Connect with us

ACTUALITATE

Când pot ieși din casă persoanele peste 65 de ani și pentru ce

Publicat

pe

În seara zilei de 24 martie 2020, a fost adoptată în România Ordonanța Militară Nr. 3, prin care a fost instituită carantina generală pe teritoriul țării. Românii pot ieșit din casă doar în cazul câtorva situații de excepție.

Art. 1. – Se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;
e) deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;
g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
h) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
i) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.

Art. 2. – Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinței/gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11.00 – 13.00, strict pentru următoarele motive:
a) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
c) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea unui minor, asistența altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori în cazul decesului unui membru de familie;
d) deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități fizice colective), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice.

Art. 3. – Circulația persoanelor prevăzute la art. 2, în exteriorul locuinței/ gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00 – 13.00, dacă aceasta se face în interes profesional ori pentru realizarea de activități agricol
Art. 4. – (1) Pentru verificarea motivului deplasării:
a) angajații prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator;
b) persoanele fizice autorizate, titularii întreprinderilor individuale, membrii întreprinderilor familiale, liber profesioniștii și persoanele care practică activități agricole prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în alte situații decât cele prevăzute la alin.(1), se prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.
(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.
(4) Adeverința eliberată de angajator sau declarația pe propria răspundere pot fi prezentate personalului autorităților abilitate și prin intermediul telefonului, tabletei sau unui dispozitiv electronic similar.
(5) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

Art. 5. – (1) Se instituie măsura izolării la domiciliu sau, după caz, carantinării pentru toate persoanele care intră în România.
(2) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

Art. 6. – (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să identifice și să țină evidența persoanelor fără adăpost, precum și să asigure adăpostirea și îngrijirea acestora.
(2) Evidența persoanelor fără adăpost se actualizează și se raportează săptămânal la Centrul județean/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 7. – (1) Instituțiile publice și operatorii economici au obligația de a marca zona destinată accesului cetățenilor/clienților și suprafața de relații cu publicul/vânzare cu semne vizibile care să orienteze persoanele în respectarea unei distanțe de siguranță de minimum 1,5 metri.
(2) Administratorii piețelor agroalimentare au obligația de a organiza activitatea de vânzare astfel încât să se păstreze o distanță socială între producătorii agricoli, comercianți și cumpărători. Comercianții și producătorii agricoli aflați în piețele agroalimentare sunt obligați să adopte măsuri de protecție împotriva răspândirii COVID-19, respectiv să poarte mănuși și măști.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 8. – Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Franța și Germania și din Franța și Germania către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.
(2) Măsura nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și autorizărilor tehnice necomerciale.
(3) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 23.00, ora României.

Art. 9. – (1) Se interzice accesul piloților la bordul navelor, sosite din zonele de risc roșii/galbene în porturile maritime române, dacă nu dispun de echipament de protecție stabilit de Direcția de sănătate publică Constanța sau dacă navele nu au efectuat perioada de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă de risc roșie/galbenă.
(2) Se interzice accesul navelor maritime și fluvio-maritime în porturile situate pe Dunărea maritimă, până la efectuarea perioadei de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă roșie/galbenă, în următoarele două zone de staționare în ancoră:
a) rada portului Sulina, pentru navele care vin dinspre Marea Neagră;
b) Dunărea, mila marină 44, pentru navele care vin dinspre canalul Bâstroe.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 10. – Ministerul Apărării Naționale asigură, la solicitarea ministrului afacerilor interne:
a) preluarea în pază a unor obiective a căror protecție este asigurată în prezent de către Jandarmeria Română;
b) personal și mijloace logistice pentru sprijinirea activităților de ordine publică;
c) personal și mijloace logistice pentru sprijinirea activităților Poliției de Frontieră Române, în punctele de trecere a frontierei de stat.

Art. 11. – Pentru verificarea respectării condițiilor de carantinare sau izolare la domiciliu, instituțiile de securitate națională vor proiecta sisteme de comunicații și aplicații informatice, necesare Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și autorităților locale, pentru a comunica în timp real și permanent cu persoanele carantinate sau izolate la domiciliu.

Art. 12. – (1) Documentele care expiră pe perioada stării de urgență, eliberate de autoritățile publice, pot fi preschimbate într-un termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgență.

Art. 13. – (1) După alineatul (2) al articolului 2 din Ordonanța militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(21), cu referire la activități permise în centrele comerciale, cu următorul cuprins:
„(21) Suspendarea temporară a activității comerciale potrivit alin.(1) nu se aplică:
a) vânzării produselor electronice și electrocasnice de către operatorii economici care asigură livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului;
b) vânzării produselor și serviciilor de optică medicală.”
(2) Măsurile prevăzute la alin.(1) se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.
Art.14. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:
a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală pentru măsurile prevăzute la art.1 – 4;
b) Poliția Română, Jandarmeria Română, poliția locală, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art.5;
c) Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția locală, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art.7;
d) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsura prevăzută la art.8;
e) Autoritatea Navală Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art.9.
(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1 – 5, art. 7 – 9 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 15. – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Prevederile art.4 și 5 din Ordonanța militară nr.2/2020 își încetează aplicabilitatea.
(3) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.”

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Radu Popa, despre cum funcționează descurajarea în presă fără cenzură formală…

Publicat

pe

Radu Popa, fost deputat, fost jurnalist (foto arhivă)

Fapt fără precedent în România! Jurnalistul Victor Ciutacu a pierdut, în primă instanță, procesul pe care i l-a deschis Asociația „Dăruiește Viață” și cele două doamne fondatoare, respectiv Oana Gheorghiu – actualul vicepremier al României și Carmen Uscatu. Spune Victor Ciutacu că, în conformitate cu decizia magistraților judecători de la Tribunalul București, ar trebui să plătească, în solidar cu România TV, asta în condițiile în care sentința rămâne definitivă, 500.000 de lei respectivei organizații non-guvernamentale și câte 250.000 de mii de lei celor două fondatoare, adică peste 200.000 de euro!

Păi, zici să mai faci jurnalism în România! Vorbesc de ziariști, nu de pirații care navighează pe apele tulburi ale rețelelor de socializare! Să te mai complici cu investigații, cu scos la lumină afaceri necurate și alte mânării? Să lucrezi deontologic! Nu. Mai bine stai în banca ta. Te ocupi de floricele. Jurnalismul de investigație nu se mai poate practica în țărișoara noastră decât dacă ai un spate puternic, dacă ești parte dintr-un trust cu finanțe, dispus și care poate prelua o astfel de situație de criză, când subiecții anchetei tale, chiar dacă sunt vinovați, fiindcă li s-a stricat imaginea, le-ai alterat prestanța prin dezvăluirile tale, te târâsc prin tribunale și, cu avocați buni și cu un judecător care nu înghite breasla jurnaliștilor, te fac. Singur sau în doi-trei, cum se practică acum presa în România, și cu bani puțini, lași investigația la o parte dacă vrei să nu fii pus la zid, să nu ajungi muritor de foame, redus la tăcere.

Lucrul acesta îl înțeleg și politicienii. Dar nu toți. Doar cei care cunosc dedesubturile profesiunii și care au trudit în această breaslă mereu supusă unor riscuri enorme. Fostul deputat PSD Radu Popa este unul dintre politicienii care știu cu ce se mănâncă jurnalismul, câte riscuri implică dacă deranjezi și printre puținii care au luat poziție împotriva condamnării în primă instanță a jurnalistului Victor Ciutacu.

Victor Ciutacu – jurnalist

„Am citit și eu ceea ce i s-a întâmplat lui Victor Ciutacu. Nu comentez fondul procesului, nu știu toate probele, nu am citit dosarul, nu am urmărit emisiunea. Și, sincer, nici nu contează pentru ce vreau să spun. Contează altceva.

Când o instanță română impută daune morale de 200.000 de euro unui jurnalist care a preluat și comentat o anchetă – indiferent cât de corectă sau incorectă ar fi acea anchetă – trimite un semnal foarte clar către breaslă: anchetele sunt scumpe. Nu ilegal de scumpe. Legal de scumpe. Ceea ce e, în anumite privințe, mai grav.

Nimeni nu te oprește să scrii. Nimeni nu-ți confiscă redacția. Nimeni nu te arestează la miezul nopții. Te lasă să lucrezi. Și după aceea, printr-o sentință pronunțată în secret pe 30 aprilie și comunicată în siajul Zilei Libertății Presei – subtilitățile puterii – te informează că libertatea ta valorează sute de mii de euro daune morale, plus cheltuieli de judecată! Mesajul e simplu și eficient: data viitoare, cântărește bine”, a scris Radu Popa pe pagina sa de Facebook.

Fostul parlamentar recunoaște că jurnalismul adevărat, de investigație, nu se face doar cu oameni curajoși. Trebuie să ai în spate organizații media care să poată absorbi riscul financiar al unui eventual proces.

„Când riscul devine 200.000 de euro per dosar, cercul celor care își permit curajul se îngustează dramatic. Acesta nu e un editorial pro sau contra Victor Ciutacu. E o observație despre mecanică. Despre cum funcționează descurajarea fără cenzură formală. Despre cum o democrație poate arăta sănătoasă în statistici și bolnavă în practică.

Justiția nu a spus că ancheta e interzisă. A spus doar că e costisitoare. Ceea ce, în limbajul redacțiilor mici și al jurnaliștilor independenți, înseamnă același lucru.

E trist. E trist pentru că judecătorii nu văd nimic grav, în România, de vreo 10 ani și au ajuns să ceară sute de mii de euro de la un jurnalist”, a adăugat Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

CNAS extinde accesul pacienților la tratamente esențiale prin programele naționale de sănătate

Publicat

pe

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat în transparență decizională, ieri – 4 mai 2026, un nou proiect de ordin care modifică și completează normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative.

Demersul are ca obiectiv creșterea accesului pacienților la tratamente moderne și servicii medicale de înaltă calitate, cât mai aproape de domiciliu – a precizat președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan.

„Prin acest ordin, extindem rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale, introducem noi terapii și facilităm accesul la tratamente pentru afecțiuni grave”, precizează dr. Horațiu Moldovan.

Practic, au fost incluse în programele naționale 29 de spitale noi, ceea ce înseamnă acces mai rapid la tratament și mai aproape de casă pentru mii de pacienți.

„Este important de menționat că toate unitățile sanitare incluse prin acest ordin sunt spitale publice. În perioada următoare, vom continua acest proces prin includerea unei serii de spitale private. În acest sens, vom publica în transparență decizională criterii clare și obiective de includere în programele naționale, astfel încât acestea să fie în interesul asiguraților și să contribuie la creșterea accesului la servicii medicale. Ne propunem să menținem un echilibru corect și o complementaritate reală între sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților”, a declarat președintele CNAS.

Programul național de boli cardiovasculare: + 9 spitale
– activități: proceduri de cardiologie intervențională, electrofiziologie și ablație pentru aritmii, implantare de defibrilatoare interne, tratamentul insuficienței cardiace severe (inclusiv dispozitive de resincronizare și asistare mecanică a circulației pe termen lung).

Programul național de oncologie – Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice: + 5 spitale
– activități: radioterapie modernă (IMRT), radioterapie stereotactică (SBRT) pentru adulți și copii, brahiterapie 3D, iradiere corporală totală.

Programul național de tratament pentru boli rare: + 12 spitale
– activități: tratamente medicamentoase inovatoare pentru boli rare (ex. amiloidoză cu transtiretină, boala Fabry, sindrom hemolitic uremic atipic, purpură trombocitopenică), precum și facilitarea administrării tratamentelor inclusiv la domiciliu

Programul național de diabet zaharat: + 2 spitale
– activități: asigurarea dispozitivelor moderne pentru monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei (senzori, pompe de insulină, sisteme automate).

Programul național de ortopedie: + 1 spital
– activități: tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi moderne pentru refacerea stabilității articulare

„Este important să subliniez că acest ordin vine într-un moment esențial: avem, în sfârșit, resurse suplimentare în bugetul FNUASS pentru extinderea programelor de sănătate. Acest lucru este rezultatul direct al măsurilor de eficientizare a cheltuielilor implementate în ultimul an, dar și al creșterii numărului de contributori la sistem.

În același timp, acest proiect reflectă un principiu fundamental: contribuția de 10% CASS înseamnă protecție reală pentru fiecare dintre noi. În momentul în care apare o boală gravă — precum cele incluse în acest ordin — costurile tratamentelor pot fi extrem de ridicate. Fără acest mecanism de solidaritate, aceste tratamente nu ar putea fi suportate pentru majoritatea pacienților. Prin CNAS, ele sunt decontate, oferind șansa la tratament și la viață”, a precizat dr. Horațiu Moldovan – președintele CNAS.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite