Camera Deputaților a votat, săptâmâna aceasta, propunerea legislativă privind inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României, cunoscută în spațiul public sub denumirea „Fără penali în funcții publice”, în sensul completării art. 37 – Dreptul de a fi ales.

Practic, nu vor mai putea fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.

„Măsura se aplică numai persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, nu din culpă. Această măsură nu se aplică pe întreaga durată a vieții persoanelor condamnate, fiind expres limitată până la intervenirea unei situații, care potrivit legii organice, înlătură această consecința extrapenală a condamnării (ex. reabilitarea, amnistia, dezincriminarea).

Această reglementare nu vizează o suprimare a dreptului de a fi ales sau a unei garanții a acestuia, ci o restrângere a acestui drept.

Precizez că reglementări asemănătoare, sunt consacrate la nivel constituțional și într-o serie de state europene. Cu titlu de exemplu:

Danemarca – art. 30 alin.(1) din Constituție – ”Este eligibilă pentru a fi aleasă în Parlament orice persoană care are drept de vot la alegerile pentru acesta, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care în ochii opiniei publice, le face nedemne pentru a deveni membri în Parlament.”

Marele Ducat de Luxemburg – art. 53 din Constituție – ”Următoarele categorii de persoane nu pot exercita dreptul de a alege și nici nu au dreptul de a fi alese: 1. Persoanele condamnate la pedepse penale; 2. Peroanele care, pe cale corecțională, sunt private de dreptul de vot prin condamnare; 3. Persoanele majore aflate sub tutelă. Dreptul de vot poate fi restabilit prin grațiere pentru persoanele care l-au pierdut prin condamnare penală.

Polonia – art. 99 alin. (3) din Constituție – ”Nicio persoană condamnată la pedeapsa cu închisoare printr-o sentință definitivă pentru comiterea unei infracțiuni săvârșite cu intenție nu este eligibilă pe listele electorale (…)”.

Estonia – art. 58 din Constituție – ”Participarea la alegeri poate fi limitată prin lege în cazul cetățenilor estonieni care au fost condamnați de o instanță judecătorească și care exercită o pedeapsă într-un penitenciar”.

Curtea Constituțională s-a exprimat pe această inițiativă legislativă a cetățenilor prin Decizia nr. 222 din 9 aprilie 2019, decizând că ea îndeplinește condițiile prevăzute de art. 150 și art. 152 din Constituție.

Camera decizională este Senatul. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării propunerii de revizuire”, a precizat Claudia Gilia – deputat PSD de Dâmbovița.

Prin această inițiativă se dorește consacrarea, la nivel constituțional, a unei condiții de integritate unitare, similară celei privind membrii Guvernului, mai spune parlamentara social democrată.

„Urmând exemplul statelor europene este important ca persoanele care doresc să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat să îndeplinească anumite condiții de integritate, corectitudine, care sunt menite să confere cetățenilor încrederea în autoritățile publice și să preîntâmpine eventualele derapaje de la principiile statului de drept.

Partidul Social Democrat a susținut introducerea pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a acestei inițiative și a votat proiectul parlamentarilor de la USR, fiind cel mai avansat proiect, care trecuse și de controlul de constituționalitate.

Considerăm că este un punct din care să putem începe să recâștigăm încrederea oamenilor că cei care aspiră sau ocupă demnități și funcții publice, îndeplinesc și condiții de integritate, moralitate, probitate”, a declarat deputata PSD Claudia Gilia.