Dâmboviţa
Cum au jucat actorii politici de la PSD Dâmboviţa în piesa de factură democratică „marea resetare”

Conferinţa extraordinară de alegeri a PSD Dâmboviţa a trecut. Un exerciţiu democratic statutar, solicitat de membrii organizaţiei de luni de zile. Acum s-a consumat, în ciuda unora care îşi făceau calcule pe sub masă sau care umblau prin judeţ cu influenceri, pentru a încerca să decidă soarta scrutinului intern. Evenimentul a fost o dovadă vie că, în primul rând, contează ceea ce se vede, ceea ce se aude în direct, ceea ce se simte.
Acum este momentul unei analize de atmosferă a manifestării consumate în sala de spectacol de la Clubul Studenţilor din Târgovişte. Delegaţii au început să sosească, rând pe rând, încă de la ora 10:00. Din câte am putut trage cu ochiul, mai consecvenţi păreau susţinătorii Rovanei Plumb. Puteau fi reperaţi cu uşurinţă. Mai detaşaţi, reci, scrutători în priviri, retraşi de restul lumii. A fost prima dată când am simţit şi am văzut o organizaţie împărtită în două. Fracţionată. Ce a dus la divizare reprezintă o altă poveste, pe care o vom trata în viitorul apropiat în publicaţia noastră. Este un interesant studiu de caz politic.

Incinta, uşor încălzită, chiar dacă au spus organizatorii că, de două zile, funcţionează instalaţiile de aruncat aer cald. Dinspre scenă bătea un curent rece. Scaunele pentu liderii invitaţi, deocamdată goale, erau deja amorţite. Locurile din sală s-au ocupat treptat. Îţi dădeai seama rapid, privind cum s-au instalat gruprile de electori, cine pe cine susţine. Unii, mai deschişi, mai comunicativi, mai dezinvolţi, alţii, nu spunem care, trebuie ghiciţi, nu e greu, mai crispaţi, mai rigizi, ba chiar afişau un soi de ostentaţie.
De cum am văzut grupul de parlamentari social-democraţi veniţi de la Bucureşti, respectiv Ionuţ Vulpescu – preşedintele Consilului Naţional al PSD, Oana Floarea, Şerban Nicolae, Lucian Romaşcanu, Radu Oprea, Robert Cazanciuc, Daniel Cătălin Zamfir, Mihnea Costoiu şi Vali Steriu, care s-au aşezat pe primul rând, mi-am dat seama pe cine şi ce echipă susţin prin prezenţă.
Pe scenă, alături de candidaţii Rovana Plumb, Corneliu Ştefan, Titus Corlăţean, Alexandru Oprea, Cristian Daniel Stan, s-au mai aflat deputaţii Carmen Holban, Claudia Gilia şi Marian Ţachianu. Evident, în centru, preşedintele interimar al PSD Marcel Ciolacu şi secretarul general Paul Stănescu.

Liderul PSD urmărea cu mare atenţie mişcările din sală, chipurile oamenilor, zvâcnirile de simpatii. Din când în când, mai dialoga subtil cu Stănescu, care a preferat să tacă la această conferinţă de alegeri.
După încheierea procedurilor tehnice, numiri în comisii, acordul primit de acestea prin vot, s-a trecut la cea mai importantă parte, de unde s-a făcut clar diferenţa: discursurile.
Primul la cuvânt – Marcel Ciolacu. A vorbit de la locul său, nu a mers la pupitru. A mărturisit că a vrut să vorbească la început pentru a evita discursul de final, când, de obicei, după vot, nu mai rămâne prea multă lume în sală. Ciolacu a avut o remarcă glumeaţă, dar adevărată. A spus că nu este corect ca toată lumea să stea în sală, în paltoane, iar ei pe scenă, la costum şi cu valurile de răcoare în spate. De frig, la Târgovişte a suferit odată, dar într-o altă sală, şi Liviu Dragnea. Când a fost aleasă Rovana Plumb preşedintă, prin vot deschis.
Discursul lui Ciolacu a fost echilibrat, calat pe conferinţa de la Târgovişte, pe starea de spirit existentă în PSD Dâmboviţa, pe ceea ce a aflat că s-a petrecut aici. Preşedintele PSD a lăsat să se înţeleagă că va fi un arbitru obiectiv într-o competiţie internă bazată pe reguli democratice şi că nu va interveni de partea nimănui, aşa cum se mai întâmpla, de obicei, pe la astfel de evenimente. Venea liderul de la Bucureşti şi dădea clar semnalul pentru cine trebuie să câştige. După alegeri rămâne o singură echipă, a Partidului Social Democrat, a spus Marcel Ciolacu. De apreciat diplomaţia sa în situaţia tensionantă de la Dâmboviţa. Reguli impuse clar, în rezonanţă cu momentul consumat.

