Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia şi vicepreşedinte al Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, a transmis o scrisoare deschisă către preşedintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Viorica Dăncilă, conducătorii celor două camere ale Parlamentului şi către miniştrii Teodor Meleşcanu – Externe şi Natalia Intotero – Românii de Pretutindeni, cu scopul de a atrage atenţia că ultimele modificări propuse pentru completarea legislației în materie electorală sunt ineficiente în demersul de a se asigura un proces electoral transparent și accesibil tuturor românilor care se află în străinătate.

„Se propune din nou suplimentarea secțiilor de votare, deși MAE a avertizat că și-a atins limita de resursă umană și logistică sub acest aspect. Deci, pe de-o parte, guvernul ne spune că nu mai poate extinde partea logistică, iar, pe de alta, Parlamentul e pe cale să-l încarce, si mai mult, cu noi imperative legislative. Să înțelegem că va începe din nou un ping-pong de incriminări și derobări între autorități, pe spinarea românilor care n-au altă vină decât că vor să voteze?

Pe aceeași linie, a unei aparente fracturi între ce se vrea și ce se poate, se propune adăugarea – în afara Duminicii desemnate oficial – a încă două zile de vot, Sămbăta și Vinerea anterioare. Aici apar mai multe impedimente. În afară de faptul că – în aceste zile ale săptămânii – mulți români muncesc și, deci, numai de votat nu le arde, majoritatea locațiilor în care se poate organiza un scrutin prezidențial sunt și ele ocupate. Vineri, de la ora 12 (cum sună propunerea), se desfășoară încă activitatea autohtonilor, va fi foarte greu pentru reprezentanții MAE român să găsească spații libere. Cu asemenea program, nu numai că nu poate fi vorba de suplimentarea secțiilor, dar va fi aproape imposibil ca partea română să mai acceseze acele spații care, până acum, doar pentru ziua de Duminică, le fuseseră puse la dispoziție – sau închiriate – de primăriile locale. Mai pe românește, ce se poate doar Duminică nu se poate și Vineri.

O asemenea gândire, “de birou”, trădează inadecvarea factorilor decizionali din țară la situația specifică din teren și, de aici, apare riscul de a produce normative legislative nu numai ineficiente, dar care riscă să nu poată fi puse deloc în practică, să blocheze procesul. Refuzul consultării cu membrii comunităților de români care trăiesc de ani de zile în străinătate și cunosc cum vin de se așează lucrurile în acele părți ale lumii se va răzbuna, din nou, și la viitorul scrutin prezidențial.

Trei zile – în loc de una – pot aduce și alte probleme. Turismul electoral va primi undă verde. Una e să alergi de colo-colo într-un timp înghesuit, de o sigură zi, și alta – să ai la dispoziție trei zile bune, în care, de exemplu, cu un singur autobuz închiriat, poți să faci turul multor secții… Cu votanți diferiți sau cu aceiași. Pomenile electorale ar căpăta, și ele, un alt aplomb. Nu mai vorbim de situația hilară ca votul în străinătate să înceapă, Vineri la ora 12, chiar în timp ce în țară campania electorală se va afla la maximul de intensitate – deși, potrivit legii, campania trebuie să se încheie cu 24 de ore înaintea începerii scrutinului. Putem să-i ținem pe românii plecați din țară „cu urechile astupate” în ziua de Vineri?

Dacă Parlamentul ar avea curaj și ar dori să rezolve această problemă, odată pentru totdeauna, atunci soluția ar fi una singura: înscrierea tuturor celor care vor să voteze într-un registru al românilor din străinătate, urmată de arondarea lor pe secții de votare, pe criteriul ordinii de înscriere combinat cu criteriul distanței cât mai mici dintre adresa de reședință și secția disponibilă. Cei care nu doresc să-și dea adresa pot vota unde doresc, dar după cei înscriși în registru, luându-și astfel riscul de a se autoexclude. Cercul vicios trebuie rupt. Pot exista liste suplimentare pentru cei aflați în tranzit – excursii, concedii etc. Și ei trebuie să arate unde locuiesc – hotel, rude etc. Față de încărcarea rezultată din registru, guvernul ar ști câte secții să înființeze și unde. Dintr-o dată, toată discrepanța dintre „cerere” și „ofertă” ar dispărea și – odată cu ea – și posibilitatea altercațiilor de la secții, reale sau provocate.

Paralel cu prezența la urne, ar putea funcționa și sistemele „prin corespondență” și/sau „votul electronic”. S-ar rezolva astfel și problema românilor aflați în imposibilitate de a se prezenta la urne – detenție, boală, izolare geografică etc. Ei s-ar putea înscrie în registru prin asistență consulară.

Asociația Românilor din Italia stă la dispoziție autorităților parlamentare sau guvernamentale de la București cu toată expertiza pe care a acumulat-o, confruntându-se în ani cu identificarea și soluționarea problemelor românilor aflați departe de casă și cu birocrația administrațiilor locale, oriunde s-ar afla ele. Cu condiția ca să se dorească rezolvarea votului din străinătate – cu adevărat și pe termen lung”.