AGRICULTURĂ
Demers în sprijinul legumicultorilor din Băleni, grav afectaţi economic din cauza COVID-19

Claudia Gilia, deputat PSD de Dâmboviţa, a suspus atenţiei ministrului Agriculturii, Adrian Oros, problemele cu care se confruntă cei aproximativ 1.000 de legumicultori din Băleni, producători cu atestat, şi cele 200 de Întreprinderi Individuale şi PFA-uri din aceeaşi localitate, în contextul pandemiei de coronavirus. Sunt oameni care trăiesc exclusiv din munca pământului şi care se confruntă acum cu mari dificultăţi.
„Pandemia Covid-19 a adus vremuri grele pentru multe categorii sociale și profesionale. Oameni foarte muncitori, bălenarii nu au, în această criză a coronavirusului, unde să își vândă produsele. Activitatea în piețe a scăzut dramatic, la fel și livrarea către marile lanțuri de magazine alimentare.
Nu am putut rămâne indiferentă la necazurile oamenilor din Băleni, în contextul general al pandemiei. Discuțiile pe care le-am purtat în ultimul timp cu o serie de producători locali m-au determinat să îi solicit ministrului agriculturii intervenția pentru a-i sprijini pe oameni.
Am încercat să îl contactez pe domnul ministru, însă, spre surpriza mea, acesta nu are niciun instrument de comunicare directă la minister. De aceea am trimis solicitarea mea domnului secretar de stat, Emil Dumitru, însă, nici de această data, nu am avut succes.
Chiar dacă, în această perioadă, Parlamentul lucrează în condiții speciale, i-am adresat domnului ministru, Adrian Oros, o întrebare. Intervenția ministerului trebuie să fie una rapidă, cu măsuri coerente, ferme în vederea susținerii producătorilor români. Crearea unui platforme electronice pe care producătorii pot să își listeze produsele este ineficientă”, spune Claudia Gilia.
TEXT TRANSMIS MINISTRULUI AGRICULTURII
La nivelul localității sunt 3 depozite care colectează marfa, de unde plecau înainte de criză, cel puțin 8 TIR-uri, încărcate cu legume, în fiecare zi. Marfa ajungea către Suceava, Neamț, Bacău, Constanța, Galați, Argeș, Brăila etc. La momentul la care vorbim, cel mult 2 TIR-uri mai încarcă marfa legumicultorilor, în condițiile restricțiilor impuse cetățenilor prin Ordonanța Militară.
De asemenea, comenzile agricultorilor de la marii retaileri au scăzut cu 75%, preferându-se marfa din import, în detrimentul celei obținute în producția internă. Din Băleni, cu ajutorul Piețelor agroalimentare, se aprovizionau cetățenii din Brașov, Ploiești, Pitești și municipiul București. Astăzi, limitarea activității piețelor coroborat cu limitarea circulației persoanelor, face ca legumicultorii să fie în imposibilitatea de a comercializa produsele.
Dacă anul trecut în comuna Băleni, aproximativ 400 de agricultori au accesat Programul Tomata, acum, aceștia nu vor mai avea dorința de a-l continua, de teamă ca tomatele lor să nu poată fi vândute, ceea ce va conduce la o lipsă a acestor produse românești de pe piața autohtonă.
Domnule Ministru,
Aceștia oameni care trăiesc din munca lor în agricultură, sunt în imposibilitatea de a-și continua cursul normal al vieții. Ei trăiesc în directă legătură cu producția de legume. La momentul la care vorbim, solariile lor sunt pline de salate, spanac, ridichii, ceapă, usturoi. Dacă ceapa și usturoiul pot fi valorificate și mai târziu, salata, spanacul și ridichile trebuie valorificate acum. Timpul este dușmanul agricultorilor în aceste zile. Solariile lor trebuie să fie pregătite, până la finalul lunii aprilie, pentru următoarea producție: roșii, ardei, vinete, dovlecel, castraveți etc. Dacă vor pierde întreaga producție de acum, mulți nu vor avea resurse financiare să cultive următoarea etapă. Și atunci, produsele românești, atât de căutate și apreciate pe piață, vor dispărea. Vă puteți asuma un asemenea deznodământ?
Domnule Ministru,
Legumele de la Băleni nu își găsesc clienții, nu pentru că acestea nu sunt dorite, ci din cauza restricțiilor care fac imposibilă întâlnirea dintre comercianți și client. Pentru Băleni este aproape imposibilă livrarea la domiciliu, nefiind sustenabilă din punct de vedere economic.
După cum v-am spus, bălenarii erau prezenți pe piețele din întreaga țară. Oamenii sunt disperați și își strigă necazul, așteptând soluții de la guvernanți. Ei, familiile lor, precum și sute de oameni care munceau în această ramură, ca zilieri. Riscul real este ca toți aceștia să piardă tot ce au muncit, iar toate aceste cazuri să devină cazuri sociale.
Își asumă acest Guvern riscul de a transforma oameni muncitori, care prin munca lor contribuie la bugetul de stat, în oameni care nu vor putea supraviețui fără ajutoare sociale?
În aceste condiții, vă rog să comunicați legumicultorilor din întreaga țară, care sunt în aceeași situație cu cei din județul meu:
1. Ce soluții a gândit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru limitarea efectelor negative ale crizei coronavirusului în agricultura românească. Și când vor fi aceste implementate?
2. Luați în calcul scheme de ajutor de stat pentru limitarea pagubelor? Și când vor putea fi aceste accesate?
3. Ați avut întâlniri cu marii retaileri, pe subiectul preluării producției interne? Și dacă Da, care au fost soluțiile găsite?
4. Luați în calcul scheme de ajutor de stat pentru cei care vor prelua pentru ambalare și procesare legumele producătorilor locali?
5. Luați în calcul facilități fiscale pentru legumicultorii care vor dona instituțiilor sanitare, celor de îngrijire a copiilor sau bătrânilor, MAI-ului, MAPN-ului, în condițiile în care producția internă trebuie stimulată și ajutată să supraviețuiască?
6. Cum vor fi sprijiniți cei care au accesat fonduri europene pentru agricultură și acum nu au cum să-și continue micile afaceri?
Solicit formularea răspunsului în scris, în termenele prevăzute de Constituție și de regulamentele celor două Camere”, se arată în textul documentului pe care deputata Claudia Gilia l-a transmis ministrului Agriculturii.
ACTUALITATE
Deputații au votat două legi importante pentru susținerea și promovarea produselor autentice românești

„Mierea curată, vinul bun și mâncarea făcută ca la bunici nu sunt doar tradiții, sunt mândria noastră, reprezintă România adevărată. Producătorii noștri nu fac doar agricultură. Ei fac cinste țării, cu fiecare borcan, cu fiecare sticlă, cu fiecare poveste dusă peste hotare”, a precizat parlamentarul PNL de Dâmbovița Aurelian Cotinescu, după ce, în Camera Deputaților, au fost votate două legi importante, spune demnitarul, pentru România autentică.
Cele două acte normative se referă la o schemă de ajutor pentru sprijinirea apicultorilor români și un proiect care prevede ca „Ziua Națională a Gastronomiei” să fie sărbătorită și în plan internațional, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României. Totodată, se are în vedere ca în plan extern să fie organizate evenimente care să pună în valoare specificul gastronomiei și a vinului românesc.
„Schema de ajutor pentru apicultori este un factor de importanţă strategică pentru asigurarea siguranței alimentare, a materiilor prime pentru industria alimentară şi pentru menţinerea locurilor de muncă.
De asemenea, România se află într-o perioadă favorabilă pentru consolidarea poziției sale pe piața internațională a vinului. Eforturile de creștere a producției trebuie susținute prin promovarea vinurilor românești pe plan global, pentru dezvoltarea exporturilor. România a produs aproximativ 4,4 milioane de hectolitri de vin în 2023. Țara noastră s-a clasat pe locul 6 în Uniunea Europeană la producția vin, devansând țări precum Ungaria, Austria și Grecia. România s-a situat pe locul 4 la nivel mondial în ceea ce privește creșterea volumului de producție.
Calitatea vinurilor românești a fost confirmată prin obținerea a peste 500 de medalii în competiții internaționale în 2023, dintre care peste 300 au fost de aur, dublu aur sau diamant. Producători precum Budureasca, Jidvei și Grupul Vintruvian au fost printre cei mai premiați. În 2023, numărul cramelor autorizate din România a crescut cu peste 10%.Soiurile autohtone, precum Feteasca Neagră, Feteasca Regală și Băbeasca Neagră, sunt preferate, în detrimentul soiurilor internaționale”, a punctat deputatul PNL Aurelian Cotinescu.
ACTUALITATE
Rabla pentru tractoare. Ghidul de finanțare a fost publicat în Monitorul Oficial

Primăria Poiana, din județul Dâmbovița, îi informează pe agricultorii din comună care doresc să acceseze Programul „Rabla pentru tractoare” că Ghidul de finanțare a fost publicat în Monitorul Oficial, astăzi – 23 aprilie 2025. Prin urmare, în curând, vor începe înscrierile în aplicația Administrației Fondului pentru Mediu. Data deschiderii sesiunii de finanțare urmează să fie anunțată de președintele AFM.
Atenție! Înscrierile se efectuează direct, nu prin intermediul dealerilor! Așadar, pregătiți-vă din timp documentația, asigurați-vă că aveți o conexiune bună la internet și asezați-vă în fața calculatorului când va fi deschisă sesiunea de finanțare – este mesajul transmis de primarul Marian Șerban către locuitorii comunei Poiana.
Sunt eligibile pentru a beneficia de ajutor de stat în cadrul programului persoanele fizice care:
✅ își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare
✅ dețin atestat de producător
✅ vor preda spre casare un tractor, o mașină agricolă autopropulsată sau un alt autovehicul uzat.
Potrivit Ghidului de finanțare, valoarea de achiziție a tractorului sau mașinii agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, nu trebuie să depășească echivalentul în lei al valorii de 55.000 euro, TVA inclus. Ajutorul de stat prin Programul „Rabla pentru Tractoare” va însemna 65% din valoarea de achiziție, respectiv 80% în cazul tinerilor fermieri.
Documente necesare la înscriere:
a) cererea de finanţare;
b) actul de identitate al solicitantului, valabil la momentul înscrierii în aplicaţie;
c) certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor, în termen de valabilitate la momentul înscrierii în aplicaţie;
d) certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, în termen de valabilitate la momentul înscrierii în aplicaţie;
e) atestatul de producător, emis pe numele solicitantului, în termen de valabilitate la momentul înscrierii în aplicaţie.
Certificatele emise în format electronic vor fi încărcate în aplicaţie în acelaşi format în care au fost eliberate de autorităţile/instituţiile emitente. Nu se vor admite documentele reprezentând scanare/imagine după documentul emis în format electronic.
-
Dâmboviţaacum 15 ore
Se decide astăzi la București. Corneliu Ștefan, posibil candidat pentru funcția de președinte al PSD
-
ACTUALITATEacum 6 zile
Profesorul arestat pentru viol este de la Școala Coresi Târgoviște. Vezi ce spune conducerea unității de învățământ!
-
ACTUALITATEacum 6 zile
Caz de botulism înregistrat în județul Dâmbovița, după consumul de conserve preparate în propria gospodărie
-
Dâmboviţaacum o săptămână
Accident rutier în Priseaca. Sunt implicate trei mașini
-
Dâmboviţaacum 7 zile
Târgoviște: Profesor de sport și antrenor de volei, arestat pentru viol
-
ACTUALITATEacum o săptămână
Artiști de top susțin concerte de „Zilele județului Dâmbovița” 2025 (30 mai – 4 iunie)
-
ACTUALITATEacum 5 zile
Noi amănunte în cazul femeii diagnosticate cu botulism
-
ADMINISTRAŢIEacum 14 ore
Săraca localitate frumoasă! La Râul Alb, proiectele se materializează încet din lipsă de fonduri
N.Toma
9 aprilie 2020 at 15:48
Am ascultat cu atentie un interviu foarte recent cu ACEST ministru al agriculturii si DEZVOLTARII RURALE!
Am avut si continui sa am senzatia ca traieste si (incearca!) gestioneaza o realitate paralela situatiei actuale din sectoarele(„privatizate”?!?) ale agriculturii romanesti.Nu pot nega/ignora abilitatile sale de „universitar agricol”,insa maniera in care analizeaza si dispune(?) ma nedumereste si ma nelinisteste. Stimati legumicultori,pomicultori si crescatori de animale damboviteni chemati-l si aduceti-l cu piciarele in terenul in care asudati zilnic,poate reuseste sa intelega cum se produce si mai ales cum se REALIZEAZA marfa Dvs. in „Romania lucrului bine facut”! Altfel…