Conectați-vă cu noi

OPINII

Democraţia, la masa interesului!

Publicat

pe

Adrian Ţuţuianu a scos în faţă o temă pe care cetăţenii, oamenii normali care urmăresc sincer ceea ce se întâmplă în România şi care îşi doresc schimbări cu adevărat democratice, au cam uitat-o, nu i-au mai dat importanţă: apariţia şi întărirea grupărilor transpartinice.

Nu ştim încă din cine sunt alcătuite cu adevărat. Există doar indicii. Avem doar bănuieli şi cercetăm. Punem piesă lângă piesă, element lângă element. Este vorba de un puzzle uriaş, dar care se încheagă logic.

Aceste asocieri ale interesului financiar sunt alcătuite din oameni de afaceri, din foşti şi actuali politicieni cam din toate partidele de pe scena politică, reprezentanţi ai unor instituţii publice cu vizbilitate, anumiţi vectori de imagine, pentru a fi folosiţi atunci când nevoia o cere.

De obicei, gruparea este condusă de cel mai tare, de cel care deţine forţa financiară. Un tătuc care şade în umbră şi coordonează întreaga activitate. Trimite la vedere doar oameni de încredere. Sunt folosite, pentru a contura şi individualiza grupul, anumite sintagme, coduri, enunţuri naive, pe care le fololosesc în spaţiul public. Se lucrează în culise, pe diferite paliere ale puterii şi ale mediului de afaceri. Pentru a arăta că ei există şi că sunt uniţi, puternici, nu se sfiesc să se afişeze în diferite împrejurări considerate a fi întruniri nevinovate, întâmplătoare.

Tipul acesta de grupări, care nu au mamă, nu au tată când este în joc interesul, sunt alcătuite, cum am spus, din politicieni activi, din cei ieşiţi din primele rânduri, dar care deţin încă plasa de relaţii. Sunt implicaţi în afaceri şi cunosc structurile politice, administrative, pe care le-au penetrat prin diferiţi indivizi. Ştiu cum să ajungă acolo unde le dictează ţelul. Membrii acestor organizaţii transpartinice, de obicei, vor să supună politicul, să îl subordoneze, să îl caleze pe propriile nevoi. Politica se face în spaţiul public, în faţa alegătorului. Acolo ne certăm, batem cu pumnul în masă, ne contrazicem, lansăm programe etc. În spate, suntem prieteni şi ne vedem de ale noastre.

În general, pentru membrii organizaţiilor transpartinice nu contează culoarea unui partid, doctrina, programul. Vor doar să fie supuse, virusate, să nu le strice planurile, să-i scoată din orice impas, să le susţină afacerile. Pentru a ajunge la acest deziderat, grupul transpartinic trebuie să le stăpânească prin proprii oameni, pe care îi infiltrează în repectivele formaţiuni politice, le sprijină ascensiunea sau caută să capaciteze membri cu responsabilitate din interior.

Oamenii de afaceri care sunt incluşi în astfel de grupuri sunt abonaţi la contractele cu statul, cu diferite entităţi administrative, câştigă tot, se implică în tot ceea ce există, nu scapă nicio oportunitate care înseamnă bani mulţi.

La începutul anilor 2000, s-a încercat constituirea unor astfel de grupări, dar, cel puţin în judeţul Dâmboviţa, nu au rezistat. Probabil, instituţiile care încă mai veghează la ţărişoara noastră şi unde mai există patrioţi adevăraţi, i-au destructurat, le-au stricat planurile.

Acum, aud că se pun din nou bazele unor asemenea entităţi elitiste, care vor să-şi aservească totul, pornind de la partide, mediu de afaceri, administraţie etc.

Crizele, incertitudinile şi nesiguranţa din sânul unor formaţiuni politice, tensiunile interne, luptele intestine sunt, nu de puţine ori, susţinute de grupările transpartinice. Un partid mai slab, mai dezbinat, este o pradă sigură pentru ei!

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Calcule greşite!

Publicat

pe

L-am urmărit aseară, printre noianul de ştiri despre coronavirus, şi pe preşedintele Klaus Iohannis. Părea deconectat de la această mare problemă care răscoleşte întreg mapamondul. Şeful statului era măcinat, parcă obsesiv, de marea sa problemă reprezentată de PSD. Iohannis are ce are cu această formaţiune politică. Nu o vrea musai în opoziţie, unde, de altfel se află de câteva luni bune social-democraţii, ci parcă o doreşte destructurată, în afara legii, rasă de pe faţa pământului.

PSD-ul a devenit pentru preşedintele tuturor românilor un fel de virus nociv care trebuie eradicat, fiindcă nu dă voie organismului numit PNL, pe care el îl moşeşte, să se dezolte în voie, să zburde pe câmpii fără să-i mai ridice cineva probleme, adică moţiuni de cenzură, plângeri la Curtea Constituţională, voturi împotrivă în Parlament, piedici electorale în teritoriu şi lista ar putea continua.

Şeful statului, sfătuit prost de consilierii săi sau poate că aceştia nici nu au avut curajul să-i spună ceva, a ieşit după decizia Curţii Constituţionale, nu să comenteze pozitiv, să arate minimum de respect faţă de o instituţie supremă în statul român, să echilibreze lucrurile, ci să lovească în PSD cu tot armamentul din dotarea sa comunicaţională.

Se dezlănţuise absurd. Ideea era să-i atingă şi pe judecătorii Curţii care, după cum s-au mai explicat prin televiziuni supuşii lui Iohannis din PNL, au făcut jocurile social-democraţilor.

Vremurile în politica românească par extrem de nesigure, dure, iar valorile democratice şi libertatea par să fie, uşor-uşor, înăbuşite de nişte concepţii şi percepte personale care nu au de-a face cu legile, cu echitatea, cu morala politică. Pare să intre în vigoare, pe culoare periculoase, legea bunului plac. Ceva de genul fac ceea ce îmi place. Dacă nu vă convine, e treaba voastră. Pare că aici am ajuns.

Iohannis a dat înainte cu periat Guvernul Orban, care s-a zbătut să democratizeze ţara, instituţiile statului, să elimine răul, să repare ce a stricat PSD, ascunzând tacticos nenumăratele gafe pe care le-au înfăptuit în această perioadă scurtă de guvernare Ludovic Orban şi miniştrii săi.

Ieşirile preşedintelui Klaus Iohannis sunt de neacceptat şi extrem de periculoase într-un stat de drept în care ar trebui să fie aplicate şi respectate toate principiile enunţate în Constituţie.

Deja, cetăţenii îşi pun întrebarea care este, de fapt, rostul actualului şef al statului, să conducă ţara, să-i reprezinte pe toţi românii sau să eradicheze un partid politic? Klaus Iohannis, prin atitudinea afişată cu obstinaţie, nu face altceva decât să piardă masiv din popularitate. De fapt, poate nici nu îl mai interesează…

Citește în continuare

OPINII

Debusolare

Publicat

pe

Mă uit lung şi în ograda PSD, unde un Marcel Ciolacu oarecum reformist, un Paul Stănescu reeşapat după ce a fost buşit de Liviu Dragnea şi o Gabriela Firea alunecoasă, dar curajoasă și principială, se luptă cu gașca veche a lui Dragnea. Dacă mă apuc să fac nominalizări cu cei care au fost lângă liderul dictator și care mai au reminiscențe de acel tip, lista e lungă.

PSD-ul este încă într-o căutare a identității, a azimutului, cum ar zice un prieten primar. Gloata, cei mulţi, așteaptă. Nu s-a decis care este calea pe vale a partidului. Ar merge pe alianțe, nu ar merge… L-ar înghiți și pe Ponta, de nevoie, nu de plăcere… Oricum, sunt debusolați social-democrații. Sincer, nu ar trebui. Sunt majoritari, dar se comportă încă precum nişte oi bete.

În 2016, ei au câștigat alegerile, nu PNL. Dar, din păcate, nu au știut ce să facă cu puterea. Au folosit-o mai mult pentru răfuielile interne. Nimeni nu a suflat împotriva lui Dragnea când schimba premierii și miniștrii ca pe șosete, când excludea membri cu state vechi în partid și care performaseră politic. Ei şi-au debusolat propriul electoral!

Nici acum luptele interne nu s-au sfârșit. Sunt doar un pic mai estompate. Nu se mai ţin la vedere. Dar orgoliile nu s-au domolit! Îmi este ciudă, oarecum jenă, să văd un partid de talia PSD cum este frecat la icre de reprezentanții PNL, ajunși la putere conjunctural, din cauza gafelor făcute de social-democrați. Nu mama a pus în fruntea partidului pe Dragnea, premier pe Viorica Dancilă, ba chiar candidat la prezidenţiale, pe Rovana Plumb – prima pe lista de euroarlamentare! Acum, mofturile, linguşelile şi servilismul dus la exces trebuie suportate!

Căt despre revenirea PSD, mai este nevoie de timp. Pare că ei s-au conformat gândului că trebuie să meargă 4 ani pe băncile opoziției. Parcă tocmai de aceea mesajul lor către electorat, către popor este stins, nu mai are în structură nicio urmă de capacitare, de forță, de magnetism. Îi văd, îi aud pe social-democrații de frunte folosind doar texte defensive, panseluţe în jurul unui monument. Parcă le este frică de ceva, de cineva…

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT