Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Preşedintele CJ Dâmboviţa ia poziţie. Conducerea Spitalului Judeţean a fost acuzată pe nedrept!

Publicat

pe

Astăzi – 16 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă, Alexandru Oprea, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cum era şi firesc, a sărit, bărbăteşte, cu forţa argumentului, bazat pe date concludente, în apărarea conducerii manageriale a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte și a cadrelor medicale din această unitate, care au fost bulversate, afectate din cauza atacului tip somaţie pe care l-a lansat PNL Dâmboviţa, Virgil Guran, probabil neinformat suficient de cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest lucru şi, aşa l-au pus, cu siguranţă, pe o pista greşită.

Alexandru Oprea nu neagă faptul că în judeţul Dâmboviţa situaţia este alarmantă, numărul de cazuri de coronavirus crescând îngrijorător. Dar acest lucru nu se întâmplă din vina Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte sau a autorităţilor publice locale care, spune Oprea, au făcut tot ce a fost omeneşte şi legal posibil pentru a combate această pandemie.

„Chiar și în această situație dificilă, în loc să ne susținem reciproc, observ că unii lideri politici preferă să găsească vinovați și nu să fie alături de oamenii implicați direct în această luptă, de personalul medical care rezistă în fața presiunii și oboselii doar pentru a ajuta oamenii să treacă cât mai bine de lupta cu acest virus. Nu contează că abia apucă să își mai vadă familia, nu contează că și ei simt teamă, nu contează că sunt epuizați, nu contează că nu sunt suficienți pentru a face față numărului mare de pacienți, nu contează că viața lor s-a schimbat total în ultimele luni și nu se știe pentru cât timp de acum înainte. Dar se pare că eforturile lor nu mai contează pentru unii, care preferă să vorbească în schimb despre management defectuos, rea intenție sau indolență crasă vizavi de SJUT”, a precizat preşedintele CJ Dâmboviţa.

Şeful administraţiei judeţene a spus că nu vrea să apere pe nimeni, că nu caută justificări, dar trebuie să expună anumite fapte, lucruri, evenimente, într-un mod clar, concis şi respectând adevărul.

„Nu este posibil ca atunci când avem nevoie mai mult decât oricând de susținere și înțelegere, să vină cineva de la Câmpina și să spună că în județul Dâmbovița virusul se răspândește masiv din cauza procedurilor medicale privind testarea persoanelor. Virusul se răspândește din cu totul alte motive și o știm cu toții. Din respect pentru personalul medical, lucrurile trebuie clarificate.

Este adevărat că SJUT nu a reușit să achiziționeze, până în acest moment, aparatul PCR cu circuit închis, dar cred că, în nici un caz, nu poate fi acuzat de rea intenție, neglijență sau lucruri similare. Prima procedură de achiziție a fost demarată încă de la începutul pandemiei, din luna martie. Povestea birocrației greoaie aferentă procedurilor de achiziție publică o cunoaștem, din nou, cu toții, iar pentru acest lucru nu e vinovat SJUT. Mai mult, din motive care nu au ținut de voința SJUT, ci de operatorul care s-a angajat să livreze acest aparat, procedurile, care au fost două, au trebuit anulate.

Nu cred că se poate pune problema că a fost rea intenție atunci când ți se spune, din partea operatorului, la finalul procedurii, care durează ceva timp, că nu își poate respecta angajamentul și nu îți poate livra aparatul la termenul stabilit. Și atunci, te vezi în situația de a fi nevoit să reiei o nouă procedură, adică alte săptămâni bune pierdute, doar pentru că operatorul care a câștigat procedura s-a dovedit a fi neserios, în ciuda tuturor garanțiilor oferite anterior.

În orice situație, chiar și în cele de criză, legea trebuie respectată. Nu cred că există cineva care să își dorească mai mult decât personalul medical din cadrul SJUT să beneficieze de un aparat de testare PCR de ultimă generație, care să le ofere o protecție mai mare în timpul procedurii de testare și pentru acest lucru cred că SJUT nu poate fi acuzat de rea intenție sau neglijență.

Nu știe nimeni ce efort implică testarea persoanelor, câtă atenție și cât timp este necesar pentru a te echipa corespunzător pentru acest proces și pentru a te dezechipa, în siguranță, după.

SJUT dispune de un aparat de testare PCR și a comandat câteva mii de teste necesare testării persoanelor suspecte. Numărul de teste realizate, până în prezent, pe acest aparat a fost de 790, testele fiind făcute pe cheltuiala proprie a SJUT și nu pe bani proveniți din programe guvernamentale.

Este adevărat că acest aparat nu are aceeași capacitate performantă de testare ca a aparatului pe care SJUT dorește să îl achiziționeze, dar este funcțional și este folosit intens de către personalul medical până la finalizarea procedurii de achiziție a celui nou.

Nu cred că este corect să vorbim de rea intenție sau indolență crasă nici în situația în care SJUT a făcut două solicitări către Ministerul Sănătății pentru a aduce noi medici în secția de Terapia Intensivă a SJUT, care să se ocupe de pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2.

Situația este apăsătoare pentru acești oameni, pentru că și ei sunt oameni și puțini cunosc faptul că medicii nu pot fi detașați de pe alte secții și că ai nevoie de specialiști pe ATI pentru a se ocupa de bolnavii de COVID-19 de la Terapie Intensivă, iar acești medici nu sunt deloc mulți. Dimpotrivă, există un deficit la nivel de țară.

Din nou, nu este corect să vorbim de rea intenție și indolență crasă din partea SJUT atunci când spunem că infecția se răspândește masiv în județul Dâmbovița din cauza procedurilor medicale privind testarea persoanelor. Despre cauze, câteva considerații: lipsa respectării măsurilor de igienă și protecție dispuse de autorități; 30% dintre oamenii care reprezintă forța de muncă din județul Dâmbovița se deplasează zilnic spre București pentru a ajunge la locurile de muncă, iar multe dintre focarele înregistrate în județ au fost declanșate de persoane care au luat contact cu alte zone decât județul Dâmbovița; județul Dâmbovița înregistrează un număr foarte mare al persoanelor care au muncit în alte state europene unde s-au înregistrat focare (ex. Germania – aproximativ 17.000) și care s-au reîntors acasă; lipsa unei legislații care să reglementeze procesul de tratare a pacienților pozitivi, dar asimptomatici a produs în județul Dâmbovița o situație extrem de dificilă – 111 pacienți din cadrul SJUT, confirmați pozitiv, au solicitat externarea sau au refuzat internarea. Și nu există nicio formă de control asupra lor.

Prin urmare, nu cred că este corect să dăm vina pe SJUT pentru creșterea numărului de cazuri pozitive din județ, în condițiile în care sunt mulți factori externi care favorizează această creștere, așa cum v-am prezentat anterior.

Și, mai important decât orice, din respect pentru personalul medical care tratează pacienții cu COVID-19 din cadrul SJUT, cred că atitudinea noastră ar trebui să fie alta. Dar, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre noi dacă alegem să fim oameni sau nu”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Alexandru Oprea.

ADMINISTRAŢIE

Exemple de bună practică în administrație la Parcul Priboiu și în orașul Pucioasa

Publicat

pe

Incursiunile cu temă informală pe care le-a planificat şi le organizează periodic preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, împreună cu reprezentanţii presei, au rolul benefic, lămuritor, de a arăta şi demonstra cu argumente cetăţenilor că în judeţ sunt deschise şantiere, se lucrează în flux continuu la realizarea unor obiective de importanţă vitală pentru comunităţile locale, fie că este vorba de comune, oraşe sau municipii.

Perioada de criză pandemică pe care o traversăm şi incapacitatea actualilor guvernanţi de a gestiona treburile ţării nu au împiedicat autorităţile judeţului Dâmboviţa să contureze proiecte noi și a le materializa la termenele stabilite pe cele aflate în derulare.

Jurnaliştii, îmbarcaţi în două microbuze, au pornit astăzi spre zona Priboiu-Pucioasa, pentru a constata la faţa locului exemplele de bună practică. Cu această ocazie, preşedintele Corneliu Ştefan a lansat şi o campanie de promovare mediatică a parcurilor industriale care fiinţează în judeţul Dâmboviţa, ca centre de excelenţă, adevărate epicentre ale dezvoltării economice, cercetării şi inovaţiei.

Primul obiectiv prins în cadrul acestui program nu putea fi altul decât Parcul Industrial de la Priboiu, comuna Brăneşti, amplasat în imediata apropiere a DN 71. Autorităţile judeţului vor să creeze aici, pe lângă componentele care funcţionează deja, și un parc IT, care este deocamdată singurul proiect de acest tip preconizat a se dezvolta în Regiunea Sud Muntenia, după cum a precizat actualul director general al complexului industrial de la Priboiu – prof. Călin Oros.

Înainte de a face o vizită prin Parcul Industrial de la Priboiu și a vedea la firul ierbii cum se desfăşoară activitatea de producţe la diferiţi agenţi economici care au închiriate hale în această locaţie, preşedintele Corneliu Ştefan şi directorul Călin Oros au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a făcut o scurtă istorie a parcului industrial, s-a vorbit despre prezent şi proiectele de viitor.

Concluzia a fost că un parc industrial trebuie să ofere agenţilor economici interesaţi de deschiderea unor capacităţi de producţie, condiţii de dezvoltare, spaţii şi utilităţi corespunzătoare. Unitatea de la Priboiu se pare că a trecut peste aceste teste ale seriozităţii şi implicării, iar atractivitatea pentru lansarea unei afaceri în acest cadru a crescut.

Profesorul Călin Oros, fost rector al Universităţii Valahia, actualul director general al Parcului Industrial de la Priboiu, o soluţie excelent aleasă de conducerea CJD pentru gestionarea activităţii de aici, a spus că misiunea acestei unităţi este aceea de a revigora şi de a sprijini dezvoltarea industrială a judeţului Dâmboviţa, în mod special a zonei de nord. Călin Oros va fi se pare şi liantul dintre Universitatea Valahia din Târgovişte şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa în ceea ce priveşte oportunităţile de colaborare, de inovare şi cercetare ştiinţifică, elemente absolut necesare într-un parc industrial.

Preşedintele Coneliu Ştefan a spus, cu satisfacţie, că, în momentul de faţă, Parcul Industrial de la Priboiu are un grad de ocupare de 87%, iar numărul angajaţilor care activează în cadrul societăţilor comerciale chiriaşe depășește 300 de oameni.

„Avem aici 9 clădiri (hale, magazii, depozite şi birouri) care deservesc 10 societăţi comerciale, 3 dintre acestea fiind firme cu capital străin. În ultimul an, Consiliul Județean Dâmbovița a construit două hale. Una a fost deja recepționată, a doua urmează să fie recepționată în curând. Vom pune la dispoziţia investitorilor încă 2 hale noi.

Vizavi de Parcul Industrial Priboiu, avem o suprafață de aproximativ 6 hectare, aparținând parcului. După cum am mai spus, în această zonă, dorim să dezvoltăm un parc industrial cu specific IT. Este un proiect pe care actuala conducere a Consiliului Județean Dâmbovița și l-a asumat, împreună cu conducerea parcului industrial.

În perioada următoare, vom identifica o suprafață de teren și voi veni, în plenul Consiliului Județean, cu un proiect de hotărâre pentru a o aduce în proprietatea Parcului Industrial Priboiu, cu scopul de a dezvolta un parc IT. Asigur conducerea parcului industrial, dar și pe investitorii din județul nostru și nu numai pe ei, că suntem deschiși pentru realizarea de noi colaborări. Avem suprafețe de teren care dorim să fie ocupate de firme. Așa cum am demonstrat în ultimii ani, și aici, la Priboiu, dar și la Parcul Industrial Moreni, vom fi alături de toți investitorii care vor vrea să vină în aceste parcuri industriale și, nu în ultimul rând, vom fi alături de societăţile noi, de tip start up, pe care le așteptăm în parcurile industriale din subordinea Consiliului Județean Dâmbovița.

Al doilea aspect pe care dorim să îl reluăm este acela al colaborării dintre Parcul Industrial Priboiu, în speță, Consiliul Județean Dâmbovița, și Universitatea Valahia din Târgoviște, pentru a reda parcului dimensiunea de cercetare-inovare. Vom relua aceste discuții. Ținând cont de cele două mandate de rector al Universității Valahia, pe care actualul director al parcului, domnul Oros, le-a avut, sunt convins că vom avea o colaborare foarte bună și, nu în ultimul rând, vom duce la bun sfârșit proiectele de cercetare-inovare pe care le-am gândit împreună”, a precizat Corneliu Ştefan.

Primăria Pucioasa a atras peste 100 de milioane de euro, fonduri nerambursabile

De la Parcul Industrial de la Priboiu, am ajuns la Pucioasa. Aici eram aşteptaţi de primarul Constantin Ana, edilul care a pornit ireversibil procesul de renaştere a staţiunii balneoclimaterice de sub poala Patranei. Se lucrează intens. Șantierele sunt deschise în toate zonele urbei, pornind de la cartierele marginaşe, unde se reabilitează şi modernizează infrastructura rutieră şi pietonală, sistemele de colectare a apelor pluviale, podeţe, şanţuri, şi până la obiectivele din perimetrul central – şcoli, grădiniţe, parcuri, zone de locuit.

Primul obiectiv de investiții vizat de documentarea de astăzi la Pucioasa l-a reprezentat proiectul privind „Dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea balneoclimaterică”. Investiţia are o valoare de 21.429.171,23 lei. Vor fi reabilitate șapte străzi din zona centrală a orașului Pucioasa (Avram Iancu, Aleea Ardealului, Bulevardul Gării, Libertății, 1 Decembrie, Stadionului și Dacia) și două străzi care fac legătura între localitățile Brănești și Moțăieni, prin Pucioasa-Sat, pe malul râului Ialomița (DC 136A și strada Carierei). Traseul, cu o lungime de 6,2 km, va dispune şi de trotuare și șanțuri de preluare a apei pluviale. În cadrul aceluiaşi proiect vor fi amenajate și două zone verzi, repectiv Parcul Gării și Grădina Stadionului, și va fi achiziționat un trenuleț destinat turiștilor. Până acum, a precizat primarul Constantin Ana, s-au realizat peste 50% din lucrările prevăzute în acest proiect.

Am ajuns apoi la punctele de lucru de pe șantierul „Modernizare drumuri de interes local în zona centrală, Șerbănești – Bela și Miculești-Diaconești, din orașul Pucioasa”, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), investiţie în valoare de 8.379.711 lei. La acest moment, lucrările executate pe străzile Colinei, Narciselor, Păltiniș și Soarelui reprezintă 40% din volumul obiectivelor prevăzute în proiect.

Reabilitarea şi modernizarea instituţiilor educaţionale din oraş a reprezentat o prioritate pentru primarul Constanin Ana. Aceste deziderate sunt acum în curs de materializare. Proiectul său de suflet în acest domeniu, după cum a mărturisit, este „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Colegiului Național Nicolae Titulescu”, finanțat prin PNDL. Se investesc aici 16.291.245 de lei.

„Mereu am spus că infrastructura este net inferioară actului didactic. Iată că a venit clipa în care să le oferim cadrelor didactice și elevilor o școală senzațională. Este cea mai importantă instituție de învățământ din nordul județului, pentru care ne-am străduit să obținem finanțare ani buni. Din 2016 până în 2018, cu ajutorul domnului președinte Corneliu Ștefan, pe atunci deputat în Parlamentul României, am reușit să intrăm în rezerva de la PNDL și să obținem finanțare pentru această instituție. Școala va avea toate condițiile pentru a face performanță. Din momentul în care va fi gata, voi avea grijă să nu ne mai plece copiii la Târgoviște, ci să rămână să învețe aici, să atragem tot ceea ce înseamnă perle din nordul județului. Este păcat ca, într-o asemenea instituție, să nu învețe niște copii extraordinari. În etapa a doua, tot anul acesta, vom începe cu o alocare din bugetul local, destul de consistentă, de aproape 1 milion lei. Va fi cel mai mare efort bugetar pentru noi din acest an și, parțial, anul viitor, pentru sistematizarea și modernizarea curții acestui liceu. Cu siguranță, până la finalul anului, vor fi gata și clădirea și dotările prinse în proiect”, a declarat Constantin Ana.

Lista obiectivelor aflate în curs de derulare, a celor care vor intra în execuţie la Pucioasa este lungă. Despre acestea vom vorbi cu altă ocazie. După cum a precizat primarul Constantin Ana, valoarea sumelor atrase de administraţia de la Pucioasa în vederea dezvoltării oraşului staţiune depăşeşte 100 de milioane de euro.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Corneliu Ştefan, l-a felicitat pe edilul Constantin Ana, precum și echipa acestuia, pentru implicare şi aplecare asupra proiectelor de interes pentru comunitate, pentru faptul că doresc să readucă Pucioasei faima staţiunii de odinioară.

„Trebuie să spunem opiniei publice că Pucioasa este orașul cu cele mai multe proiecte semnate din toată Regiunea Sud Muntenia, în cadrul Programului Operațional Regional. Sunt cele mai mari și mai importante proiecte pe care le avem aici pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale, rutiere, de apă și canal. Împreună cu echipa administrativă de aici, trebuie să readucem la viață Stațiunea Balneoclimaterică Pucioasa. Cu siguranță, într-o perioadă scurtă, va redeveni o perlă a României și sigur vom atrage și investitori. În ultimul timp, împreună cu primarul Constantin Ana, am avut discuții cu investitori privați, care să vină în această zonă, în orașul Pucioasa, să investească în principal în domeniul turismului.

Până la sfârșitul lunii mai, vom organiza o conferință de presă împreună cu primarii orașelor Pucioasa și Fieni,cu edilii comunelor Moțăieni, Buciumeni și Brănești, când vom lansa centura ocolitoare pentru cele două orașe (Pucioasa și Fieni). Vom aproba luna aceasta, în ședință de Consiliu Județean, indicatorii tehnico-economici, iar până la sfârșitul lunii vom depune la Ministerul Transporturilor proiectul pentru centura ocolitoare, a doua după inelul 2 de centură al municipiului Târgoviște, așa cum am gândit-o, tot în regim de 4 benzi. Pentru cele două orașe va fi o singură centură. Studiul de prefezabilitate este gata. Vestea bună este că, din partea Ministerului Transporturilor, prin Compania Națională de Investiții, avem deja protocolul transmis. După ce vom avea primul draft al studiului de prefezabilitate, cu o propunere de deviz, vom semna acest protocol între Consiliul Județean Dâmbovița și Ministerul Transporturilor, iar în următoarea perioadă vom scoate la licitație studiul de fezabilitate. Urmează ca, anul viitor, să scoatem la licitație proiectul tehnic și execuția acestor centuri ocolitoare, finanțate din fonduri europene, prin POIM.

Tot pentru Pucioasa, am gândit, împreună cu domnul primar, câteva proiecte mai mici, dar la fel de utile și care vor fi depuse de administrația locală pe Programul Județean de Dezvoltare Locală. Până la finalul lunii vom lansa acest program și vă pot spune că sunt foarte multe solicitări. Sunt foarte mulți primari care se interesează de demararea acestui program unic în România, prin care vom sprijini toate localitățile județului Dâmbovița”, a declarat Corneliu Ştefan la finalul vizitei de la Pucioasa.

De precizat că, în această incursiune de tip „exemple de bună practică în administraţie”, alături de preşedintele Consiliului Judeţean s-au aflat vicepreşedinta Luciana Cristea şi administratorul public Cristian Avanu.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Anunț convocare Consiliul Local Voinești în data de 17 mai 2021, ora 19:00

Publicat

pe

de

Se convoacă în ședință ordinară Consiliul Local Voinești, în data de 17.05.2021, ora 19:00, la sediul acestuia, cu respectarea normelor în vigoare privind desfășurarea activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă pe perioada stării de alertă, având următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea execuției bugetare a comunei Voinești la data de 31.03.2021;

2. Proiect de hotărâre privind actualizarea Planului de achiziții publice al comunei Voinești pe anul 2021, prin achiziționarea unui utilaj – miniescavator pe șenile.

3. Proiect de hotărâre privind indexarea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2022.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ și Regulament aferent la obiectivul Amplasare stație de telefonie mobilă GSM Orange în comuna Voinești, sat Oncești, punct Varzaru

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul Modernizare străzi în satele Voinești și Mînjina, comuna Voinești, județul Dâmbovița”;

6. Proiect de hotărâre privind respingerea cererii nr. 31/15.04.2021 înaintată de dl. Petrescu Cotenescu Ion Gheorghe Radu, din București, cu privire la acordarea titlurilor de cetățeni de onoare POST MORTEM ai comunei Voinești pentru preot profesor capitan Cotenescu I. Gheorghe și studentul țărănist Marinescu Traian (Geagu);

7. Diverse.

PRIMAR ,
Sandu Gabriel Dănuț

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT