Connect with us

ACTUALITATE

Turismul dâmboviţean, un experiment eşuat înainte de a începe!

Publicat

pe

Dacă umbli mai mult prin lume, constaţi că există oraşe care prosperă de pe urma turismului şi altele care nu au nicio treabă cu domeniul acesta. Localităţi de dus existenţa, de supravieţuire, de făcut bani pe care să-i cheltui, după posibilităţi, în alte locuri frumoase din ţară sau de pe întreg mapamondul, liniştite, pline de frumuseţi, de farmec, de curiozităţi, de unicităţi. Destinaţii unde se observă pregnant mâna celor care vor cu orice preţ să-i atragă pe turişti, să-i facă să se simtă bine, să le golească buzunarele.

Noi tot dăm înainte cu turismul de mai mulţi ani. Să zic vreo 30! E mult, e puţin… Oricum, până acum, a fost degeaba. Ce îi oferim turistului străin dacă nimereşte la Târgovişte, iar, apoi, să-l determinăm, datorită experienţelor de aici, să revină şi cu alţi prieteni? Mai nimic. Nu prea avem elemente care să-l dea peste cap. Ceva de uauu! Dar, cum ne place, ne mândrim cu ele, fac parte din istoria noastră. Dar le ţinem închistate, ca într-un borcan, le ştergem mereu de praf fără să adăugăm în jurul lor componentele necesare atragerii de străini, creării unui mediu cald, fermecător, în ton cu economia de piaţă, cu cerinţele turismului modern.

Ce să faci la Curtea Domnească ca turist străin? De ani de zile, aici nu s-a schimbat nimic vizibil. Cu excepţia faptului că au fost montate termopane la sălile domneşti de pe la 1500, nu am văzut ceva care să ne ia ochii, care să ne impresioneze. Monumetul are nevoie de valorizare, de animaţie, de magnetism, de spectacol în jurul său.

Conducerea acestei instituţii şi mai marii autorităţilor competente nu au întreprins nimic în acest sens. Întreţinere de rutină. Formalism. Necesitate. În toate marile centre turistice ale lumii, în mod special în oraşele mai mici, care preţuiesc turismul, s-au creat în jurul unor obiective de interes istoric târguri meşteşugăreşti, unde sunt comercializate suvenire, produse tradiţionale locale, vestimentaţie autohtonă. Au fost deschise baruri, restaurante, sunt promovate preparatele culinare locale… Totul pentru turişti. S-au produs mutaţii excelente, care leagă trecutul de prezent şi de viitor. Conexiuni ingenioase bazate pe tehnică, pe culoare şi perspicacitate.

La Louvre, în mijlocul Parisului, mânânci în restaurant sub marele muzeu, ba chiar există şi un mall impresionant, cu tot ce vrei. La Alba-Iulia, printre zidurile vechi, s-a permis crearea de cafenele, de baruri şi alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică. Meşteşugarii, comercianţii şi cei care confecţionează diferite tipuri de obiecte au acces permanent. La Viena, la fel. Am văzut cum se face turism la Braşov, la Râşnov, în Cetatea Făgăraşului, la Sighişoara, în Sibiu. Oraşele respective vibrează total în jurul acestor comori valorizate.

La Târgovişte, în Dâmboviţa, cu toţi munţii noştri plini de legendă şi pitoresc, cu toţi cei 33 de domnitori şi nu ştiu câte biserici deservite fantomatic de zeci de ghizi, vii ca turist la Curtea Domnească şi, dacă ai noroc, eşti întâmpinat de un ghid sau de vreun supraveghetor amabil, drăguţ, dacă nu, intri şi te învârţi singur pe acolo vreo jumătate de ceas, mai mult nu ai de ce. Curtea este pustie. nu există nimic care să te ţină acolo mai mult timp, să îţi capteze atenţia.

Ar fi putut mai marii acestei instituţii să se gândească, în afară de înfiinţarea unor secţii de muzeu pe care să le viziteze 5 turişti pe an şi, probabil, umbrele din lumea de apoi, să forţeze exploatarea a ceea ce au bun. Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Vitezul, Matei Basarab sunt şi nu sunt… Nu facem nimic să le simţim prezenţa în acele spaţii cu sute de ani în spate. Totul este umbrit de conformism, de rutină veşnică. Să fi avut scene din viaţa medievală a Curţii Domneşti plămădite din ceară. Domnitori, la fel. Nici ţepele lui Vlad Vodă nu sunt. Nici măcar una! Şi câte altele.

De ce nu este format un soi de bazar turistic în jurul complexului muzeal? Fiindcă ani şi ani nu s-a dorit, nu a existat interes pentru aşa ceva, iar acum este greu de realizat. De ce nu avem cafenele în incinta Curţii Domneşti, poate anticariate, spaţii de care turismul să fie agăţat mai mult, aşa cum se practică în alte locaţii, să nu zicem lumi? Austerul, clasicul dus spre banalitate şi plictis nu vor aduce niciodată vizitatori cu nemiluita.

Şi mai avem în Târgovişte Muzeul Evoluţiei Omului. de ceva vreme, nu am mai auzit nimic de acest spaţiu expoziţional, care să-l scoată în faţă, să îl promoveze. Muzeul Cărţii Vechi Româneşti dispune de o curte impresionantă. Şi ce dacă! Aici s-ar fi putut crea, pe lângă acest edificiu important, un sanctuar al cărţii, un loc unic în ţară, căutat şi solicitat…

Nu ştim să ne vindem marfa. Pardon, istoria, trecutul fulminant şi plin de lucruri care ar putea să impresioneze, să captiveze! Ne limităm să facem strategii, consultanţă în domeniu, ba chiar proiecte pe bani mulţi, că e la modă şi este legal, dar nu suntem în stare să exploatăm acest filon de aur, aşa cum se practică în toată lumea civilizată. Ne mulţumim să dormităm funcţionăreşte, birocratic printre vestigii. Să luăm leafă şi să rupem uşa mulţumiţi, când s-a încheiat programul, chiar dacă, în acea zi, obiectivul turistic pe care îl slujim nu a fost vizitat decât de vreo 20 de persoane aflate în trecere prin târgul nostru.

Vom reveni cu detalii, cu amănunte despre cum fac alţii turism performant, plecând de la o piatră pe care ar fi călcat, întâmplător, un mare personaj istoric. Poate-poate, s-o mişca şi la noi ceva…

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Peste 3.000 de tineri au scris istorie sfântă la Târgoviște

Publicat

pe

Ușile marii sărbători care umple, în fiecare an, inima municipiului Târgoviște cu drept credincioși veniți din toate colțurile județului să se închine la racla cu moaştele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești, s-au deschis în această după-amiază, când străzile Vechii Cetăți de Scaun a Țării Românești au fost acoperite de valul suav, blând, fremătând a rugăciune, alcătuit din peste 3.000 de tineri din Arhiepiscopia Târgoviștei sosiți special pentru a semăna încredere și credință.

„Ce poate fi mai frumos decât să vezi peste 3.000 de tineri rugându-se și mergând împreună în pelerinaj? Și nu oriunde, ci la Târgoviște, într-un oraș cu multiple rezonanțe istorice, culturale și religioase!

În această seară, am avut deosebita bucurie să particip, alături de Înaltpreafințitul Părinte Mitropolit Nifon, la seara dedicată tinerilor din cadrul ceremoniilor prilejuite de sărbătoarea Sf. Ier. Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești. O seară fabuloasă, ce îmi dă speranțe uriașe că viitorul acestei țări nu are cum să se piardă în zonele nesemnificative ale istoriei. O mare de tineri rugându-se cu mult entuziasm, tinerețe și bucurie.

Tinerii reprezintă uriașa forță a Bisericii și a țării noastre și pentru bucuria, entuziasmul și frumusețea lor, avem datoria de a le dărui mereu exemple demne de urmat, dar mai mult, de a le înlesni viața, creându-le condițiile cele mai bune pentru ca ei să poată să se manifeste cu exuberanța specifică vârstei lor, pregătindu-se spre a fi cei ce vor purta pe umerii lor datoria și responsabilitatea vremurilor ce vor veni.

Am văzut pe chipurile lor reflectată acea bucurie și speranță ce l-a însuflețit oarecând pe Sf. Voievod Neagoe Basarab, atunci când și-a pus speranța și credința în slujba Bisericii și a neamului, sub călăuzirea Sf. Ierarh Nifon.

Am primit prin vocile lor certitudinea că tot ceea ce este bun și frumos în lume se poate construi numai cu entuziasmul tinereții, iar noi, cei aflați la o altă vârstă a tinereții, avem multe de învățat de la copiii noștri!

Prin tot ceea ce fac ei mărturisesc măreția vieții și frumusețea existenței! Iar, în această perspectivă, credința este la loc de cinste! Le mulțumesc pentru tot, îi apreciez enorm și-i încurajez să dea frâu bucuriei, speranței și credinței lor”, este mesajul vicarului eparhial Ionuț Ghibanu.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Mare spectacol mare, de „Ziua comunei Potlogi”

Publicat

pe

 

Luni – 15 august 2022, de Sfânta Marie Mare, la Potlogi, sub zidurile vestitului Palat Brâncovenesc, va fi mare sărbătoare. Localnicii și nu doar ei vor petrece de „Ziua comunei”.

Primarul Nicolae Catrina le-a pregătit un spectacol muzical de excepție. Programul artistic va debuta la ora 17:00. Cei care ajung la Potlogi înainte de deschiderea oficială a „Zilei comunei” vor putea vizita Palatul Brâncovenesc și grădinile sale, dar și Memorialul Nicolae Grigorescu din satul Pitaru. De asemenea, în târgul tradițional organizat cu prilejul acestei sărbători, vor putea să servească mici și bere și să-și achiziționeze diferite obiecte de trebuință în gospodărie.

Vor sosi la Potlogi, pentru a-i saluta pe localnici și pe reprezentanții autorităților locale președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, parlamentari PSD și alți reprezentanții din conducerea administrației județene.

Pe scena instalată în inima târgului,vor evolua: Nicu Paleru, Nicole Datcu, Ansamblul de dansuri țigănești „Enigma Romilor” de la Chișinău, Mariana Stan, Violeta Barac, Gigi Stoica și Nicolae Hodina.

La ora 23:00, toată suflarea prezentată pe stadion va putea urmări un superb foc de artificii. Manifestările dedicate „Zilei comunei Potlogi” se vor încheia cu „Discoteca Tineretului”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT