Connect with us

POLITIC

SONDAJ. Cine a urcat şi cine a scăzut în preferinţele alegătorilor

Publicat

pe

Partidul Național Liberal pare să aibă o problemă de imagine. Sondajele realizate în ultimele zile arată că PNL a scăzut câteva procente în simpatia populară. Totul pleacă, cu siguranță, de la gestionarea defectuoasă a stării de urgență, de la gafele impardonabile pe care le-au făcut înaintea intrării în starea de alertă, de la mesajul neclar, confuz pe care l-au transmis opiniei publice.

Nu este de neglijat în această cădere nici implicarea președintelui Klaus Iohannis, care, chiar și în pandemie, și-a continuat obsedantul asalt la PSD. Numai că o bună parte a populației nu mai înghite demagogia și atacurile ilogice, marcate de răutate.

Sondajul realizat de CURS în perioada 4-14 mai arată o scădere vizibilă a PNL, de la 38-40% cât avea în iarnă, la 32%. PSD a urcat două procente, conform aceleiaşi case de sondaj. Dacă acum câteva luni, social-democrații erau creditați de 27% acum au ajuns la 29%. Potrivit sondajului CURS, Alianța USR-PLUS are 13%, PRO România 6%, ALDE 5%, PMP 5% și UDMR 5%.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dâmboviţa

Deputat Aurelian Cotinescu: Responsabilitatea, disciplina bugetară și continuarea reformelor sunt singura cale sigură pentru țară

Publicat

pe

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu ne anunță că România începe să-și revină din punct de vedere economic. Punctul critic a fost depășit! După 100 de zile de Guvern interimar, cifrele arată că țara se află din nou pe o direcție stabilă. Deși a funcționat cu atribuții limitate, Guvernul Bolojan a reușit să mențină echilibrul economic și financiar într-o perioadă foarte complicată.

„Inflația a început să scadă, ajungând la aproximativ 8,2% în ciuda conflictelor militare ce ne afectează economia și a problemelor de pe piața energiei. Deficitul bugetar se reduce: de la nivelul-record de 9,3% din PIB în 2024, la 7,9% în 2025, cu o estimare de aproximativ 6,2% pentru 2026. În primul semestru al anului 2026, deficitul a coborât la aproximativ 2% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.

Reformele din PNRR au fost accelerate, pentru protejarea accesului României la fondurile europene. Fitch, S&P și Moody’s au menținut ratingul României în categoria recomandată investițiilor, confirmând credibilitatea direcției economice și fiscale. Au fost începute procedurile pentru selectarea unor conduceri profesioniste la CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.

Problemele nu au dispărut, dar România a ieșit din zona de pericol și se îndreaptă spre stabilitate. Rezultatele acestor 100 de zile arată că responsabilitatea, disciplina bugetară și continuarea reformelor sunt singura cale sigură pentru țară”, a precizat deputatul PNL Aurelian Cotinescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

Dâmboviţa

Deputat Valeriu Munteanu: Ministrul Diana Buzoianu trebuie să spună cine răspunde pentru eșecul lucrărilor de pe Dunăre

Publicat

pe

După lucrările aproape eșuate pe Dunăre în vederea dirijării fluxului de apă către Centrala nucleară de la Cernavodă, deputatul AUR Dâmbovița, Valeriu Munteanu, îi solicită ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, USR-ista Diana Buzoianu, să facă publice avizele, acordurile de mediu și studiile care au stat la baza lucrărilor executate în ultimii ani pe fluviul Dunăre.

Vicepreședintele AUR vrea ca Diana Buzoianu, în alte ocazii destul de vocală, să explice cine răspunde pentru efectele negative produse asupra regimului de curgere al fluviului.

„Doamna ministru Diana Buzoianu afirma acum două zile că în Dunăre s-a format un „dâmb” care a reorientat debitul apei și că statul trebuie acum să intervină pentru a corecta situația. Dacă lucrările efectuate asupra albiei au produs sau au favorizat acest fenomen, întrebarea este simplă: cine le-a autorizat, cine le-a evaluat efectele și cine răspunde pentru eșec?

Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât, pentru proiectul BALA II – Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre (proiectul are aviz de gospodărire a apelor din iunie 2022 și acord de mediu emis de APM Călărași în septembrie 2023, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024), proiect destinat inclusiv redistribuirii debitului între brațul Bala și Dunăre, statul a considerat necesare studii și documentații tehnice și de mediu ample. Statul a elaborat documentația de mediu pe 625 de pagini, tocmai pentru că orice intervenție asupra albiei poate modifica distribuția debitelor, transportul sedimentelor și regimul hidrologic. Acest proiect major nici măcar nu a ajuns însă la execuția efectivă.

În schimb, în Dunăre au fost deja realizate alte intervenții – dragări, lucrări asupra pragurilor și formațiunilor din albie și alte operațiuni cu potențial de modificare a curgerii apei. Iar astăzi autoritățile sunt nevoite să intervină din nou, inclusiv prin amplasarea sau scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a corecta distribuția debitului.

Reclama

Aici apare contradicția pe care Diana Buzoianu trebuie să o explice: dacă pentru o lucrare încă neexecutată au fost necesare sute de pagini de studii de mediu, unde sunt studiile și avizele pentru lucrările deja executate? Au anticipat ele apariția „dâmbului” și modificarea distribuției apei către Cernavodă?”, întreabă deputatul AUR Dâmbovița.

Valeriu Munteanu a precizat că a adresat oficial ministrului Mediului o întrebare parlamentară prin care solicită inventarierea lucrărilor hidrotehnice executate în sectorul relevant pentru brațul Bala și Cernavodă și transmiterea acordurilor de mediu, avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, studiilor hidrologice și modelărilor hidrodinamice care au stat la baza acestora. A mai cerut parlamentarul AUR să se facă public numele celor care au decis actuala soluție de urgență cu barjele scufundate.

„În baza căror calcule a fost stabilită cantitatea de material și amplasamentul și dacă au fost evaluate efectele acestei intervenții atunci când Dunărea va reveni la debite normale sau ridicate.

Este greu de explicat tăcerea doamnei Diana Buzoianu, care a transformat autorizarea de mediu și protejarea fiecărui gândac și a fiecărei moluște într-un principiu aproape absolut atunci când a contestat alte proiecte de infrastructură, dar care, în cazul unor intervenții asupra Dunării cu efecte potențiale asupra distribuției debitelor, pare să accepte dintr-odată alte standarde.

Problema nu mai privește doar mediul sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei poate afecta inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Reclama

Dunărea nu poate fi tratată ca un laborator în care statul intervine, constată ulterior efectele și apoi improvizează alte lucrări pentru a le corecta.

Diana Buzoianu trebuie să spună cine a autorizat lucrările care au dus la actuala situație și cine răspunde pentru eșecul lor”, a precizat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite