Connect with us

ACTUALITATE

Lideri ai PSD și PRO România Dâmbovița nu au votat Legea carantinării și izolării

Publicat

pe

Foto arhivă

Legea carantinării și izolării, cu toate criticile existente, cu toate amendamente propuse de PSD pe ultima sută de metri, a trecut în Senatul României. Mulți încă sunt convinși că respectivul act normativ nu are nicio treabă cu democrația, că în spațiul european nu mai există o altfel de lege, iar în cazuri de necesitate se acționează făcându-se apel la alte timpuri de măsuri.

Doar șase senatori nu au votat controversata lege. Este vorba de Emilia Arcan, Călin Popescu Tăriceanu, Gabriel Les, Nicolae Moga, Adrian Țuțuianu, Eugen Teodorovici, Emanuel Savin și Titus Corlățean. S-au abținut senatorii Ion Hadârcă, Lungu Vasile și Teodor Meleșcanu.

De precizat, ca o simplă curiozitate, că senatorul Adrian Țuțuianu este liderul PRO România Dâmbovița, Titus Corlățean este președintele executiv al PSD tot la Dâmbovița, iar senatorul prahovean Emanuel Savin are destule legături de sânge cu județul nostru.

Iată care sunt principalele prevederi ale Legii carantinării și izolării care, în ultimele zile i-a bulversat pe mulți români, unii dintre ei iesind în stradă pentru a protesta sau au criticat dur decizia pe rețelele de socializare:

– Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome

– Măsura izolării trebuie să fie dispusă pe durata limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia pe care o determină.

– Izolarea trebuie să fie pe o durată limitată, care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

– Izolarea într-o unitate medicală se face pentru cel mult 48 de ore, exclusiv în vederea efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

– Dacă se menţine riscul transmiterii bolii cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării, într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta.

– Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin Hotărâre a Guvernului

– Persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există

– În cazul în care o persoană nu respectă măsura izolării la domiciliu sau la locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată Direcţia de Sănătate Publică judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară, printr-o decizie cu caracter individual

– Persoanele care contestă juridic carantinarea sau izolarea vor fi monitorizate medical, iar decizia primei instanţe în acest sens este executorie

– Măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu;
b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.

– Persoanele care nu respectă măsura carantinării la domiciliu, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi

– Copiii ai căror părinţi se îmbolnăvesc de coronavirus vor rămâne în familie. Dacă nu au rude apropiate care să aibă grijă de ei, părinţii, medicul sau Direcţia de Sănătate Publică (DSP) vor anunţa serviciul de asistenţă socială care vamonitoriza situaţia şi, dacă e necesar, va lua măsuri pentru ca acei copii să fie îngrijiţi temporar.

– Izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliul.

Au fost eliminate din lege toate prevederile privind carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen.
Se introduce bligația INSP de a comunica separat numărul cazurilor noi de numărul cazurilor retestate

Ministerul Sănătăţii va fi obligat să creeze un corp al voluntarilor pentru situaţii de urgenţă la care statul să poată apela când e nevoie.

– Personalul medical detaşat va primi suplimentar 50% din salariu, o diurnă de 2%, cât şi cazarea şi transportul în localitatea unde a fost dispusă detaşarea. Detaşarea nu poate depăşi 30 de zile.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sărbătorim astăzi materializarea unui vis, a unei speranțe

Publicat

pe

de

Am fost și suntem dintotdeauna în Europa. Rezonăm cu valorile culturale ale bătrânului continent. Am fost, poate, despărțiți vremelnic, din cauza unor conjuncturi istorice, de această familie, dar niciodată nu am uitat de Europa, de democrație, de economia, cultura, tradițiile și civilizația care au contribuit pe deplin la schimbarea globală a societății, a aprecierii depline a omului, a drepturilor sale.

Astăzi – 9 Mai, sărbătorim Marea Europă, cel mai elocvent și puternic exemplu al unității întru binele cetățeanului, al colaborării al prosperității, al prieteniei și dorinței de mai bine. Sărbătorim materializarea unui vis, a unei speranțe. Trăim cu toții într-un spațiu mai democratic, mai liber, mai liniștit ca niciodată. Ceea ce s-a realizat pentru Europa Unită din 1950 încoace este un rezultat al diplomației, al consecvenței și al dorinței de unitate economică, socială și culturală.

La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!

Marian Ţachianu,
Deputat PSD de Dâmbovița

Citește în continuare

ACTUALITATE

Adrian Țuțuianu: 9 Mai – 1877, 1945, 1950 – O zi cât o istorie

Publicat

pe

de

1877, 1945, 1950 – o zi cât o istorie. Îmi doresc să reținem aceste momente determinante și să învățăm din ele. Demnitatea, curajul și viziunea au trasat istoria unei țări, unui continent și unei lumi. România este parte a acestei lumi, cu identitate și destin proprii.

📌 „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare” (Kogălniceanu) / Pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independența României a însemnat sacrificiul și jertfa a peste 10.000 de ostaşi.

📌 La 9 mai 1945, capitula cel de-al treilea Reich, luând, astfel, sfârşit cel de-al II-lea Război Mondial pe continentul european. Victoria Coaliției Națiunilor Unite!

📌 „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie” (Robert Schuman).

La 9 mai 1950, ministrul de Externe al Franței propunea Germaniei, dar şi altor state, să pună bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii. Pe 18 aprilie 1951, şase state – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda – au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului. Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi, în 1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi.

La mulți ani, români! La mulți ani, Europa! La mulți ani, familie europeană!

Adrian Țuțuianu,
Vicepreședinte PRO România
Președinte PRO România Dâmboviţa
Fost ministru al Apărării

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT