AGRICULTURĂ
Demers în sprijinul legumicultorilor din Băleni, grav afectaţi economic din cauza COVID-19

Claudia Gilia, deputat PSD de Dâmboviţa, a suspus atenţiei ministrului Agriculturii, Adrian Oros, problemele cu care se confruntă cei aproximativ 1.000 de legumicultori din Băleni, producători cu atestat, şi cele 200 de Întreprinderi Individuale şi PFA-uri din aceeaşi localitate, în contextul pandemiei de coronavirus. Sunt oameni care trăiesc exclusiv din munca pământului şi care se confruntă acum cu mari dificultăţi.
„Pandemia Covid-19 a adus vremuri grele pentru multe categorii sociale și profesionale. Oameni foarte muncitori, bălenarii nu au, în această criză a coronavirusului, unde să își vândă produsele. Activitatea în piețe a scăzut dramatic, la fel și livrarea către marile lanțuri de magazine alimentare.
Nu am putut rămâne indiferentă la necazurile oamenilor din Băleni, în contextul general al pandemiei. Discuțiile pe care le-am purtat în ultimul timp cu o serie de producători locali m-au determinat să îi solicit ministrului agriculturii intervenția pentru a-i sprijini pe oameni.
Am încercat să îl contactez pe domnul ministru, însă, spre surpriza mea, acesta nu are niciun instrument de comunicare directă la minister. De aceea am trimis solicitarea mea domnului secretar de stat, Emil Dumitru, însă, nici de această data, nu am avut succes.
Chiar dacă, în această perioadă, Parlamentul lucrează în condiții speciale, i-am adresat domnului ministru, Adrian Oros, o întrebare. Intervenția ministerului trebuie să fie una rapidă, cu măsuri coerente, ferme în vederea susținerii producătorilor români. Crearea unui platforme electronice pe care producătorii pot să își listeze produsele este ineficientă”, spune Claudia Gilia.

TEXT TRANSMIS MINISTRULUI AGRICULTURII
La nivelul localității sunt 3 depozite care colectează marfa, de unde plecau înainte de criză, cel puțin 8 TIR-uri, încărcate cu legume, în fiecare zi. Marfa ajungea către Suceava, Neamț, Bacău, Constanța, Galați, Argeș, Brăila etc. La momentul la care vorbim, cel mult 2 TIR-uri mai încarcă marfa legumicultorilor, în condițiile restricțiilor impuse cetățenilor prin Ordonanța Militară.
De asemenea, comenzile agricultorilor de la marii retaileri au scăzut cu 75%, preferându-se marfa din import, în detrimentul celei obținute în producția internă. Din Băleni, cu ajutorul Piețelor agroalimentare, se aprovizionau cetățenii din Brașov, Ploiești, Pitești și municipiul București. Astăzi, limitarea activității piețelor coroborat cu limitarea circulației persoanelor, face ca legumicultorii să fie în imposibilitatea de a comercializa produsele.
Dacă anul trecut în comuna Băleni, aproximativ 400 de agricultori au accesat Programul Tomata, acum, aceștia nu vor mai avea dorința de a-l continua, de teamă ca tomatele lor să nu poată fi vândute, ceea ce va conduce la o lipsă a acestor produse românești de pe piața autohtonă.
Domnule Ministru,
Aceștia oameni care trăiesc din munca lor în agricultură, sunt în imposibilitatea de a-și continua cursul normal al vieții. Ei trăiesc în directă legătură cu producția de legume. La momentul la care vorbim, solariile lor sunt pline de salate, spanac, ridichii, ceapă, usturoi. Dacă ceapa și usturoiul pot fi valorificate și mai târziu, salata, spanacul și ridichile trebuie valorificate acum. Timpul este dușmanul agricultorilor în aceste zile. Solariile lor trebuie să fie pregătite, până la finalul lunii aprilie, pentru următoarea producție: roșii, ardei, vinete, dovlecel, castraveți etc. Dacă vor pierde întreaga producție de acum, mulți nu vor avea resurse financiare să cultive următoarea etapă. Și atunci, produsele românești, atât de căutate și apreciate pe piață, vor dispărea. Vă puteți asuma un asemenea deznodământ?
Domnule Ministru,
Legumele de la Băleni nu își găsesc clienții, nu pentru că acestea nu sunt dorite, ci din cauza restricțiilor care fac imposibilă întâlnirea dintre comercianți și client. Pentru Băleni este aproape imposibilă livrarea la domiciliu, nefiind sustenabilă din punct de vedere economic.
După cum v-am spus, bălenarii erau prezenți pe piețele din întreaga țară. Oamenii sunt disperați și își strigă necazul, așteptând soluții de la guvernanți. Ei, familiile lor, precum și sute de oameni care munceau în această ramură, ca zilieri. Riscul real este ca toți aceștia să piardă tot ce au muncit, iar toate aceste cazuri să devină cazuri sociale.
Își asumă acest Guvern riscul de a transforma oameni muncitori, care prin munca lor contribuie la bugetul de stat, în oameni care nu vor putea supraviețui fără ajutoare sociale?
În aceste condiții, vă rog să comunicați legumicultorilor din întreaga țară, care sunt în aceeași situație cu cei din județul meu:
1. Ce soluții a gândit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru limitarea efectelor negative ale crizei coronavirusului în agricultura românească. Și când vor fi aceste implementate?
2. Luați în calcul scheme de ajutor de stat pentru limitarea pagubelor? Și când vor putea fi aceste accesate?
3. Ați avut întâlniri cu marii retaileri, pe subiectul preluării producției interne? Și dacă Da, care au fost soluțiile găsite?
4. Luați în calcul scheme de ajutor de stat pentru cei care vor prelua pentru ambalare și procesare legumele producătorilor locali?
5. Luați în calcul facilități fiscale pentru legumicultorii care vor dona instituțiilor sanitare, celor de îngrijire a copiilor sau bătrânilor, MAI-ului, MAPN-ului, în condițiile în care producția internă trebuie stimulată și ajutată să supraviețuiască?
6. Cum vor fi sprijiniți cei care au accesat fonduri europene pentru agricultură și acum nu au cum să-și continue micile afaceri?
Solicit formularea răspunsului în scris, în termenele prevăzute de Constituție și de regulamentele celor două Camere”, se arată în textul documentului pe care deputata Claudia Gilia l-a transmis ministrului Agriculturii.
ACTUALITATE
Agricultura românească, în pericol. Semnal de alarmă tras de reprezentanții Cooperativei Caprirom Sud Muntenia

Georgiana Udrescu, președinta Cooperativei Caprirom Sud Muntenia, a adresat un apel ferm către parlamentarii români, către toți facturii decizionali din Guvernul României, să lase deoparte orgoliile, disputele politice și interesele de moment și să se concentreze asupra problemelor reale care amenință viitorul agriculturii românești.
Precizează Georgiana Udrescu că întârzierea acordării subvențiilor, creșterea continuă a costurilor pentru inputuri, lipsa unor măsuri eficiente de sprijin, la care se adaugă blocarea exportului de ovine și caprine, împing către faliment tot mai multe ferme, în special cele mici și mijlocii.
„Închiderea exportului pentru ovine și caprine înseamnă, practic, falimentul acestui sector. Pentru mii de crescători, exportul reprezintă principala sursă de venit, iar restricționarea accesului la piețele externe pune în pericol supraviețuirea multor exploatații agricole și a numeroase locuri de muncă din mediul rural.
Responsabilitatea nu mai poate fi amânată. Agricultura are nevoie de decizii rapide, de politici coerente și de sprijin real. Fiecare fermă care se închide înseamnă mai puțină producție românească, mai multe importuri și o vulnerabilitate tot mai mare a securității alimentare.
În același timp, avertismentele lansate la nivel internațional nu trebuie ignorate. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) atrage atenția asupra presiunilor tot mai mari exercitate asupra sistemului alimentar global, generate de creșterea costurilor de producție, perturbările lanțurilor de aprovizionare și risipa alimentară. La nivel mondial, peste 30% din hrana produsă anual este pierdută sau irosită, în timp ce costurile cu energia și îngrășămintele continuă să afecteze producția agricolă.
Este momentul ca parlamentarii și factorii decizionali să demonstreze că înțeleg gravitatea situației și să acționeze înainte ca și mai multe ferme să dispară. Agricultura nu este doar un sector economic. Este fundamentul securității alimentare a României și o componentă strategică a interesului național”, a transmis Georgiana Udrescu – președinta Cooperativei Caprirom Sud Muntenia..
ACTUALITATE
Proiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească

Expertul în accesare fonduri europene Mihai Istrate nu are motive de bucurie. Instabilitatea economică accentuată nu face deloc bine economiei naționale și, în mod deosebit, sectorului agricol. Cea mai mare problemă cu care se confruntă fermierii români în momentul de față, ne-a spus Mihai Istrate, este generată de prețurile mari la combustibil. De aici pornește tăvălugul deznădejdii. Consultantul Mihai Istrate, care este și politician cu vână, i-a criticat curajos pe cei care, prin indiferență, neștiință, necunoaștere a domeniului, au lăsat agricultura să plutească din inerție. Ba chiar le-a sugerat și ce trebuie întreprins pentru ca lucrurile să pornească pe făgașul cel bun. Nu a scăpat de critica lui Mihai Istrate nici fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, dar, atunci când acesta a făcut și lucruri bune, expertul nu a uitat să le menționeze și să le aprecieze.
„Eu l-am criticat de multe ori pe fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, dar să știți că a avut și câteva inițiative importante, menite să îi ajute pe agricultori. Cea mai bună a fost măsura de a nu se mai plăti TVA și accize pentru combustibil. Ar fi fost mai ușor pentru fermieri în condițiile astea. Ar mai fi estompat din cheltuieli. Acum, primesc o subvenție pentru motorina, dar vine la Sfântul Așteaptă, nu când au nevoie, că așa este la noi birocrația. Ministrul Barbu a vrut ca agricultorul să meargă liniștit la stațiile peco și să-și achiziționeze motorina fără TVA și accize. Rețineți! Noi, românii, suntem singurii din Europa care punem TVA și la acize! Din păcate, inițiativa ministrului Barbu, care ar mai fi amortizat șocul prețurilor în domeniul agricol, s-a împotmolit la premierul Ilie Bolojan”, ne-a spus, cu mâhnire, Mihai Istrate.
Un alt proiect important care a fost abandonat, tot sub motivația instabilității politice și a inconsecvenței în guvernare, care au dus la frânarea și la înregistrarea unor pierderi în agricultură, a fost programul privind susținerea producției de usturoi și cartofi. În 2025, s-a finalizat programul privind usturoiul și cartofii. Fermierii nu au mai avut resurse financiare nici măcar pentru a recolta cartofii. A fost mai ieftin să îi lase pe câmp, în pământ, decât să îi recolteze.

