Agricultura românească nu a intrat încă în colaps, dar nici bine nu îi este. Dacă situația este încă una stabilă se datorează fermierilor, consultanților, care nu și-au pierdut optimismul, încrederea și dăruirea față de acest sector economic care ne ține, tuturor până la urmă, existența la un nivel de plutire. Dar asta nu înseamnă că nu sunt probleme, că nu există o luptă pentru a rezista pe o piață europeană liberă, dar care nu este deloc favorabilă agricultorului român. Și asta o spune un specialist, un expert, consultantul în proiecte europene Mihai Istrate.

În activitatea desfășurată până acum, Mihai Istrate a avut posibilitatea să analizeze, să facă comparație între toate etapele socio-politice și economice pe care le-a traversat România din 1990 încoace. Mai multă incertitudine ca acum se pare că nu a existat niciodată. Noroc cu perseverența agricultorilor, cu dorința lor de a nu abandona domeniul, de a căuta continuu metode de supraviețuire! Un rol important în tot acest angrenaj gripat de politicile confuze îl au consultanții agricoli, cei care urmăresc programele, îi informează pe fermieri, îi ajută în toate demersurile necesare, de la faza de elaborare a unui proiect cu finanțare europeană și până la implementare. Fondurile europene nerambursabile au fost o mană cerească pentru agricultorii români, chiar dacă sistemul birocratic este unul mult mai stufos decât în țările din Vest, iar finanțările sunt inferioare.

Ne-a spus Mihai Istrate că România nu duce lipsă de specialiști în agricultură, de profesioniști în domeniu, dar, din păcate, sistemul de finanțare, de sprijin al sectorului agricol, nu funcționează așa cum trebuie. Vina o poartă decidentul politic, deciziile care nu vin la timp. De pildă, acum, de mai bine de trei luni, România este condusă de un guvern interimar, de un premier demis prin moțiune de cenzură. Situația în care ne bălăcim are repercusiuni în toate domeniile economice, inclusiv agricultura este afectată. Anul acesta, cultivatorii de cartofi nu și-au primit subvențiile. La APIA încă mai sunt restanțe pentru anul 2025. Guvernul provizoriu nu poate lua hotărâri, nu poate emite ordonanțe. Țara nu este condusă deplin, constituțional.

„Ce vină au fermierii că lui Ilie Bolojan îi place puterea? Avem un an agricol bogat, oamenii muncesc, sunt gospodari, și-au făcut treaba, dar statul român nu îi ajută cu nimic. În momentul acesta, avem un ministru interimar la Agricultură, viceprim-ministrul Tánczos Barna, nu este băiat rău, dar nu are pârghiile necesare, că pixul este la Bolojan. Banii sunt la Bolojan. Orice decizie trebuie să treacă pe la Bolojan. Și Bolojan știe doar să taie! Și dacă are niște bănuți îi dă unde vrea el. Anul este bogat, dar nu o s-o ducem mai bine. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem într-o piață liberă, dar noi avem neșansa să concurăm cu agricultori din alte state, care au alte condiții, primesc alte subvenții, există alte modalități de finanțare a fermierilor”, ne-a precizat Mihai Istrate.

Ne-a mai mărturisit consultantul în proiecte europene că sunt agricultori români care, pentru a supraviețui, aduc din Ungaria și Polonia fructe la prețuri mult mai mici ca la noi, fiindcă acolo s-au acordat subvenții, fermierii sunt sprijiniți, și le vând la poartă, ca și cum ar fi autohtone.

Reclama

„Pe lângă faptul că fermierii din celelalte state primesc subvenții mai mari, au un sistem de subvenționare despre care eu vorbesc de vreo doi ani că trebuie aplicat și la noi. Subvenția este necesar să fie acordată la produsul finit, nu la suprafața de teren. Noi dăm bani și celui care nu cultivă. Sunt proprietari de terenuri care iau subvenții milioane de euro și nu mișcă un pai. Nu știu ce este aia sapă. Sunt doar proprietari de terenuri”, a spus Mihai Istrate.

Mai dă de înțeles expertul agricol că nimeni nu ar avea interes ca țăranul român să se dezvolte. Este bine să fie ținut jos.

„Românul nu mai pune nici varză la murat, cum era tradiția, o cumpără acum de la supermarket. Vine din afară! Pe agricultorii noștri ii omorâm cu reguli și condiții. Le trimitem controale, le dăm amenzi și le luam piuitul. Subvenția la produs trebuie aplicată. Trebuie să le dăm subvenții fermierilor, dacă vrem să reziste. Suntem într-o piață liberă, este normal așa, dar ca să putem concura cu cei de afară trebuie să beneficiem de aceleași condiții. Nu mai există în nicio țară europeană o situație ca la noi. Am ajuns ca nouă, românilor, să ne convină să aducem mere din Ungaria și Polonia și să le vindem la noi. Este strigător la cer! Și agricultorii din Vest muncesc, trudesc, dar sunt sprijiniți așa cum trebuie”, a mai adăugat Mihai Istrate.

Ne-a vorbit consultantul în proiecte cu fonduri europene nerambursabile că, de vreo doi ani, agricultorii așteaptă să apară în domeniu măsuri favorabile, programe care să le permită dezvoltarea exploatațiilor agricole, achiziționarea de utilaje performante. Abia acum au ieșit două măsuri. Una destinată fermierilor mici. Se acordă 50.000 de euro. Prin AFIR se asigură 85% din sumă, iar partea de cofinanțare a beneficiarului de proiect este de 15%. Fondurile au ca destinație achiziționarea de utilaje agricole. Fermierii legumicoli au posibilitatea să își procure și linii de ambalare a produselor. Din păcate, ne-a precizat Mihai Istrate, suma alocată pentru această măsură este de doar 18 milioane de euro. Banii vor ajunge pentru finanțarea a 360 de fermieri din România. Cei mai favorizați sunt fermierii din zona montană și proprietarii de exploatații. Dâmbovița este undeva mai jos în acest clasament pentru acordarea finanțării pe acest program. Fermierii de la Runcu, Bărbulețu, Văleni, Moroeni au șanse mai mari la această măsură. Pot accesa fonduri și fermele zootehnice, dar cu condiția deținerii în exploatație doar a raselor autohtone.

Ne-a mai informat consultantul agricol Mihai Istrate că cea de-a doua măsură se adresează tinerilor fermieri. Aceștia pot primi până la 200 de mii de euro în vederea achiziționării de tractoare și utilaje agricole performante. Măsura se adresează fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani. Cofinanțarea este de 35% pentru agricultorii cu vârste cuprinse între 41-45 de ani. Pentru ceilalți este de 20%. În acest program, pot intra circa 1.000 de ferme agricole din România. Ne-a spus Mihai Istrate că, în ceea ce privește județul Dâmbovița, are lista pregătită. Sunt aproximativ 100 de fermieri care au șanse să obțină fonduri europene nerambursabile pe aceasta măsură.

Reclama

„Fermierii sunt prietenii și colaboratorii mei. Eu mă implic pentru a le rezolva toate problemele ce țin de domeniul agricol, elaborarea de proiecte, obținerea de finanțări. Îi ajut la tot ceea ce înseamnă proceduri. Noroc că acum lucrăm on-line, măcar atât s-a făcut în țara asta. S-au mai simplificat lucrurile. Când vin oameni la mine, discutăm sincer, pe date, pe cifre, pe situația reală. Eu nu îi dau fermierului speranțele pe care nu le are. Îi spun clar cum stau lucrurile. Nici măcar nu îl pun la cheltuială. Consultanța pe care le-o ofer este gratis. Stau de vorbă cu ei ore în șir. Le explic, îi sfătuiesc despre toți pașii care trebuie urmați”, ne-a mai precizat expertul în accesarea de fonduri europene Mihai Istrate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Georgiana Udrescu, președinta Cooperativei Caprirom Sud Muntenia, a adresat un apel ferm către parlamentarii români, către toți facturii decizionali din Guvernul României, să lase deoparte orgoliile, disputele politice și interesele de moment și să se concentreze asupra problemelor reale care amenință viitorul agriculturii românești.

Precizează Georgiana Udrescu că întârzierea acordării subvențiilor, creșterea continuă a costurilor pentru inputuri, lipsa unor măsuri eficiente de sprijin, la care se adaugă blocarea exportului de ovine și caprine, împing către faliment tot mai multe ferme, în special cele mici și mijlocii.

„Închiderea exportului pentru ovine și caprine înseamnă, practic, falimentul acestui sector. Pentru mii de crescători, exportul reprezintă principala sursă de venit, iar restricționarea accesului la piețele externe pune în pericol supraviețuirea multor exploatații agricole și a numeroase locuri de muncă din mediul rural.

Responsabilitatea nu mai poate fi amânată. Agricultura are nevoie de decizii rapide, de politici coerente și de sprijin real. Fiecare fermă care se închide înseamnă mai puțină producție românească, mai multe importuri și o vulnerabilitate tot mai mare a securității alimentare.

În același timp, avertismentele lansate la nivel internațional nu trebuie ignorate. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) atrage atenția asupra presiunilor tot mai mari exercitate asupra sistemului alimentar global, generate de creșterea costurilor de producție, perturbările lanțurilor de aprovizionare și risipa alimentară. La nivel mondial, peste 30% din hrana produsă anual este pierdută sau irosită, în timp ce costurile cu energia și îngrășămintele continuă să afecteze producția agricolă.

Reclama

Este momentul ca parlamentarii și factorii decizionali să demonstreze că înțeleg gravitatea situației și să acționeze înainte ca și mai multe ferme să dispară. Agricultura nu este doar un sector economic. Este fundamentul securității alimentare a României și o componentă strategică a interesului național”, a transmis Georgiana Udrescu – președinta Cooperativei Caprirom Sud Muntenia..

Urmărește Incomod Media și pe Google News