Conferinţa naţională „Nicolae Iorga, Liga Culturală, Universitatea Populară şi muscelenii”, organizată, luni – 1 iulie 2019, la Câmpulung, în sala de festivităţi a Protopopiatului, şi-a atins scopul ţintit, acela de a nu lăsa în uitare rolul pe care l-a avut savantul Nicolae Iorga în „realizarea armoniei sociale necesare României Mari, într-o perioadă caracterizată printr-o instabilitate în creştere la nivel european”, după cum s-a exprimat publicistul Radu Petrescu-Muscel, coorganizator al acestui eveniment de înaltă ţinută, ca reprezentant al Centrului de Cercetări Istorice “Preotul Gheorghe I. Cotenescu”.

Nicolae Iorga a fost ales preşedinte al Ligii Culturale în iunie 1919. A fost momentul în care a înţeles că este necesară o altă abordare, bazată pe armonie între regăţeni şi aşa-zişii cetăţeni minoritari. Prin urmare, cursurile pentru adulţi de la Universitatea Populară de Vară din Vălenii de Munte aveau să-i ajute pe tinerii din rândul minorităţilor să se familiarizeze cu limba şi cultura română, fără vreo tendinţă de asimilare şi printr-o convieţuire amicală.

„Profesorul Nicolae Iorga şi-a selectat atent colaboratori fideli, inclusiv din fostul judeţ Muscel. De la studenţii Alexandru Muşatescu (tatăl dramaturgului Tudor Muşatescu, profesor secundar şi om politic conservator, apoi naţional-ţărănist) şi viitorul preot Gheorghe Cotenescu (fidel partizan iorghist), până la viitorul ministru liberal Victor Slăvescu, el a creat un valoros corp de militanţi pe plan local, dar şi de viitori conferenţiari la Vălenii de Munte. Aceştia vor rămâne fideli generoaselor sale idei de tip european chiar şi după asasinarea istoricului de un comando legionar în noiembrie 1940, când ştafeta o poartă în continuare bunul său prieten, ministrul liberal Constantin Angelescu, pe care îl regăsim ca membru al secţiei Bucureşti a Ligii Culturale încă din timpul în care aceasta era condusă de scriitorul Ion Slavici (1908-1909), alături de Gheorghe Cotenescu, pe atunci student în paralel la două facultăţi bucureştene: Teologia şi Conservatorul”, a punctat Radu Petrescu-Muscel în discursul inaugural.

În cadrul evenimentului, au susţinut comunicări ştiinţifice: prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România – „Prof. Dr. Constantin Angelescu – Biografie”; prof. univ. dr. Octavian Buda, vicepreşedintele Societăţii de Istorie a Medicinei – „Prof. Dr. Constantin Angelescu, omul politic, diplomatul, medicul de exceptie și profesorii săi francezi”; dr. Arsen Arzumanyan, în calitate de reprezentant al Uniunii Armene din România – „Nicolae Iorga și armenii”; conf. univ. dr. Corneliu Zeană – „Savantul Nicolae Iorga, prezent și în paginile publicației Cugetarea Europeană” şi Radu Petrescu-Muscel, publicist și coorganizator – „Istoricul și președinții Ligii Culturale”, „Intelectuali musceleni interbelici la Vălenii de Munte”, Poezia „Brad bătrân” – testamentul nelegalizat al lui Nicolae Iorga”. De asemenea, s-a dat citire comunicării „Nicolae Iorga, Liga Culturală și propaganda unionistă” realizată de dr. Gabriela Dumitrescu – şef serviciu Manuscrise-Carte rară în cadrul Academiei Române, care nu a putut participa la eveniment.

Caracterele puternice şi morale sunt temelia unei societăţi

În mesajul său, căruia i-a dat citire pr. Ştefan Ştefănescu – directorul Bibliotecii Municipale „Ion Barbu”, ÎPS Calinic – Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a vorbit despre legătura lui Nicolae Iorga cu Biserica Ortodoxă, despre valorile credinţei pe care le-a legat strâns cu ideea de neam.

„[…] Om al timpului sau, Nicolae Iorga s-a numărat printre fruntaşii luptei pentru unitate naţională şi pentru dezvoltarea unei culturi naţionale româneşti. Pentru marele istoric, fiecare element cultural era gândit spre a sluji ca parte a edificării sufletului naţional, iar acest lucru era valabil şi în privinţa valorilor credinţei. Din acest motiv, în opera lui Iorga nu vom găsi Biserica şi valorile credinţei decât în strânsă legătură cu ideea de neam şi cu valorile culturale ale acestuia.

Rolul cultural al Bisericii în viaţa românilor este de neegalat, iar Iorga arată că, de la începuturile ei, ortodoxia românească a jucat un rol cultural (în sensul larg al noţiunii) de prim rang în viaţa naţională.

[…] Prin scrierile sale, Iorga îşi propunea să reamintească preoţilor din vremea lui de trecutul glorios al Bisericii şi să-i îndemne să reia cu şi mai mare forţă «marea misiune culturală, socială şi naţională». Biserica trebuia să redevină o şcoală a caracterelor, deoarece caracterele puternice şi morale sunt, în opinia lui Iorga, temelia unei societăţi. […]”

În cadrul conferinţei, au fost lansate şi cele mai recente numere ale publicaţiilor „Memoria. Revista gândirii arestate”, organ de presă al Fundaţiei Culturale „Memoria” (nr. 2/107 /2019, respectiv „România Eroică”, periodic al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria (nr. 2/2019)”, ambele conţinând, printre altele, articole despre Muscel şi musceleni ca repere morale, precum Lt. Col. Gheorghe Arsenescu și Elena Ion Arnăuțoiu, respectiv coresondența inedită dintre Mareșalul Ion Antonescu și Avida N. Cotenescu, donatoarea unui imobil destinat înființării unui dispensar în localitatea Dragodănești din jud. Dâmbovița, în amintirea fiului mort pe frontul de est la cucerirea unei cazemate.

De asemenea, a fost semnată o Moţiune prin care se recomandă Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Câmpulung Muscel aprobarea unor inițiative mai vechi, precum:
1) Reamplasarea plăcuțelor indicatoare al străzii „Haiducii Muscelului”, dispărute încă din anul 2012;
2) Acordarea titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului în anul 2019 Doamnei Elena Ion Arnăuțoiu, acțiune reparatorie recomandată încă din anul 2015 (reper moral la nivel național, a împlinit în aprilie 2019 venerabila vârstă de 100 de ani, un veac de demnitate; conferențiarii invitați și participanții sunt rugați să păstreze un minut de reculegere întrucât Doamna Elena Ion Arnăuțoiu s-a stins din viață în după-amiaza zilei de 30 iunie 2019);
3) Înființarea în cadrul Muzeului Municipal a unei Săli dedicate Rezistenței Armate Anticomuniste din fostul județ Muscel, cea mai longevivă din România (grupurile conduse de Lt. Col. Gheorghe Arsenescu din Câmpulung și Lt. Toma Arnăuțoiu din Nucșoara).
4) Atribuirea numelui Lt. Col. Gheorghe Arsenescu unei străzi din Municipiu și ridicarea unui monument comemorativ dedicat Grupului Dragoslavele-Câmpulung în Piața Primăriei, pe latura paralelă cu Muzeul Municipal.
5) Atribuirea numelui Preotului-profesor muscelean Gheorghe I. Cotenescu unei străzi din Municipiu. O personalitate plurivalentă care reprezintă cu cinste Câmpulungul la nivel judeţean, naţional şi chiar naţional, cel mai important reprezentant al ideilor, concepţiilor şi metodelor de lucru ale savantului Nicolae Iorga în fostul judeţ Muscel.

„Fişa activităţii Preotului-profesor Gheorghe I. Cotenescu (curriculum-vitae, mai modern) este inclusă în peste 10 enciclopedii şi dicţionare din România, iar informaţii despre acesta sunt prezente în 5 volume ale savantuluii Nicolae Iorga. La Biblioteca Academiei Române sunt păstrate cel puţin 35 de scrisori pe care el le-a adresat lui Nicolae Iorga în perioada 1908-1940, plus scrisori păstrate în fondul Tudor Vianu (Bucureşti) şi Dr. Amos Frâncu (Cluj-Napoca)”, a precizat publicistul Radu Petrescu-Muscel.

Următoarea conferinţă din ciclul CENTENAR, organizată de Centrul de Cercetări Istorice “Preotul Gheorghe I. Cotenescu”, intitulată „De la Nistru până la Tisa cu Regimentul 9 Vânători. Eroii-bandiți. Martirajul ofițerilor Dabija, Rasoviceanu și Cotenescu în temnițele comuniste”, se va desfășura la Cercul Militar din Câmpulung Muscel, în data de 30 iulie 2019, de la ora 14:00.

Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții, spunea Nicolae Iorga. Să luăm aminte, deci…