„Nu s-au acordat fonduri pentru acest program, fiindcă picase Guvernul Ciolacu și au spus decidenții că nu se mai pot da ordonanțe. Și, uite așa, nu au mai primit finanțare nici aceste două programe foarte importante. Pentru a nu mai face greșelile de anul trecut, Ministerul Agriculturii a emis o ordonanță, numai că, în urmă cu câteva zile, domnul premier Bolojan a mers la Ministerul Agriculturii și a solicitat să fie regândite ordonanțele. Cu asta ne-am ales! Acum, este nevoie de hotărâre de guvern pentru normele de aplicare a acestei ordonanțe. Îmi este teamă că nici anul acesta nu va funcționa programul pentru cartofi și usturoi”, ne-a spus Mihai Istrate.
A constatat, cu tristețe, expertul în accesarea fondurilor europene, și nu de ieri de azi, că fermierii români primesc cele mai mici subvenții din Uniunea Europeană. Nu mai vorbim de birocrația cu care te confrunți atunci când vrei să implementezi un proiect. Cu toate aceste neajunsuri care vin din direcția celor ce ar trebui să gestioneze, să administreze eficient țara, fermierii dâmbovițeni, ne-a spus Mihai Istrate, merg înainte, s-au adaptat noilor tehnologii și cerințelor europene în materie de producție agricolă.
„Avem zone care nu aveau potențial agricol și acum s-au dezvoltat. Pământul se lucrează. Avem acum în județ mii de tractoare. Avem utilaje agricole, oamenii nu se dau bătuți”.
Din păcate, se merge greu cu axele de finanțare, cu fondurile europene alocate sistemului agricol românesc. Ne-a informat consultantul Mihai Istrate că, în momentul de față, pentru fermieri există două axe de finanțare. Este o altă problemă faptul că trebuiau deschise de anul trecut. În agricultură timpul este prețios.
„Au fost puse ghidurile în consultare publică, s-a încheiat consultarea publică. Este vorba de măsură pentru tinerii fermieri instalați și fermierii până la vârsta 45 de ani și o altă măsură privind sprijinirea fermelor mici. Sunt măsuri de investiții deosebit de bune, prin care fermierii își pot achiziționa utilaje agricole cu cofinanțare între 15 și 20%, prin AFIR. Problema este că a ieșit ghidul din consultare publică de șase săptămâni și nu se întrevede nimic. Nu s-a dat drumul celor două măsuri. Așteptăm ghidurile finale. Fermierii știu, există solicitanți, avem agricultori hotărâți să aplice pentru a-și dezvolta afacerea, să aducă plus valoare, până la urmă.
Vă spun sincer, sunt de partea fermierilor. Din păcate, instituțiile statului nu își corelează activitățile și crează probleme fermierilor. Ar trebui să avem un program la care să se coreleze toate autoritățile, să nu se mai acționează birocratic. Dar, asta este! Mergem înainte, cu toate neajunsurile, dar pierdem, rămânem în urmă față de alte țări. Și asta se întâmplă din cauza noastră. Vrem, nu vrem, ne place sau nu, fondurile europene țin agricultura românească în viață. În județul nostru, dacă nu ar fi existat fonduri europene, am fi avut probleme, ar fi fost rău.
Așa este la noi. Suntem prinși mereu nepregătiți la accesarea fondurilor europene. Proiectele se depun, sunt bine elaborate, dar trebuie să mai avem și timpul fizic să le implementăm. Misiunea mea este să fiu lângă oameni, lângă agricultori, să îi ajut cu sfaturi, cu informații, cu tot ceea ce trebuie făcut pentru reușita unui proiect”, a adăugat expertul în consultanță Mihai Istrate.
Dâmbovițeanul nu are nimic împotriva sprijinirii Ucrainei, a fraților de dincolo de Prut, dar consideră că trebuie mai întâi să avem grijă de românii, de țara noastră. Nu îl încântă nici acordul Mercosur. Ar fi o tragedie pentru agricultura românească. Un program care va pune pe butuci agricultura în întreaga Europă. Fermierii români, care și așa se descurcă în condiții dificile, ar fi decimați, aduși în sapă de lemn.
„Sunt de acord cu acordurile comerciale europene, internaționale, au și ele rolul lor în ceea ce înseamnă reglajele economiei, dar haideți mai întâi să avem grijă de producătorii noștri, să îi protejăm pe ei, să îi sprijinim să reziste în toată această incertitudine politico-economică și apoi să trecem la alte lucruri”, este opinia expertului în accesarea fondurilor europene Mihai Istrate.
Am remarcat un lucru foarte important, modulul amplasat în zona Supermarket Mercur Târgoviște, din Micro 6, în care își desfășoară activitatea de consultanță expertul în accesarea fondurilor europene Mihai Istrate și colaborării săi, este în permanență aglomerat. Vin fermieri din toate colțurile județului pentru a solicita sfaturi, informații, pentru a beneficia de sprijin în elaborarea proiectelor cu finanțare europeană.

ACTUALITATEacum o săptămânăCompania de Apă Târgoviște Dâmbovița, anunț important pentru asociațiile de proprietari
ACTUALITATEacum 2 zileFotbalist din Dâmbovița a murit la 45 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
ACTUALITATEacum 2 zileSpecializare în premieră națională la Colegiul Economic din Târgoviște
ACTUALITATEacum 4 zileFurtuna a făcut prăpăd în municipiul Târgoviște. FOTO – VIDEO
Dâmboviţaacum 2 zileIntervenție a pompierilor într-un apartament din Târgoviște. Proprietarul nu a mai dat semne de viață. VIDEO
ACTUALITATEacum o săptămânăNu rata! Parada ambarcațiunilor, un spectacol unic pe Dunăre, între Giurgiu și Ruse!
Dâmboviţaacum o săptămânăAccident rutier mortal în comuna Moțăieni
ACTUALITATEacum o săptămânăCristina Sima revine la conducerea Casei de Sănătate Dâmbovița
























N.Toma
9 aprilie 2020 at 15:48
Am ascultat cu atentie un interviu foarte recent cu ACEST ministru al agriculturii si DEZVOLTARII RURALE!
Am avut si continui sa am senzatia ca traieste si (incearca!) gestioneaza o realitate paralela situatiei actuale din sectoarele(„privatizate”?!?) ale agriculturii romanesti.Nu pot nega/ignora abilitatile sale de „universitar agricol”,insa maniera in care analizeaza si dispune(?) ma nedumereste si ma nelinisteste. Stimati legumicultori,pomicultori si crescatori de animale damboviteni chemati-l si aduceti-l cu piciarele in terenul in care asudati zilnic,poate reuseste sa intelega cum se produce si mai ales cum se REALIZEAZA marfa Dvs. in „Romania lucrului bine facut”! Altfel…