Ultimul ritual organizatoric înainte de discursuri l-a făcut edilul Târgoviştei, în calitate de secretar executiv. S-a trecut la cuvântări. Mai întâi cele ale Rovanei Plumb şi Corneliu Ştefan, apoi ale candidaţilor pentru funcţia de preşedinte executiv, respectiv senatorul Titus Corlăţean şi şeful Consiliului Judeţean – Alexandru Oprea.
Europarlamentara Rovana Plumb a încercat pe cât a putut, printr-un zâmbet fals, să-şi ascundă mâhnirea, deznădejdea, poate repulsia pentru cei care i s-au împotrivit, dar nu a reuşit chiar până la final. S-a văzut în alocuţiunea, deloc scurtă şi parcă fără noimă, bazată pe “îmi doresc”, “vom face”, “să fim uniţi”, ”am fost împreună”, dar şi prin replici cu bătaie spre PNL. Atunci când aveai impresia că va termina, o lua din nou de la început. Cam cu aceeaşi temă. Zbucium, nemulţumiri etc.
“Din momentul în care am preluat conducerea organizaţiei, de un an de zile, am căutat să aplic o formulă de management mai puţin rigidă. Am câteva principi la care ţin. Dialogul, transparenţa, demnitatea, decenţa şi respectul. (Aplauze insulare). Am căutat să transfer treptat centrul de greutate al vocii politice către dumneavoastră, către liderii locali. Vreau ca, în noul mandat, dacă îmi veţi acorda încrederea, să accelerez acest proces de plasare a deciziei pe orizontală (sic!). Consensul larg va fi piatra de temelie al acţiunii noastre politice. Pentru că PSD trebuie să fie un partid modern, un partid european, un partid deschis, centrat nu pe un om, ci pe o echipă”. Exact asta nu a existat în perioada în care organizaţia a fost condusă de Rovana Plumb!
A urmat deputatul Corneliu Ştefan, care a avut pentru cei din sală un mesaj direct, corect, crud pe alocuri şi curajos. Tânărul candidat a spus lucrurilor pe nume, afirmând că, mai mult ca oricând, trebuie să vorbim astăzi despre noi, despre PSD Dâmboviţa. Parlamentarul a insistat pe epopeea organizaţiei dâmboviţene, pe munca depusă, pe rezultatele obţinute în alegerile locale şi parlamentare toate la superlativ. Şi a ajuns la 2018 când a început degringolada în PSD Dâmboviţa.

”O spun cu părere de rău, pentru că sunt un copil care am crescut în această organizaţie. Ce s-a întâmplat în 2018 nu voi mai accepta niciodată să se întâmple. Niciodată nu voi mai accepta să mai trăim acele vremuri. Totul a început în toamna anului 2018, când fostul preşedinte al organizaţiei noastre a fost interceptat, înregistrat, poate de colegi de partid, poate nu, şi de acolo a început declinul organizaţiei. Am început să ne certăm între noi. Am început să ne acuzăm unii pe alţii şi totul a culminat când actuala echipă de conducere, în loc să ne strângă la aceeaşi masă, ne-a dezbinat, ne-a transformat în duşmani”.
Corneliu Ştefan, într-un expozeu plin de sinceritate, a vorbit despre eşecurile înregistrate de PSD Dâmboviţa cu Rovana Plumb la cârmă, atât în alegerile europarlamentare cât şi la cele prezidenţiale din 2019.
”Niciodată, în Dâmboviţa, PSD nu a luat 32%. Totul a culminat cu alegerile prezidenţiale, când am pierdut şi în primul şi în al doilea tur, fapt pentru care, noi, toţi din această sală, am dorit relansarea organizaţiei noastre, am dorit aceste alegeri, am dorit o echipă puternică”.
Corneliu Ştefan a pus punctul pe i, lovind subtil în cele spuse înainte de Rovana Plumb, prin replici de genul vrem unitate în adevăratul sens al cuvântului, nu doar la nivel declarativ.
”Solidaritate, între colegi. Spiritul de echipă trebuie să funcţioneze în primul rând în interiorul partidului şi apoi în afara sa. Şi, nu în ultimul rând, mă angajez în faţa dumneavoastră şi vă spun că putem să redevenim locul unu în Dâmboviţa”, a spus deputatul.

A fost un moment important şi nemaiîntâlnit până acum, să spui lucrurilor pe nume, să nominalizezi clar care au fost defectele şi gafele înregistrate în managementul organizaţiei. Corneliu Ştefan a precizat că va deschide uşile partidului în vederea încheierii de alianţe cu alte formaţiuni, cu scopul de a câştiga alegerile locale şi parlamentare. Ingenios, bine punctat, Corneliu Ştefan a stimulat încrederea, prezentându-şi echipa de colaboratori, pornind de la preşedintele executiv – senatorul Titus Corlăţean, secretarul executiv – Cristian Daniel Stan şi terminând cu vicepreşedinţii, toţi membri dedicaţi, cu rezultate notabile şi cu istorie în partid, între care deputatul Marian Tachianu şi foştii parlamentari Ionuţ Săvoiu şi Radu Popa. Li s-au alăturat, pe ultima sută de metri, primarul comunei Tătărani – Constantin Pătru şi Ionuţ Lăscaie – director la Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa.
A urmat la cuvânt senatorul Titus Corlăţean. Discurs bun, cu nerv, substanţă, logică politică, lovituri sublime, nu neapărat subtile. Candidatul pentru preşedinte executiv al organizaţiei PSD Dâmboviţa a pornit abrupt, tăios, chiar nemilos. A mulţumit conducerii centrale că, datorită deciziei luate, are loc, după multiple şi inacceptabile amânări, conferinţa de alegeri la Dâmboviţa.
Corlăţean a fost dur, nu a menajat pe nimeni. A ţintit şi a tras cu precizie, adunând simpatie şi voturi, spre dezamăgirea Rovanei Plumb şi a echipei sale de susţinători. Nu a recurs la atacuri la persoană, nu este stilul politicianului, dar a folosit din plin ironia şi analiza fină, un soi de operaţie pe viu a discursului susţinut anterior de Rovana Plumb, a modului în care a fost administrată filiala PSD Dâmboviţa.

”Managementul politic organizatoric şi administrativ slab la nivelul conducerii de vârf a fost o realitate. Faptul că au fost greşelli impardonabile. Începuse campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi noi nu aveam încă o echipă de campanile, nu aveam un şef de campanie! Aveam un director de campanie, care a fost numit pe criterii care nu aveau legătură cu politica. (referire directă la fiul Rovanei Plumb, Andrei). Au fost decizii greşite şi a fost neimplicare. Nu poţi să vii din când în când în judeţ, să mai treci, să mai spui bună ziua şi atât. Trebuie să pui osul la bătaie, la muncă”. Şi aşa a fost discursul lui Titus Corlăţean până la final, în aplauze şi aprobări de genul “bravo” şi „aşa este”.
Corlăţean a mai spus că nu mai trebuie acceptate interferenţe de natură familială în politică, că nu au legătură una cu alta.
”Au fost momente care au generat tensiuni şi fracturi în organizaţie şi putem să spunem acest lucru. Noi ştim care este păcatul original. Este nedemn şi este o metodă securistă ca, atunci când stăm de vorbă între noi şi spunem lucruri, cineva să înregistreze un coleg şi să folosească înregistrarea împotriva lui. Nu este permis să generezi un rău organizaţiei, frânturi, tensiuni, făcând aşa ceva”.
La microfon a venit Alexandru Oprea. Deloc domol. Încordat, crispat, vizibil deranjat de cele spuse de Corneliu Ştefan şi Titus Corlăţean. Ton ridicat, tremurând. Nervos. Uşor arogant încă de la început, prin replica ”eu nu am nevoie de prezentare. Sunt Alexandru Oprea, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa” .
Şi, ca să materializeze intenţia de a ataca pe adversari, a mai spus că “nu are nevoie nici de galerie adusă special pentru aceste lucruri. Eu sunt omul faptelor şi ce v-am promis dumneavoastră s-a întâmplat”.

În stilu-i caracteristic, de a nu-i conveni când este criticat şi de a sări ca ars când crede că este atacat, a avut un exces de impoliteţe faţă de Titus Corlăţean, totuşi un reprezentant de marcă al PSD şi vicepreşedinte al Senatului României.
”Domnule senator Titus Corlăţean, vă felicit. Stăpâniţi arta discursului, aţi vorbit într-adevăr ca un preşedinte de organizaţie, ceea ce mi aş dori să fiţi, nu ca un preşedinte executiv, dar, v-aş ruga, domnule senator, mai uşor cu pianul pe scări şi cu manipulările! S-au rostit de la această tribună o serie de acuze şi nu este normal şi corect. În PSD Dâmboviţa s-a ajuns în situaţia în care, dacă nu eşti de acord cu un grup, eşti ţinta tuturor atacurilor”.
Tonalitatea crescendo a uimit până şi pe cei doi lideri veniţi de la Bucureşti. Se vedea pe feţele lor că sunt surprinşi de o astfel de reacţie vulcanică. De critică vulgară a beneficiat, în public, chiar şi fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, Daniel Comănescu, pe care Alexandru Oprea l-a comparat cu un ficus. Şi acuzele au curs gârlă şi la adresa lui Adrian Ţuţuianu. Discursul s-a transformat într-o suită de ţipături, care, sincer, nu i-au adus niciun câştig. Dimpotrivă…

După cuvântarea lui Alexandru Oprea, primarul Târgoviştei, Cristian Daniel Stan, nu s-a putut abţine să nu remarce că “am avut aşa impresia că s-a ţipat la noi”. Cristi Stan, candidat pentru funcţia de secretar executiv, a mărturisit celor de faţă că social-democraţii dâmboviţeni, în acest an scurs, au fost mai mult preocupaţi să se lupte între ei decât cu adversarul politic.
“S-a ajuns la situaţii inacceptabile pentru o organizaţie care vrea să câştige. Primar contra primar. Preşedintele Consiliului Judeţean contra vicepreşedintelui Consiliului Judeţean. Parlamentar contra parlamentar. Lucrurile acestea trebuie să înceteze! Trebuie să redevenim o echipă”.
Primarul Târgoviştei a reproşat în mod direct celor care au condus organizaţia faptul că nu au reuşit să ţină o conferinţă de presă la partid în toată campania electorală.
Au mai urmat la cuvânt Costel Miu – primarul comunei Valea Mare, Constantin Stroe – primarul comunei Şotânga şi Constantin Pătru – primarul de la Tătărani. Acesta din urmă, cu mult umor şi verb, într-un stil popular, a criticat toate deficienţele de organizare, de strategie, înregistrate în decursul anului 2019. Aplauze şi hohote de râs pentru un monolog cu reale valenţe satirice, reflectând, din păcate, crudul adevăr. A avut Pătru chiar şi o poveste despre Adrian Ţuţuianu, fostul lider al PSD Dâmboviţa.

”Mi-e dor de campaniile electorale cu domnul Ion Stan, cu domnul Ţuţuianu, care mă suna dimineaţa şi îmi spunea, unde eşti, măi? Eu dormeam. Eu îi spuneam, şefu sunt pe deal, adun nişte oameni! Ieşi mă afară, că sunt la tine la poartă!”.
Şi Constantin Pătru a invocat, ce-i drept în stilul său, necesitatea realizării unor alianţe politice.
A mai solicitat primarul de la Tătărani noului preşedinte al PSD Dâmboviţa, acum Corneliu Ştefan, să cheme la sediul organizaţiei un sobor de preoţi, “să tămâieze, să iasă satana şi satanele de acolo”.

ADMINISTRAŢIE
Trăinicia căsniciei și unitatea la bine și la rău, prețuite și premiate la Primăria Titu

Un gest frumos, care arată că este atent la pulsul comunității și la rosturile firești ale vieții, a făcut astăzi, 15 mai 2026, de Ziua Internațională a Familiei, primarul orașului Titu – Laurențiu Costache. Edilul i-a invitat la Primărie pe concetățenii săi care sărbătoresc anul acesta, pe fundalul solid al încrederii, devotamentului, înțelegerii și al iubirii, 50 de ani de statornicie în căsnicie.
„50 de ani de căsătorie înseamnă o viață întreagă construită împreună — cu răbdare, încredere, sacrificii și dragoste. Sunt familii care au trecut prin timp ținându-se de mână și care ne arată tuturor că valorile adevărate nu se schimbă niciodată”, a precizat Laurențiu Costache.

Emoția pentru tânărul primar a fost amplificată și de faptul că printre cei felicitați s-au aflat și părinții săi.
„Este greu să găsești cuvinte suficiente pentru a descrie ce simți când îi vezi pe cei care ți-au dat viață ajungând împreună la un asemenea moment. În spatele acestor 50 de ani stau nu doar timpul trecut, ci o întreagă viață de muncă, sacrificii, grijă pentru familie, momente grele depășite împreună și o iubire care a rămas puternică indiferent de încercări.
Cred că fiecare dintre noi poartă în suflet imaginea părinților sau a bunicilor care au ținut familia unită și care ne-au învățat, prin exemplul lor, ce înseamnă respectul, răbdarea și dragostea adevărată.
Astăzi am simțit, poate mai mult ca oricând, cât de important este să le spunem celor dragi cât îi prețuim, cât îi iubim și cât de recunoscători le suntem pentru tot ceea ce au construit pentru noi”, a mai transmis primarul orașului Titu.
Au fost premiate și felicitate familiile Dobre Constantin și Ioana, Ganea Viorel și Elena, Teașcă Carol și Violeta, Sima Tudor și Aneta, Vlăsceanu Gheorghe și Maria, Nițu Vasile și Elena, Oprea Dumitru și Elena, Costache Sotir și Mita.
„Le doresc din suflet multă sănătate, liniște, binecuvântare și cât mai multe momente frumoase alături de cei dragi! Astfel de familii reprezintă temelia unei comunități puternice și unite, iar respectul nostru pentru dumnealor trebuie să fie mereu pe măsura exemplului pe care îl oferă”, a mai spus Laurențiu Costache.
ADMINISTRAŢIE
Investiții prioritare la Găești. Interviu cu primarul Alexandru Iorga

Primarul orașului Găești, Alexandru Iorga, este edilul din județul Dâmbovița cu cel mai scurt mandat, fiind instalat în funcție spre finalul anului trecut, după validarea alegerilor locale parțiale organizate în data de 7 decembrie 2025. În campania electorală, candidatul Alexandru Iorga a venit în fața găeștenilor cu un program ambițios, program pe care primarul Alexandru Iorga îl urmează pas cu pas.
Chiar dacă a avut ghinionul să-și înceapă activitatea într-o perioadă de criză, cu măsuri de austeritate impuse de la nivel guvernamental și cu o Lege a bugetului de stat aprobată cu mare întârziere, Alexandru Iorga a arătat deja că orașul Găești se schimbă, că se poate face administrație transparent și ținând cont de sugestiile oamenilor.
În dialogul pe care l-am purtat de această dată cu edilul Alexandru Iorga, ne-am ales ca temă bugetul local pentru anul 2026, recent aprobat. Cum au fost împărțite fondurile, ce investiții se regăsesc pe lista de priorități, cum a ajuns Primăria Găești să fie executată silit din cauza unor greșeli ale fostei conduceri…

Reporter: Ce ne puteți spune astăzi, la patru luni și jumătate de la preluarea mandatului de primar, despre ceea ce ați reușit să realizați în Găești, raportat și la faptul că Legea bugetului de stat pentru 2026 a fost adoptată foarte târziu?
Alexandru Iorga: Consider că lucrurile au început să meargă bine în orașul Găești. Într-adevăr, ne-a încurcat faptul că bugetul s-a aprobat așa de târziu, dar acum am intrat în normalitate. Pot să vă spun că am alocat 60% din bani pentru investiții. Cele mai multe resurse financiare merg către sănătate, educație și infrastructura rutieră.
În domeniul sănătății, am alocat bani pentru a pune în funcțiune aparatura de la spital, astfel încât medicii să poată opera în sălile de chirurgie care astăzi nu sunt dotate și necesită investiții pe partea de aparatură tehnică de specialitate. Finalitatea este să se poată efectua intervenții chirurgicale la Spitalul Găești. Mai mult, vreau să beneficiem de computerul tomograf achiziționat printr-un proiect al fostului manager al Spitalului Găești, un proiect foarte mare. Din păcate, astăzi, acest CT performant nu este folosit și am alocat bani și pentru obiectivul acesta. Avem medici, avem personal, avem tot ce trebuie, numai că nu este pus în funcțiune. Este aceeași situație pe care am avut-o și cu RMN-ul, pe care știți deja că am reușit să-l punem în funcțiune. Am încheiat și contract cu Casa de Sănătate și funcționează în parametri normali.

Dar, mai sunt și alte aparate la Spitalul Găești, care sunt stocate de mulți ani și trebuie să le punem în funcțiune. Un ecograf nou, un mamograf și multe altele. Gândiți-vă că Spitalul Găești deservește peste 100.000 de locuitori din zona de sud a județului Dâmbovița. Acești pacienți nu vor mai fi nevoiți să meargă în altă parte, nu vor mai fi nevoiți să plătească pe la diferite spitale private pentru că, la noi, vor putea să facă aceste investiții medicale gratuit. Se vor deconta în baza unei trimiteri de la medicul specialist și a cardului de sănătate.
Reporter: Când vine vorba de educație, care sunt cele mai mari investiții pe care le finanțați anul acesta?
Alexandru Iorga: Pentru mine, domeniul educației este foarte important, astfel că am accentuat investițiile pe această zonă. Am câștigat un proiect pentru extinderea Școlii Gimnaziale „Șerban Cioculescu”.

Școala Șerban Cioculescu
Acolo vor fi construite alte opt clase, toalete, laboratoare și tot ceea ce este nevoie, astfel încât copiii să învețe într-un singur schimb, doar dimineața, așa cum este normal. Avem cofinanțare la acest proiect, dar mare parte din sume sunt fonduri europene nerambursabile.
De asemenea, construim din bugetul local o sală de sport la Școala „Radu cel Mare”, unde învață peste 850 de copii și nu au decât o sală de sport mică, amenajată într-o sală de clasă.

Școala „Radu cel Mare” Găești
Totodată, avem în derulare investiția de la Liceul „Iordache Golescu”, printr-un proiect pe fonduri europene. Sunt un pic dezamăgit de stadiul lucrărilor și calitatea acestora. Am fost într-o vizită pe acest șantier, pentru că mi-am propus să merg la fiecare două-trei zile într-un șantier să verific, împreună cu colegii de-ai mei din Primărie, cum merg lucrurile. La Liceul „Iordache Golescu”, nu este ceea ce îmi doresc. După mine, sunt mari probleme și am luat decizia de a-i chema pe constructori la o discuție. În primul rând, oamenii care lucrau acolo nu aveau pregătirea necesară. S-a făcut o subcontractare. Pe de altă parte, sunt întârzieri de la calendarul de lucrări. De asemenea, nu mi-a plăcut dezordinea de pe șantier.

Cred că lucrurile vor intra pe un făgaș normal după discuția cu constructorii. La acest liceu intenționez, în viitor, să obțin finanțare și pentru reabilitarea celorlalte două corpuri de clădire, fiindcă mai sunt două imobile, iar urgența este una maximă. Sunt foarte mulți copii care vin la această școală. Față de alte unități de învățământ din oraș, la Liceul „Iordache Golescu”, prezența la cursuri este foarte ridicată. Sunt înscriși în jur de 600 de elevi.
De asemenea, la Liceul „Dr. C. Anghelescu”, a fost implementat de vechea administrație un proiect cu fonduri europene și investiția, de fapt. nu este finală. Au fost accesate fonduri doar pentru lucrări de reabilitare exterioară, iar în interior este ca la 1945, adică nimeni nu a făcut nimic. Sunt 11 clase pe care trebuie să le reabilităm, să schimbăm parchet, uși, instalații termice, instalații electrice. Am alocat bani din bugetul local și demarăm în cel mai scurt timp aceste reparații. Astăzi, nu sunt deschise axe de finanțare pentru astfel de lucrări și nu vreau să las lucrurile așa, astfel că am alocat fonduri din bugetul local, să realizăm studiile de fezabilitate, să fim pregătiți să depunem un proiect pentru accesarea de fonduri nerambursabile. Investiția este una foarte mare acolo, de ordinul milioanelor. Până atunci însă, vom executa, în această vară, lucrări de reparații.

Grădinița Inocența Găești
Pe zona de educație, mai avem și un proiect pentru dotări, care este aproape finalizat, inclusiv la Grădinița Inocența. Totodată, din bugetul local, am repartizat sume atât pentru creșă, cât și pentru Grădinița Inocența și pentru școli, pentru investiții mai mici, spre exemplu pentru achiziționarea unei mașini de curățare a pavelelor, pentru un cuptor la bucătăria de la grădiniță, pentru xerox-uri, imprimante, calculatoare etc.
Reporter: Ne-ați spus că ați alocat fonduri, în bugetul local pentru anul 2026, și pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Ce proiecte veți derula?
Alexandru Iorga: Anul acesta, pentru prima dată, Primăria Găești se va asocia cu Consiliul Județean Dâmboviţa, prin Programul Județean de Dezvoltare Locală, pentru executarea unor lucrări de reparații și modernizare străzi. Vor fi reabilitate în totalitate străzile din zona de blocuri.

Acolo, circulația se va desfășura prin sensuri unice, în baza unui plan de management al traficului care este aproape finalizat. Prin acest mecanism, vor fi create și noi locuri de parcare. Am prins în bugetul local bani pentru cofinanțare. Noi punem 5 milioane de lei și Consiliul Județean alte 5 milioane de lei. Într-un proiect avem inclusă strada 1 Decembrie. Investiția este foarte amplă. Mă refer la introducerea cablurilor electrice și de comunicație în subteran, altfel de lampadare, altfel de trotuare, gândite modern, vor dispărea șanțurile, în sensul că le vom carosa.

În cel de-al doilea proiect sunt incluse străzile principale din zona blocurilor – Unirii și Cuza Vodă, cu tot ceea ce înseamnă parcări adiacente. Proiectele acestea vor fi depuse pentru finanțare în prima sesiune PJDL din acest an. De asemenea, prin Programul guvernamental „Anghel Saligny”, va intra în reabilitare strada Independenței, doar partea de carosabil, iar trotuarele le realizăm din fonduri alocate din bugetul local.
Reporter: Am descoperit cu surprindere că Muzeul „Gheorghe Zamfir”, cum îl știam noi, nu este, de fapt, un muzeu în adevăratul sens al cuvântului, adică nu te poți duce pur și simplu să-l vizitezi ca turist. Ce ne puteți spune legat de acest obiectiv care ar putea deveni emblematic pentru orașul Găești?
Alexandru Iorga: La Centrul Cultural „Gheorghe Zamfir”, am găsit probleme foarte mari, în sensul că, întrucât în iarna anului 2025, a fost oprită încălzirea fără ca instalația să fie golită de apă, au înghețat conductele și caloriferele, s-au stricat pereții, parchetul… Așa s-a întâmplat și la Sala de Sport. În prima fază, vom demara procedurile pentru a efectua reparațiile necesare. De asemenea, am trimis două colege la un curs de formare ca muzeograf și încercăm să introducem Centrul Cultural „Gheorghe Zamfir” în circuitul turistic, să-l transformăm în Muzeul „Gheorghe Zamfir”, pentru ca oricine să îl poată vizita contra unei taxe de acces.

Muzeul „Gheorghe Zamfir” Găești
În acest moment, nu există un Regulament care să permită vizitarea. Este bine că s-a făcut, că s-a reabilitat clădirea cu fonduri europene, nu pot să contest ceea ce este bun făcut, dar trebuia mai mult de atât. Trebuia găsită soluția ca orice persoană să aibă acces, în baza unui program de vizitare și a unui bilet de intrare. Sunt localități rurale din județul Dâmbovița care dețin muzee și sunt vizitate. Maestrul Gheorghe Zamfir a dat dovadă de multă înțelegere, pentru că, la un moment dat, am avut o discuție legată de condițiile în care sunt păstrate bunurile care îi aparțin și au fost date în custodia Primăriei Găești. Aceste obiecte de valoare, obiecte de patrimoniu aș putea spune, trebuie să fie păstrate în anumite condiții de temperatură, de umiditate și de siguranță. Maestrul Gheorghe Zamfir ne-a păsuit o perioadă, ca să reparăm ce este de reparat în clădire. Săptămâna viitoare, începem lucrările acolo. La fel și la Sala de Sport. La fel și la stadionul din Găești, unde, de asemenea, sunt probleme.
Reporter: În campania electorală, v-ați arătat nemulțumirea vizavi de aspectul Parcului Central, dar și al celui de la Palatul Copiilor, inclusiv lacul de acolo. Ați reușit să prindeți fonduri în bugetul local pentru anul 2026 să efectuați lucrări de amenajare?
Alexandru Iorga: Acțiunea de curățenie a orașului am început-o încă din prima zi de mandat. Avem terenuri unde au fost aruncate deșeuri de ani de zile. Așa le-am găsit și, ușor-ușor, le vom aduce la starea inițială. Prioritar pentru mine este să fac curățenie întâi în zonele aglomerate. Prin urmare, am început din centru, cu deșeurile depozitate de vechea administrație în Parcul Central. Muncim acolo de două săptămâni și urmează, în câteva zile, să semănăm gazon.

Am scos zeci de tone de deșeuri, pe care le-am predat agenților economici autorizați. Redăm orașului Găești aproape un hectar de spațiu verde. Obligația Primăriei este să readucă terenul la starea inițială, dar costurile trebuie recuperate de undeva și atunci solicit Poliției și Gărzii de Mediu să îi identifice pe autori, să ne putem îndrepta împotriva acestora. Așa este corect.
De asemenea, sunt șanse foarte mari să câștigăm un proiect de regenerare urbană pentru Parcul Central, un proiect în valoare de 5 milioane de euro. Se va schimba toată această zonă. Va fi curățat și pârâul Răstoaca și vom avea acolo un perimetru de promenadă foarte frumos. Totodată, vom planta noi arbori.
În viziunea mea pentru Găești, am spus de la început, atunci când tai un copac, trebuie să plantezi zece și chiar așa se va întâmpla. Avem un hectar de parc pe care l-am curățat de deșeuri, l-am adus la starea inițială și sunt acolo niște copaci uscați, în jur de 14 arbori foarte mari. În același perimetru, vom construi un amfiteatru în aer liber, unde să organizăm și spectacole la anumite intervale de timp. Tot acolo, copiii își vor putea petrece timpul liber. Vom avea o intrare directă dinspre strada Artei. Am prins și un milion de lei pentru parcul și lacul de la Clubul Copiilor. Sunt multe de făcut.

Reporter: În ceea ce privește gestionarea câinilor fără stăpân, care este situația în Găești?
Alexandru Iorga: Avem probleme și din cauza persoanelor care abandonează animale. Din inventarul realizat de noi, în orașul Găești, sunt 130-140 de câini fără stăpân. La nivel județean, președintele Corneliu Ștefan a propus o asociere între Consiliul Județean Dâmboviţa și unitățile administrativ-teritoriale pentru construirea unor adăposturi zonale pentru animalele fără stăpân. Sunt costuri foarte mari. Pe partea de sterilizare, la acest moment, desfășurăm activități pe bază de voluntariat, cu oameni de suflet din orașul nostru. O să continuăm acțiunile de sterilizare a câinilor din casă în casă. Este o prevedere legală care spune că și animalele cu stăpân trebuie să fie inventariate și microcipate. De asemenea, suntem aproape să finalizăm procedura pentru o colaborare cu un ONG vizavi de aceste animale. Importantă este siguranța cetățeanului, dar important este și acest câine care nu are nicio vină că este abandonat, iar noi trebuie să găsim soluții.
Reporter: După patru luni și jumătate de la preluarea mandatului de primar, ce vi se pare cel mai greu de îndeplinit din tot ceea ce v-ați propus?
Alexandru Iorga: Aș spune că procedurile și birocrația. Sunt foarte multe hârtii de întocmit, foarte multe aprobări de luat. Adică, niciun proiect nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Da, pe partea de curățenie, am început să acționăm chiar de a doua zi după preluarea mandatului, dar accesarea de bani, procedurile de achiziție, de încărcare în SEAP, de respectare a termenelor… În Primăria Găești sunt oameni profesioniști, o parte din ei foarte buni. I-am găsit aici și cu ei lucrez. Eu, în noua organigramă pe care o voi prezenta cred că în vreo două săptămâni, am redistribuit funcțiile acolo unde este nevoie. Avem 109 angajați la nivelul administrației publice a orașului, dar nu toți lucrează efectiv în Primărie, mulți sunt la Serviciul de Întreținere Străzi, la Serviciul Spații Verzi, la Bibliotecă, la Casa de Cultură, la zona de sport, la Bazinul de Înot, sunt incluși și asistenții medicali de la școli etc. Per total, 109 nu sunt mulți, numai că nu erau foarte bine repartizați.
Reporter: Am remarcat că organizați periodic întâlniri cu locuitorii orașului. Ce vă spun oamenii, cum văd lucrurile acum? Care le sunt așteptările? Au înțeles că schimbările nu pot interveni după o zi pe alta?
Alexandru Iorga: Unii au înțeles și le mulțumesc pentru acest lucru. De asemenea, le mulțumesc și celor care nu au înțeles, pentru că îi inteleg. Au avut așteptări foarte mari. Sunt convins că, în scurt timp, cei care cumva mă critică acum vor înțelege cum stau lucrurile, că nu toate problemele se pot rezolva atât de repede pe cât ne-am dori.
Reporter: Revenind la bugetul local pentru anul 2026, este mai mare sau mai mic decât în 2025?
Alexandru Iorga: Este mai mare, pentru că avem cele două asocieri cu Consiliul Județean Dâmboviţa, prin PJDL. Și, dacă tot m-ați întrebat de buget, și dacă tot spunea fostul primar că a lăsat bani în cont, explic și acum: acei bani pe care i-a lăsat au fost pentru plata datoriilor, care erau chiar mai mari decât sumele din conturi, fără să punem la socoteală și obligațiile financiare venite acum, tot din urmă.

Reporter: La ce vă referiți când spuneți obligații financiare de plată venite din urmă?
Alexandru Iorga: Spre exemplu, avem chiar acum o situație în care Primăria Găești este obligată să plătească 320.000 de lei din bugetul local pentru greșeli ale fostului primar. Suntem executați silit, dar, prin Hotărâre de Consiliu, o să stabilesc ca acești bani să îi plătească cel care a greșit. Nu este normal să fie plătiți din banii cetățenilor. Pe scurt, s-a întocmit un contract, ca urmare a unei licitații de încredințare a lucrării de la Liceul „Dr. C. Anghelescu”. Cei care au participat la licitație au contestat modul în care a fost încredințată această lucrare. Instanța, printr-o Decizie definitivă a Curții de Apel, a constatat că achiziția a fost făcută cu încălcarea legii și a dispus anularea procedurii. Fostul primar a mers însă mai departe cu această procedură, a încheiat contractul de atribuire unei firme de casă, apropiată fostului primar, ceilalți (nota redacției: celelalte firme participante la licitație) au acționat în instanță și au cerut daune, iar instanța a stabilit că aveau dreptate și ne-a pus să plătim această sumă: 320.000 de lei, bani foarte mulți pentru noi. Am avut, săptămâna aceasta, o negociere cu cei care au câștigat. Fiind hotărâre judecătorească, sunt obligat să le dau banii, dar neavând prevedere bugetară trebuie să fac rectificare de buget. Le mulțumesc că au dat dovadă de înțelegere și au eșalonat aceste plăți pe o perioadă de 3 luni, cu condiția să ne aprobe Consiliul Local treaba asta. În același timp, o să mă îndrept împotriva fostului primar pentru că, din punctul meu de vedere, este greșeala lui și trebuie să recuperăm acești bani. Și este doar una dintre situațiile neconforme pe care le-am găsit. Din păcate, sunt foarte multe…
Dâmboviţaacum 3 zileBărbatul dispărut din Malu cu Flori a fost găsit mort într-o fântână de lângă casă
ACTUALITATEacum 5 zileAflă aici cine concertează la Târgoviște de „Zilele Județului Dâmbovița” 2026!
ACTUALITATEacum 5 zileMinistrul Sănătății a anunțat ce nereguli au fost găsite la restaurantul din Gemenea, unde 41 de persoane au acuzat toxiinefecție alimentară
ADMINISTRAŢIEacum 2 zileValeni-Dâmbovița, o comună unde tradiția se completează plăcut cu modernul
ACTUALITATEacum 5 zileDSVSA Dâmbovița evaluează toate alimentele servite nuntașilor care au ajuns la spital cu probleme digestive
ADMINISTRAŢIEacum 6 zileComuna Cândești, speranțe, destule probleme și neajunsuri, dar se înaintează pe drumul cel bun!
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăPucheni, între tradiție, pitoresc și modernitate
ACTUALITATEacum 3 zilePrimarul de la Văcărești, în război cu cei care abandonează animale și aruncă gunoiul pe aiurea























