măcar să mai țină și cu poporul. Nu doar de împărțit funcții și demnități. O fi așa ceva pe la noi?
Până acum, nu prea am avut. Se vede urmărind evoluția celor care s-au făcut că ne conduc de atâta amar de ani. Doar averile lor s-au înzecit, doar copiii, nepoții și strănepoții lor și purtătorii de carnet de partid sunt cei mai deștepți, cei mai pregătiți, cei mai dotați. Plesnesc de empatie cu poporul! Infuzia de pseudo-sânge albastru i-a determinat să se depărteze de nație, să fie doar ei și atât. Este din ce în ce mai vizibil acest lucru.
Acum vrem guvern nou. E musai! Să ne mai amăgim un pic. Să ne mai clătim cu iluzii existența. Văd că cei care au depus moțiunea și au câștigat fac un pas înapoi. Nu le iese la calcul electoral situația. Nasol! Țara se află într-o situație disperată. Și a fost adusă aici de toate cazarmele de partid. În ultimii ani, politica în România a devenit precum apa chioară. Inodoră, incoloră, fără gust, fără miros. De abia acum pute puțin!
Nicușor Dan șovăie. Nu știe de unde să pornească. Capetele măciucii sunt la fel. Cine vine acum la putere trebuie să continue să ne bătăcească pielea. Altă soluție nu există. Dacă opresc jocul pornit de Bolojan, rețineți, cu acordul tuturor membrilor din coaliție, cădem din nou pe o rână! De aici, lipsa de ardoare pentru guvernare. Înseamnă aruncare în dizgrație, scădere de popularitate în sondaje, pierdere de electorat. Drum spre lada istoriei. Și așa dă pe dinafară!
Pentru politicienii pe care îi avem, astea sunt cele mai importante ingrediente. Ei nu au auzit de propriul sacrificiu. Sau, dacă știu de el, se tem. Scaunul pe care stau este așa de comod și prosper… Să te contopești acum cu poporul, ce înseamnă asta? Așa că mai vrăjim. Stăm pe la porțile Cotroceniului și negociem. Ce? Cine cu cine? Care cu care? Cât la cât? Două tu, două eu?
Aș fi dorit să ascult și eu ce teme sunt abordate în dialogul dintre președintele Nicușor Dan și reprezentanții partidelor. Cum se pune problema. Structura discursului. Ce teorii sunt etalate. Ar fi interesantă o astfel de analiză, să poți vedea dacă nevoile țării depășesc calculul politic. Aici ne împotmolim noi!
OPINII
Normalitatea lor… normalitatea noastră…

Suntem în recesiune! Cei mai tari din Europa! Fără guvern stabil. Demis prin moțiune. Posibil interimar până la iarnă! Cu un președinte depășit de situație. Cu o inflație care a luat-o la galop. Cu prețuri în magazine care urcă mai rapid decât mercurul în termometru! Este încărcat albumul cu superlativele deznădejdii! Dar avem politicieni făloși! Plini de ei. Mulțumiți. Sunt destui cei care fac pe implicații, pe iubitorii de țară. De unde! Baliverne! Teatru ieftin. Cei mai mulți sunt atenți doar la confortul și propria prosperitate. Dacă o iei la pas, numai așa, aiurea, și le pozezi proprietățile, parcurile auto, dacă le vizualizezi declarațiile de avere, cele la vedere, îți dai seama ce mult suferă unii pentru bietul popor român.
Deja mă îmbolnăvesc de greață. Mă ia capul când văd că impertinența și detașarea cârmuitorilor țării de realitate, de rostul firesc al lumii, a atins cote alarmante. Nu pot, nu știu, dar parcă nici nu vor să scoată țara la liman. Le este bine așa.
Am văzut că pe la București, la ROMAERO, a fost organizată o expoziție cu tehnică militară de vârf. Ultimele noutăți în materie! Piese de război de zeci de milioane de euro etalate ca la bâlci! Moda zilei! Bani mulți! Sunt pregătite afaceri imense! Trebuie să fim în trend cu vremurile! Cu crizele! Cu războaiele! Gloanțele contează acum mai mult decât bobițele de grâu! Am amuțit când am văzut câți politicieni, șefi de instituții, miniștri și parlamentari s-au plimbat printre drone, rachete, tancuri, tunuri, aruncătoare de obuze, avioane, proiectile și gloanțe de toate calibrele. Am făcut, așa, o paralelă tristă între un târg de armament și unul de agricultură. Sincer, nu am văzut demnitari, politicieni de primă mână admirând combine de treierat, tractoare, pluguri și alte tipuri de utilaje agricole. Nu îi intersesează domeniul. Pentru un politician actual este desuet, neimportant, nu aduce plus valoare la imaginea proprie dacă sunt imortalizați lângă un tractor de brazdă, o mașină de recoltat cartofi sau un hambar plin cu roade.
Dă altfel la portofoliu, la prestanță, dacă se urcă pe un tanc, dacă zâmbește spre camera video din carlinga unui bombardier sau dacă ține în mână un aruncător de grenade. Este impresia aia a puterii cu care, din păcate, s-au obișnuit. Ceva în ton cu preferințele lor. Se simt tari printre blindate și mitraliere. Îi inspiră. Le dă siguranță! Ține de țelul și avântul lor! Lăsăm la o parte narativele despre necesitate, strategii, economie, dezvoltare, siguranță regională și planetară.
Uită prea repede guvernanții că oamenii trăiesc totuși cu pâine, lapte, carne, roșii și cartofi. Programul SAFE nu este despre astea! Miliardele alea de euro pe care le împrumutăm merg în Germania și Franța, la concernele care fabrică armament, nu cârnați și cașcaval!
Normalitatea ține de alte resorturi de care politicienii par să fi uitat, și asta nu este bine. Apropo, am văzut că pâinea s-a scumpit. Și carnea. Și brânzeturile. Roșiile, delicatese. Chiar și la litrul de apă chioară, numită plată, s-a mai pus ceva. Și tăvălugul scumpirilor nu s-a oprit. Nici tancul Black Panther nu îl poate opri! Ce interes ar avea? Nu?
ACTUALITATEacum 5 zileProiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească
ACTUALITATEacum 5 zileFraudă uriașă cu fonduri pentru micii fermieri! Consultant din Dâmbovița a folosit acte false
ACTUALITATEacum o săptămânăUrs văzut lângă Târgoviște, în Pădurea Priseaca
ADMINISTRAŢIEacum 6 zilePrimăria Târgoviște restaurează Casa Fusea-Pârvulescu. Proiectul se implementează cu fonduri europene
ADMINISTRAŢIEacum 4 zileVot pentru modernizarea drumului județean Glod – Sanatoriul Moroeni – Bolboci – Padina – Peștera
Dâmboviţaacum o săptămânăA spart 11 taxiuri într-o săptămână, în municipiul Târgoviște!
Dâmboviţaacum o săptămânăO mașină a luat foc în parcarea Kaufland Magrini, Târgoviște. VIDEO
ACTUALITATEacum 5 zileTârgul de cariere organizat la Universitatea Valahia a reprezentat o oportunitate pentru profesionalizare























