ACTUALITATE
30 de ani de la reînființarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmboviţa
Astăzi – 23 iulie 2020, s-au împlinit 30 de ani de la reînființarea Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmboviţa.
„În 1990, un grup de iniţiativă format din domnii Mateescu Titus, Iordache Ion, Zahareanu Dorin, Mingheat Adrian şi Predoi Gheorghe a convocat un număr de 25 de persoane, reprezentante ale unor întreprinderi de stat, în prima adunare generală de constituire, fiind astfel ales primul Colegiu de Conducere și primul Birou Executiv.
Sunt doar primii 30 de ani în care am venit în sprijinul antreprenorilor și al firmelor din județului Dâmbovița și ne-am propus să avem o economie liberă și digitală, o comunitate de afaceri puternică, cu privirea în viitor, astfel încât experiența antreprenorială acumulată să constituie un valoros capital.
În acești ani de activitate, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a devenit un Club de Afaceri, organizaţie autonomă, neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non profit, cu personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din țară şi din străinătate.
Fiind un Club de Afaceri, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Dâmboviţa este locul unde membrii săi printr-o simplă strângere de mâini pot încheia contracte cu o siguranță mult mai mare decât cea oferită de contractele parafate cu sprijinul celor mai mari case de avocatură. Totodată suntem Creatori de Business și susținem antreprenorii dâmbovițeni, investitorii, dar și companiile care colaborează cu firmele județene”, se precizează într-un comunicat remis de CCIA Dâmbovița.
Cât privește istoria Camerelor de Comerț din România, aceasta este strâns legată de procesul de modernizare a Principatelor Române din secolul XIX, iar înființarea primei Camere de Comerț pe teritoriul țării noastre a reprezentat un punct de referință pentru generația pașoptistă.
„Conform Decretului Domnesc, adoptat în 1864, pe teritoriul Principatelor Unite se înființează 15 Camere de Comerț, la București, Turnu-Severin, Craiova, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galați, Ismail, Bârlad, Iași, Piatra-Neamț, Bacău, Focșani, Botoșani și Ploiești. Prima Cameră de Comerț care începe să funcționeze este cea din București, în anul 1868. Decretul nr. 152 din 13/25 iulie 1865 publicat în Monitorul Oficial stabilea circumscripţiile camerelor de comerţ. Cea din Ploieşti forma circumscripţia a III-a, în a cărei raza de activitate intrau judeţele Prahova şi Dâmboviţa, iar mai târziu şi judeţul Buzău.
În 1925, prin Legea pentru reorganizarea camerelor de comerţ şi de industrie şi prin Regulamentul de aplicare a Legii camerelor de comerţ şi de industrie se stabileşte o noua bază legală pentru funcţionarea acestor instituţii. În anul 1928, județul Dâmbovița și-a format prima Cameră de comerț.
Camerele de Comerț și Industrie din România au fost desființate în anul 1949, prin Decretul nr. 74 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Singura Cameră care a continuat să funcționeze, cu competențe diminuate și sub controlul strict al regimului comunist, a fost Camera de Comerț și Industrie din București, reorganizată sub forma Camerei de Comerț Exterior a Republicii Populare Române”.
Polițiștii din Pitești au desfășurat, zilele trecute, o acțiune pentru menținerea ordinii și siguranței publice, sub titulatura „Pitești fără cerșetorie”. Activitățile specifice au fost efectuate în zonele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele care apelează la mila publicului, în special în perimetrul central.
La această misiune au participat, alături de polițiști, și jandarmi, polițiști locali și reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială a Municipiului Pitești – Serviciul Asistență Comunitară.
„Campania locală „Pitești fără cerșetorie” se desfășoară în perioada 1 – 30 septembrie 2026 și are ca scop prevenirea și reducerea riscului comiterii de infracțiuni asupra și de către persoanele care apelează la mila publicului, precum și reducerea acestui fenomen în municipiul Pitești prin informarea și conștientizarea populației.
În cadrul activităților, au fost legitimate 59 de persoane și aplicate 31 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 6.500 de lei, pentru apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum şi determinarea unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte, conform Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”, se precizează într-un comunicat transmis de IPJ Argeș.
Urmărește Incomod Media și pe Google News
Dacă ai mers vreodată ore bune pe autostradă cu o pungă de gheață care se topea sub ochii tăi, știi exact de ce o ladă frigorifică auto nu mai e un moft, ci un accesoriu care redefinește confortul călătoriei.
Cum funcționează răcirea în mișcare
O ladă frigorifică auto nu lucrează ca un termos. Ea consumă energie din priza de 12V a mașinii și menține o temperatură setată, indiferent de căldura din exterior.
Modelele cu compresor, de exemplu, răcesc activ până la -20°C – performanță imposibilă pentru variantele cu efect Peltier.
Diferența contează mai ales pe drumuri lungi. Un Peltier scade temperatura cu circa 20-25°C față de ambient, în timp ce compresorul o menține constant la valoarea dorită.
Există trei categorii principale de utilizatori:
- Familii cu copii mici, care au nevoie de lapte sau medicamente la temperaturi precise
- Șoferi profesioniști care petrec nopți în cabina camionului
- Pasionați de camping și drumeții care nu vor să depindă de magazine sau stații de alimentare
Lada frigorifică auto: ce parametri chiar contează la cumpărare
1. Capacitatea în litri e primul număr pe care îl vezi, dar nu cel mai important. O ladă de 30 de litri cu un compresor eficient bate oricând o cutie de 50 de litri cu Peltier slab.
2. Consumul energetic este critic dacă mașina stă oprită. Modelele moderne cu invertor consumă între 30 și 60W – echivalentul unui bec. Câteva cifre utile:
3. Zgomotul este un factor ignorat frecvent. Un compresor slab izolat poate produce 45-50 dB – deranjant dacă lada stă în habitaclu. Caută specificații sub 40 dB dacă o folosești în interior.
Greșeli frecvente care strică experiența
Mulți cumpără o ladă frigorifică fără să verifice compatibilitatea cu priza de bord.
Unele prize se opresc automat când motorul e oprit – lada se decuplează, iar alimentele se încălzesc. Soluția: un cablu conectat direct la baterie, cu siguranță inclusă.
Un alt mit: cu cât e mai grea, cu atât e mai bună. Greutatea e dată de materialul carcasei, nu de calitatea sistemului de răcire.
Orientarea contează și ea. Lada trebuie să stea orizontal – dacă o pui pe lateral, compresorul poate defecta. Detaliu mic, dar cu impact mare pe termen lung.
Până la urmă, câte experiențe de călătorie ai ratat pentru că n-aveai unde păstra ceva rece la îndemână?
ADMINISTRAŢIEacum 3 zileMoment istoric în Dâmbovița. Au demarat lucrările de construcție a centurii ocolitoare a orașelor Pucioasa și Fieni
- ACTUALITATEacum 3 zile
Grup Atyc încasează abonamente de la elevii navetiști, apoi îi lasă în stații
- ACTUALITATEacum 4 zile
Pacientă decedată în condiții suspecte la Spitalul Județean din Târgoviște. Ajutați-mă să se facă dreptate, cere fiica
- ADMINISTRAŢIEacum o zi
Primarul de la Pietrari face apel către firma constructoare să vină și să finalizeze rețeaua de apă potabilă
- ACTUALITATEacum o săptămână
Zilele Cetății Târgoviște 2026. Program, sâmbătă, 5 septembrie. Concert Ioana Ignat, DJ Project și Misha Miller
- ADMINISTRAŢIEacum 3 zile
Ședință de îndată a Consiliului Local Municipal Târgoviște
- ACTUALITATEacum 7 zile
La mulți ani, Târgoviște! Atmosferă superbă la concertul din Parcul Chindia. VIDEO
- Uncategorizedacum 3 zile
Prim-adjunctul ISU Dâmbovița, col. Alfred George Hantăr, a trecut în rezervă
