Proiectul de lege privind înființarea și activitatea asociațiilor și fundațiilor inițiat de USR a trecut de votul final al parlamentului, cu unanimitate – ne informează deputatul USR de Dâmbovița Dumitru Lupescu.

Care sunt schimbările? Explicații date de deputatul USR Claudiu Năsui

1. A fost eliminată declarația de beneficiar real.

„Statul a dat bătăi de cap enorme societății civile cu această cerință și o soluție practică a tot întârziat să apară. ONG-urile formate doar din persoane fizice nu mai trebuie să o depună, de asemenea, eliminăm redepunerea anuală dacă nu se schimbă nimic și prevedem posibilitatea depunerii prin mijloace electronice. Termenul limită pentru depunere tocmai a fost amânat iar cu 90 de zile, ceea ce înseamnă că este timp să intre această lege în vigoare până atunci”.

2. Unificarea statutului și a actului constitutiv.

„Cele două documente au 95% același conținut, dar legea le ținea separate fără sens decât pentru autentificarea unor acte în plus. În practică, se folosește de fapt același document în care se taie și adaugă câteva paragrafe. Reglementarea unui act unic de înființare reflectă fix procedura simplificată valabilă demult la firme”.

3. Eliminarea altor hârtii inutile.

„Întâi, acordul vecinilor pentru sediile la care nu se desfășoară activitate, o altă soluție USR implementată cu succes pentru firme prin Legea 102/2020. O a doua este soluția USR implementată la firme prin Legea 223/2020, eliminarea pragului minim de 200 de lei pentru patrimoniu, un nivel derizoriu care doar generează hârțogăraie și drumuri. Asta nu înseamnă că nu trebuie și nu vor avea patrimoniu în continuare stabilit prin statut, ci doar că acel nivel minim nu mai impune dovedirea cu „foaia de vărsământ” la înființare. Apoi, există multe documente solicitate în practică, deși neprevăzute de lege, și clarificăm faptul că înregistrarea se face doar cu documentele cerute în baza legii. Înregistrarea unei asociații ar trebui să fie o procedură banală și administrativă, cu un dosar clar și simplu, fără termene lungi și solicitări neprevăzute de lege”.

4. Permisiune pentru digitalizarea activității ONG-urilor.

„Epidemia ne forțează să intrăm în rândul lumii occidentale, cu posibilitatea ținerii ședințelor organelor de conducere online și semnarea hotărârilor cu semnătură electronică. Este ceva de bun simț, absolut necesar în această perioadă, și ar trebui să devină regula pentru toate documentele în România”.

5. Eliminarea supra-formalităților de autentificare a actelor la notar sau avocat.

„Firmele se înființează și funcționează cu acte valabile sub semnătură privată și același lucru ar trebui să fie valabil și pentru asociații. Asta înseamnă costuri mult scăzute atât la înființare, cât și pe parcursul vieții entității, fără să mai fie nevoie să autentifici câteva rânduri de hârtii în mai multe exemplare”.

Acum, se așteaptă ca legea să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.