Trăim niște vremuri tare ciudate. Piramida valorilor nu că este întoarsă cu susul în jos, pur și simplu, a făcut explozie, nu mai există. Este praf. Competențele, profesionalismul, harul, probitatea morală până la urmă, ceea ce numim cinste, corectitudine au fost puse pe făraș. Domină acum tupeul. Superficialul, falsul amestecat bine cu acel calup de lingușeală pe care îl dețin toți parveniții, doritorii de poziții și căpătuială din exces.

Mă uit acum în politică și administrație. Valoarea îți este dată de realizări, de comportament, de empatia cu cetățeanul, de bagajul de cunoștințe, experiență, abilități și competență. La toate astea se adaugă, ca o recunoaștere, dorința obiectivă a cetățeanului de a te ține pe o funcție. De a-ți recunoște valoarea și meritele.

Păi, la noi, urmărind numai ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale, se mai întâmplă așa ceva? Nu! Sunt unii care au candidat sperând că vor avea țara la picioare, că poporul îi va venera și îi va vota masiv. Ba chiar au fost așa de siguri pe succesul lor, pe capitalul electoral, ținut, din păcate fals, din sondaje plătite, încât au dat voturi și la alții. Acum, „ascultăm și nu judecăm”. Așa se întâmplă când obiectivul tău, ca politician, este unul subiectiv. Departe de interesul comun.

Și, ce să vezi, a pierdut omul alegerile. Nu a intrat nici măcar în turul doi, dând peste cap istoria și tradiția partidului care l-a propulsat. Dar nu a cedat. Nu a văzut că undeva este o problemă, că poporul nu l-a găsit acolo, în suflet, în conștiință. L-a văzut șters, fals, nesincer, ironic și despotic, chiar dacă unul simpatic, căruia îi place ciorba de burtă. Dar credeți că omul s-a lăsat? Normal ar fi fost să facă un pas în spate, să lase partidul să își găsească un alt mugur de rodire. Un alt altoi pe trunchiul bătrân și încercat. Nu! Politicianul perdant merge mai departe, chiar dacă bocancii lui grei, plini de noroi, strică imaginea partidului și o mototolește în continuare.

Consecvența asta bolnăvicioasă este păguboasă. Cetățeanul de rând îl vede pe respectivul, îl simte și nu înțelege de ce mai este acolo, în funcție, pe o poziție de conducere, din moment ce a clacat, nu a fost dorit și a dus partidul care l-a compus până la urmă la un procent pe care nu l-a avut niciodată în toată istoria. Mulți zic că rolul său și al unora care stau precum căpușele este acela de a dezintegra formațiunea politică, de a o duce în derizoriu. În neant. Urmărind atent tot ceea ce face, ce se întâmplă, ajungi la această concluzie tristă. Poate că greșesc, dar așa văd eu lucrurile…

PS – Și acum, ca o încununare a eșecului propriu, pus în cârcă partidului, propune și susține pentru candidatura la prezidențiale un individ recreat din nimic. Și probabil vor să și câștige!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Ciudate vremuri mai trăim și parcă toate calate pe interes! Orgoliul, ambiția, dorința de putere, de parvenire, de înavuțire cu orice preț sunt cele mai pregnante elemente ale societății. De aici și haosul în care începem să ne bălăcim. Mulți dintre cei puși pe funcții, pe diferite poziții pe care le tot clocesc de ani și ani degeaba, cred că democrația și libertățile de orice tip le aparțin și pot să le distribuie după bunul plac. Dacă apare ceva ce nu le convine, imediat găsesc soluții de contracarare, de scoatere pe tușă, cu orice preț, a celui care nu face parte din nomenclatură. Nu mai contează, de dreapta sau de stânga! De mai mulți ani, vorbim de un tot politic. Instituțiile statului care, în mod normal, ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, la democrație, devin simple unelte în mâna celor fără de scrupule. Apărându-i, se apără pe ele!

Trăim într-un cerc vicios, din care nu se poate ieși decât prin ceea ce unii numesc protest, revoltă, revoluție. România, din vina unora care se cred mai presus de orice, care ne-au demonstrat că democrația, de fapt, funcționează după regulile lor, este în pragul unei explozii sociale. Și nu este bine deloc! Cei care ne conduc ne-au arătat cât de mult contăm în fața lor Nici cât o ceapă degerată!

Pe bună dreptate, deputatul Victor Ponta solicită Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se implice rapid pentru a salva țara de la colapsul economic. Criza energetică se accentuează, prețurile au luat-o spre aiurea, aproape necontrolabil, și nimeni nu face nimic. Apropo de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, când a fost vorba de alegeri, de ieșit lucrurile într-un mod nu tocmai pe placul celor care conduc, s-a întrunit imediat, la convocarea președintelui cu prelungire Klaus Iohannis, și a decretat că scrutinul electoral a fost viciat, lucru care a dus la anularea alegerilor prezidențiale și la declanșarea unor proteste fără de precedent. Când este vorba de siguranța economică, de viața de zi cu zi a celor mulți, CSAT nu mai are treabă. Nu interesează! Și ce înțelege omul simplu din toată treaba asta? Că reprezentanții puterii sunt pregătiți să intervină, să adopte măsuri urgente, dure, doar dacă le sunt pozițiile puse în pericol. În rest, Dumnezeu cu mila!

Urmărește Incomod Media și pe Google News