Connect with us

Dâmboviţa

Corneliu Ştefan, deputat: Ministrul Cîţu, creator de ştiri false şi alarmiste!

Publicat

pe

Corneliu Ştefan - deputat PSD de Dâmboviţa

Deputatul PSD de Dâmboviţa Corneliu Ştefan îl atacă dur, într-o declaraţie politică, pe actualul ministru al Finanţelor – Florin Cîţu. Spune tânărul demnitar că liberalul Cîţu s-a făcut remarcat doar prin ştiri alarmiste, prin informaţii mincinoase lansate cu scopul vădit de a discredita PSD, soluţiile şi programul pe care acest partid le-a aplicat pentru dezvoltarea economică a României, pentru prosperitatea oamenilor.

Corneliu Ştefan îl acuză de faptul că şi acum, când se află la cârma Ministerului Finanţelor, Florin Cîţu, în loc să prezinte un plan de management, de rezolvare a problemelor, iese public şi dă vina pe greaua moştenire. Un clişeu manipulator folosit, de obicei, de politicienii care nu sunt în stare să performeze.

Doamnelor şi domnilor,

Constatăm, cu multă tristeţe, că actualii guvernanţi liberali au adoptat, încă din primele zile de preluare a puterii, tehnica văitatului. Nu au un program de guvernare, nu au proiecte, doar se plâng de ceea ce au lăsat în urmă social-democraţii. Este o metodă brevetată şi de alţii, prin care îşi ascund incapacitatea, neprofesionalismul, lipsa harului de a conduce o ţară, de a-i rezolva problemele.

Un exemplu grăitor îl reprezintă actualul ministru al Finanţelor. Domnul Florin Cîţu, de când se află în fruntea acestui minister, a produs numai vaiete şi mesaje alarmiste, bune de panicat poporul. Apropo, de bine ce naraţi, cursul leu-euro a atins un maxim istoric!

Înainte, pe vremea guvernării PSD, erau bani pentru pensii, pentru salarii, pentru proiectele finanţate prin programele naţionale de dezvoltare. Nicio instituţie publică nu se plângea că ar putea intra în incapacitate de plată, că nu mai sunt bani pentru funcţionare! Acum, ministrul Cîţu spune că nu are fonduri pentru nimic. Dă vina pe greaua moştenire. Nu iese din acest ritm. Urlă pe toate drumurile că nu sunt bani. De ce nu sunt, că nu a plecat nimeni cu ei acasă? Au rămas acolo! Este vorba doar de pricepere, de chivernisire, de aplecare pe domeniul respectiv. Şi astea îi lipsesc domnului Cîţu! Dar, decât să te implici, să te chinui să găseşti soluţii, să performezi, este mai uşor să dai vina pe cei dinaintea ta. Pui placa asta cu greaua moştenire şi îţi vezi liniştit de ale tale!

De ce, domnule ministru Cîţu, înainte erau bani suficienţi pentru pensii, pentru salarii în toate domeniile de activitate? De ce noi, social-democraţii, am mărit salariul minim pe economie, de ce am mărit punctul de pensie şi nu am găsit motivaţii de genul greaua moştenire?

Am adus salariile medicilor la nivel european. Pe ale profesorilor şi ale altor categorii socio-profesionale, la fel. Am susţinut economia. Vă spunem tot noi de ce am putut face toate astea! Fiindcă am condus România bazându-ne pe un program guvernamental construit de profesionişti, pe un proiect de ţară adevărat. Pentru că noi am avut în funcţiile de decizie oameni capabili, oameni devotaţi României, oameni care au căutat în permanenţă soluţii, care au transpus în practică ideile social-democrate şi au obţinut rezultate.

Stimaţi colegi,

Domnul Cîţu se află acum într-o vizuină pe care şi-a săpat-o singur. Stă acolo şi doar se vaită de câteva săptămâni, fiindcă îi este bine. Nu iese la lumină, fiindcă nu ştie cum, nu poate, nu este capabil. Ameninţă în stânga şi în dreapta şi atât! Păi nu aşa aducem plus valoare, prosperitate şi echilibru social în România, domnule ministru!

Apropo, parcă zilele trecute aţi împrumutat un miliard de lei. Adică, pentru guvernul liberal împrumutul este o măsură bună, viabilă, corectă. Pentru social-democraţi, era vorba de pagubă, de îndatorarea ţării şi alte elucubraţii pe care le lansaţi în spaţiul public.

Domnule Cîţu, v-aţi creat o groapă şi staţi în ea, rupt de realitate, rupt de problemele pe care ar trebui să le gestionaţi, ca ministru al Finanţelor. Este cazul, dacă tot aţi vrut la putere, să ieşiţi la suprafaţă şi să treceţi la treabă. Ţara are nevoie de rezultate, de fapte şi legi bune, nu de vaietele dumneavoastră confuze! Dacă nu sunteţi în stare, rupeţi rândurile! Declaraţi-vă incapacitatea de a conduce! Guvernarea nu este nici moft şi nici orgoliu politic.

Deputat PSD Corneliu Ştefan,
Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Conferința Internațională „Ioan G. Dalles – 210 ani de la naștere (1816-2026). Tradiție, educație și identitate culturală

Publicat

pe

Manifestarea a fost organizată sub egida Consiliului Județean Dâmbovița, a Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, a Uniunii Elene din România – Comunitatea Elenă din Târgoviște și Asociației Culturale Glasul Cetății Chindiei.

Conferința dedicată împlinirii a 210 ani de la nașterea lui Ioan G. Dalles (1816-1886) a propus o reevaluare integrată a unei moșteniri culturale a cărei receptare a fost, până recent, fragmentară.

Demersul se înscrie într-o necesară istorie a filantropiei culturale moderne românești. Ioan G. Dalles, negustor de origine aromână care în 1868 a achiziționat cu suma de 41.500 de galbeni de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi, moșia și proprietatea dea Bucșani, Județul Dâmbovița, rămâne în memoria publică exclusiv prin actul testamentar al văduvei sale, Elena Dalles (1849-1921), care a făcut posibilă edificarea Sălii Dalles. Conferința a deplasat accentul de la monument la ctitor și de la ctitor la familie, arătând că destinul Dalles este inseparabil de o rețea de rudenie, memorie și continuitate morală ce se întinde de la Bucșani la București și, prin descendență, până în spațiul nord-american.

Lucrările, moderate de prof. dr. Cornel Mărculescu de la Școala Gimnazială „Dora Dalles” Bucșani, s-au articulat în jurul a trei axe tematice anunțate în titlu – tradiție, educație și identitate culturală – concretizate în șase comunicări complementare.

Prima alocuțiune a fost susținută de Marius Șerban Cotenescu, reprezentant al Uniunii Elene din România. Vorbitorul a amintit despre originile etno-culturale ale familiei Dalles în cadrul comunității elene din Țara Românească, subliniind totodată componenta identitară aromână ca factor explicativ pentru etosul civic și pentru practica daniei.
Cristiana Trică, scriitoare și cercetătoare a istoriei Cimitirului Bellu, a prezentat comunicarea „Sala Dalles – avataruri. De la intenția donatoarei Elena Dalles la realitatea contemporană”. Analiza sa, fundamentată pe volumul Povești din Bellu (Editura Vremea, 2022), a urmărit avatarurile juridice, instituționale și simbolice ale donației Dalles, de la intenția testamentară la funcțiunile succesive ale Sălii Dalles în secolul XX și la semnificația sa actuală în centrul Bucureștiului. Fragmentul antologat în afișul conferinței – evocarea cavoului familiei din Bellu, unde monumentul părinților, Ioan și Elena, este străjuit la intrare de busturile copiilor prematur dispăruți, Dora (1875-1892) și Ioan/Jan (1879-1914), alături de primul născut George (1871-1873) – a constituit liantul emoțional și documentar al întregii manifestări, ilustrând teza autoarei privind stingerea biologică a neamului înainte de Primul Război Mondial și supraviețuirea sa prin instituții.

Nucleul conceptual al conferinței a fost asigurat de comunicarea lui Cornel Mărculescu, „Biblioteca Secretă a Războiului Rece: George Capuțineanu Minden – Moștenitorul neștiut al lui Ioan G. Dalles în lupta pentru identitatea culturală a Europei de Est”.

Prin apel la unele surse recent desecretizate și la volumul lui Charlie English, The CIA Book Club. The best-kept secret of the Cold War (William Collins, London, 2025), autorul a argumentat continuitatea genealogică și ideatică dintre filantropia culturală a lui Ioan G. Dalles și acțiunea anticomunistă a lui George Capuțineanu Minden, implicat în programul de distribuție clandestină de carte occidentală în Europa de Est. Teza, sintetizată în formula „Planul Marshall pentru minte”, este susținută de citatul lui George Capuțineanu Minden însuși: „Orice distribuire de cărți are o semnificație politică, deoarece toate cărțile, politice și literare, îndeplinesc sarcina politică de a face dificilă izolarea ideologică a Europei de Est”. În această interpretare, lupta pentru identitate culturală inițiată de Dalles în secolul al XIX-lea este continuată, în condiții de clandestinitate, în secolul al XX-lea.

Perspectivei istoriografice i s-a adăugat cea a istoriei familiale directe prin intervenția lui Paul Alexander Capuțineanu Minden (Brown University, SUA / Societatea Phi Beta Kappa), „Vlăstarul: Familia Capuțineanu din perspectiva unui descendent”, care a oferit o reconstituire genealogică din interior, validând ipoteza descendenței și lămurind raporturile dintre ramurile Dalles și Capuțineanu.

O comunicare a asigurat ancorarea în istoria instituțională și în istoria elenismului. Astfel, prof. Anca Miculescu (Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște / Comunitatea Elenă din Târgoviște) a susținut comunicarea „Ziua Demnității Naționale. Ziua Marelui NU – 28 Octombrie 1940”, plasând dezbaterea în contextul mai larg al rezistenței culturale elene și europene, ca model de demnitate civică.

Conferința desfășurată la Târgoviște a reușit să depășească caracterul unei simple evocări aniversare. Prin corelarea a trei paliere – microistoria familiei Dalles, istoria instituțională a Școlii „Dora Dalles” din Bucșani și a Sălii Dalles, și macroistoria Războiului Rece cultural – manifestarea a demonstrat că noțiunile de tradiție, educație și identitate culturală nu sunt concepte abstracte, ci practici transmisibile intergenerațional.

Alegerea Bibliotecii Județene ca loc de desfășurare capătă valoare simbolică. Ambele instituții, Biblioteca și Sala Dalles, sunt produsul aceleiași viziuni filantropice asupra rolului cărții ca instrument de apărare a identității.

Evenimentul se constituie, astfel, într-un model de valorificare a patrimoniului local cu relevanță națională și internațională și deschide direcții de cercetare ulterioare privind rețeaua filantropică aromână din Principate și moștenirea sa în diaspora intelectuală postbelică.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Târgoviște. Bradul de Crăciun va fi aprins pe 1 decembrie 2026

Publicat

pe

Pregătirile în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Târgoviște sunt în toi. Anul acesta, deschiderea oficială este programată pentru seara zilei de 1 decembrie, la ora 18:00. Momentul include un concert surpriză și multe atracții pentru copii, inclusiv un brad nou – a anunțat primarul Daniel Cristian Stan.

A mai spus edilul că atmosfera de sărbătoare va fi întreținută nu doar prin iluminatul festiv, ci și cu ajutorul „Autobuzelor lui Moș Crăciun”, care au adus atâta bucurie călătorilor în anii trecuți, iar de miercuri, 2 decembrie 2026, unitățile de învățământ din Târgoviște vor putea efectua programări pentru a-i întâlni pe copii cu Moș Crăciun la sediul Primăriei.

Să nu uităm! Se va porni și anul acesta în paradă împreună cu alaiul lui Moș Crăciun, data exactă urmând să fie anunțată. Așa că, fiți pe fază!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite