Câmpulung Muscel, judeţul Argeş. Un mănunchi de oameni ai locului luptă cu toate forţele de care dispun pentru ca bravii noştri înaintaşi să nu fie învăluiţi în uitare. Am mai spus-o şi ne menţinem părerea, evenimentele care se întâmplă la Câmpulung Muscel ar trebui multiplicate la nivel naţional, pentru că, în fiecare colţişor de ţară, există cu siguranţă un erou, iar generaţiile care vin trebuie să-i ştie şi mai ales să aprecieze moştenirea ce ne-au lăsat-o…

Săptămâna aceasta, Mănăstirea Nămăieşti a găzduit lucrările simpozionului naţional „Centenar. Clerici români în Războiul de Întregire 1916-1919”, manifestare ştiinţifică organizată de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Centrul de cercetări istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu” şi Primăria Valea Mare Pravăţ.

„Trebuie să aducem zilnic prinosul nostru de recunoştinţă memoriei eroilor neamului, acolo unde ne aflăm fiecare dintre noi. Un arc peste timp, o continuitate vitală, din generaţie în generaţie, importantă atât pentru prezent cât şi pentru viitorime”, a fost îndemnul cu care şi-a încheiat discursul organizatorul principal al evenimentului – publicistul Radu Petrescu Muscel.

Spaţiul bisericii rupestre s-a dovedit neîncăpător pentru numărul mare de participanţi: conferenţiari clerici şi mireni sosiţi din Bucureşti, Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung Muscel şi Târgovişte, plus localnici şi turişti. Au fost prezenţi, de asemenea, elevi de la Şcoala gimnazială din comuna Corbeni, îmbrăcaţi în costume naţionale argeşene ornate cu cocarde tricolore. Aceştia au fost însoţiţi de Florina Işfan şi alte cadre didactice.

Slujba de pomenire a eroilor neamului, oficiată de ÎPS Calinic – arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a fost urmată de proiecţia documentarului Trinitas TV despre aportul Bisericii Ortodoxe Române la Războiul de Întregire.

În discursul său, dublat de bijuterii muzicale vocale şi la fluier, profesorul universitar şi interpretul de muzică tradiţională, ritualică, Grigore Leşe a accentuat rolul esenţial în interacţiunea socială a cântecelor interpretate în colectiv, determinante în menţinerea ţesăturii organice a solidarităţii umane.

„Deşi trapeza mănăstirii, nu era, poate, cea mai potrivită pentru un concert în sine, bucuria celor prezenţi – preoţi, călugări şi călugăriţe, mireni civili şi militari – de a fi nu doar martori tăcuţi ci şi interactivi, mai ales la refrene, suntem convinşi că l-a făcut şi pe Grigore Leşe să se simtă bine într-un spaţiu sacru amplasat într-un peisaj mirific. Acest lucru aveam să îl constatăm şi a doua zi, noi, cei din public, când domnia sa a binevoit ca, în timpul vizitării mai multor spaţii liturgice, după explicaţiile exhaustive primite din partea preoţilor parohi, să interpreteze cântece tradiţionale potrivite fiecărui loc vizitat, inclusiv în cavoul familiilor de ctitori Răuţoiu, Bănăţeanu şi Cotenescu din Stoeneşti, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire de către Păr. Florentin Lipan de la Biserica din Rucărul de mijloc”, se arată într-un comunicat remis de Centrul de cercetări istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”.

Maica stareţă Lucia Nedelea a recitat o poezie proprie, dedicată Minei Hociotă – vieţuitoare şi stareţă a Mănăstirii Nămăieşti, voluntară pe fronturile ambelor conflagraţii mondiale, ofiţer al Armatei Regale Române, cu siguranţă cea mai cunoscută şi mai decorată călugăriţă din arealul românesc.

Toţi cei prezenţi au fost, de asemenea, emoţionaţi de vocea cristalină a unui elev al Şcolii gimnaziale din comuna Corbeni, care a interpretat un cântec de jale dedicat amintirii unui tată care şi-a pierdut viaţa, în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, pe frontul din Munţii Tatra.

În prima zi – 21 noiembrie 2019, au fost susţinute trei sesiuni ştiinţifice, cu titlurile: „Centenar. Clerici români în Războiul de Întregire 1916-1919”; „Liberali musceleni. Familia Alimănişteanu”; „Rezistenţa armată anticomunistă musceleană înfiinţată şi condusă de lt.col. Gheorghe Arsenescu”.

„Dintre lucrările prezentate în cadrul primei sesiuni au fost remarcate cele elaborate de către Preot conf. dr. Radu Tascovici (Universitatea Piteşti, Bis. Sf. Mina din Câmpulung Muscel), Preot Robert Nicolae (Aşezământul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, Piteşti), Preot conf. dr. Adrian Ignat (Universitatea Valahia din Târgovişte), Preot militar Marius Guguci şi Radu Petrescu-Muscel.

Era firesc ca accentul să fie pus de fiecare conferenţiar în parte pe contribuţia preoţilor militari din Argeş şi fostul judeţ Muscel, plecând, desigur, de la Serviciul de Asistenţă Religioasă din cadrul Marelui Cartier General, departament condus de Profesorul universitar Constantin Nazarie, protopopul preoţilor militari, pe viitorul Arhimandrit şi stareţ al Mănăstirii Cernica Justin Şerbănescu, Cavaler al Ordinului militar „Mihai Viteazul”, respectiv pe numărul total al preoţilor militari mobilizaţi (253) şi pe sutele de călugări şi călugăriţe care, la îndemnul Mitropolitului Pimen al Moldovei, au absolvit cursuri de asistenţă medicală, vitale pentru susţinerea ulterioară a efortului de război în spitale militare şi civile, în orfelinate, în şcolile transformate în spitale.

Prima sesiune s-a încheiat cu discursul înălţător şi premonitoriu ţinut de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, în care acesta, preamărind jertfirea de sine a înaintaşilor clerici şi mireni, a îndemnat generaţiile actuale să acorde respectul şi preţuirea firească celor care au contribuit la înfăptuirea visului de aur al multor generaţii, România Întregită, evidenţiind capcanele şi problemelor cu care ne confruntăm zilnic într-o lumea dominată de tendinţa spre supremaţie a preocupărilor de ordin material în dauna celor de ordin moral şi spiritual, inclusiv a dorinţei celor mari şi puternici de a îi domina pe cei mai mici şi mai slabi. (…) Ne-a îndemnat să citim cu luare aminte jurnalele de front ale preoţilor militari şi mai ales cele ale unor personalităţi civile şi militare cu putere de decizie, referindu-se în special la Regina Maria, Nicolae Iorga şi I. G. Duca”, se mai precizează în comunicat.

În timpul expunerilor au fost proiectate pe ecran peste 100 de fotografii, inclusiv ale unor preoţi militari argeşeni şi musceleni, puse la dispoziţie de dl. Radu Petrescu-Muscel.

„La sesiunea ştiinţifică dedicată Alimăniştenilor musceleni, au prezentat comunicări interesante Ioan Spătan (funcţionar superior la Biblioteca Academiei Române) – care a pus accentul pe Alimăniştenii olteni şi urmaşii acestora, refugiaţi în America în timpul regimului comunist, Dinu Grigorescu (dramaturg, scriitor, regizor şi critic de teatru, fost secretar general şi subprefect al Bucureştiului) – care a evidenţiat importanţa valorificării tezaurului reprezentat de documentele păstrate cu sfinţeniei inclusiv în familia sa, aflată în contact cu personalităţi precum Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Mircea Ionescu-Quintus, dar şi al valorizării permanente, prin manifestări culturale serioase, în zonă, a bogatei moşteniri culturale şi spirituale pe care o constituie întreaga operă a dramaturgului câmpulungean Tudor Muşatescu, Radu Petrescu-Muscel (economist, traducător, ziarist, publicist) – care a pus accentul pe Alimăniştenii musceleni, pornind de la Dimitrie şi Maria Bilcescu, boiernaşi din Bilceşti, trecând prin viaţa fiicei acestora, Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu, prima femeie doctor în drept din lume (Sorbona, Paris, 1890) şi prima femeie avocat din România (1891), sfătuitoare Prinţesei Maria şi una din cele mai luminoase figuri ale mişcării feministe de la noi şi din Europa, căsătorită cu inginerul de mine Constantin Alimănişteanu în 1897, unul din marii specialişti al Partidului Naţional Liberal pe probleme economice, organizatorul principal al congresului internaţional al petrolului organizat în România (1907), şi terminând cu fiul acestora, Dumitru Alimănişteanu (1898-1973), inginer de mine cu studii finalizate la Paris, ca şi tatăl lui, ca şi Vintilă şi Constantin I.C. Brătianu – fost subsecretar de finanţe în perioada guvernării liberale (1934-1937), lider al organizaţiei liberale din Muscel şi filantrop generos, ca şi părinţii lui, ministru de finanţe în guvernul Petru Groza pentru doar o lună, fiind arestat în noaptea de 5-6 mai 1950 („lotul demnitarilor”), eliberat în 1955, rearestat în 1959, eliberat în 1964 şi decedat în condiţii suspecte în 1973.

În cadrul ultimei sesiuni, dedicată martirului Gheorghe Arsenescu, locotenent-colonelul câmpulungean, fondatorul şi primului lider celei mai longevive mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din Europa Centrală şi de Est (1948-1962) şi celor peste 140 de partizani şi susţinători logistici ai săi, condamnaţi de tribunale militare cu pedepse mergând de la un minim de 12 luni de temniţă grea până la cea capitală (doi militari activi, maiorii Ion Dumitrache şi Niculae Mihăilescu, şi un civil, Traian Marinescu zis Geagu), dl. arhitect Dan Ionescu a demonstrat, printre altele, legăturile sale de rudenie cu ofiţerul de carieră Gheorghe Arsenescu, ale cărui rude se trag din comuna Bălileşti.

Dl. Radu Petrescu-Muscel a pus accentul pe unicitatea la nivel naţional a componentei liberale a nucleului fondator, respectiv pe diversitatea apartenenţei sociale a membrilor rezistenţei iniţiate de Gheorghe Arsenescu (elita intelectuală şi antreprenorială a Câmpulungului şi a tuturor satelor şi comunelor din împrejurimi, de la Schitu Goleşti, în sud, până la Rucăr, în nord, de la Bughea, în vest, până la Măţău/Mioarele, în est. Printe cei condamnaţi s-au aflat şi trei clerici, veterani de război decoraţi şi înaintaţi în grad la vremea respectivă. Aceştia sunt protosinghelul Pimen Bărbieru, stareţul Schitului Cetăţuia-Negru Vodă şi preoţii Iosif Muşatescu din Suslăneşti, respectiv Gheorghe Cotenescu, paroh în Stoeneşti. Condamnarea penală şi experienţa carcerală i-a transformat în paria, fiind respinşi cu brutalitate de o societate în care până atunci fuseseră gospodari respectaţi.

S-a citit, aprobat şi semnat de către participanţi o Moţiune cu recomandări adresate autorităţilor locale şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului pentru o mai bună cunoaştere, la nivel naţional, a unor personalităţi remarcabile (Bust de bronz la Bucureşti, dedicat Prof. univ. Constantin Nazarie, protopopul preoţilor militari în timpul Războiului de Întregire; plăci memoriale la Nămăieşti, Cetăţeni, Mioarele-Suslăneşti şi Stoeneşti dedicate călugăriţei Mina Hociotă, stareţului Pimen Bărbieru, preoţilor Iosif Muşatescu şi Gheorghe Cotenescu; Monumentul Rezistenţei Câmpulungene în Piaţa Primăriei Municipiului Câmpulung-Muscel”.

În cea de-a doua zi – 22 noiembrie 2019, s-au organizat patru excursii tematice, având ca destinaţie: Capela-necropolă a familiei Alimănişteanu (sfinţită în 1944) şi Conacul Dumitru Alimănişteanu (inaugurat în 1943), ambele aflate pe teritoriul satului Bilceşti, monumente arhitectonice la ridicarea cărora au colaborat sculptoriţa Miliţa Pătraşcu (eleva lui Brâncuşi la Paris), pictorii Alexandru I. Brătescu-Voineşti (fiul scriitorului-academician Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti) şi Mioara Minulescu (fiica poetului Ion Minulescu), arhitecţii Dumitru Ionescu-Berechet şi Octav Doicescu; Monumentul Eroilor, biserica nouă (sfinţită cu 80 de ani în urmă, la 8 octombrie 1939, în prezenţa Patriarhului Nicodim Munteanu), mormântul familiilor Arsenescu şi Buduluca din comuna Stoeneşti; Mausoleul de la Mateiaş şi, Complexul monumental „Zidul Roşu” din comuna Valea Mare Pravăţ, judeţul Argeş.

„Neplăcut impresionat de lipsa pliantelor cu istoricul locaşurilor de cult vizitate, deficienţă care face ca ele să fie practic necunoscute la nivel naţional, dar impresionat de cadrul feeric şi de frumuseţea capelei-necropole de la Bilceşti, după ce a bătut toaca bisericii, dl. Grigore Leşe a propus d-lui viceprimar Nicolae Ceauşescu organizarea unui concert sacru la hramul bisericii – Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, propunere care urmează să fie analizată în Consiliul Local al comunei Valea Mare Pravăţ”.