ACTUALITATE
Irina, un exemplu de putere pentru victimele violenței în familie!

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecţia Copilului Dâmboviţa continuă să prezinte publicului poveștile de viață ale unora dintre beneficiari. Astăzi, o cunoaștem pe Irina, în vârstă de 44 de ani, un exemplu de putere pentru toate victimele violenţei domestice.
Irina s-a căsătorit cu bărbatul iubit, însă, după câţiva ani de căsnicie, alcoolul a scos din el cea mai urâtă parte, cea agresivă. Timp de aproape 17 ani a tăcut şi a suportat traumele psihice cauzate de jigniri, înjurături, dar şi pe cele fizice, cauzate de loviturile repetate şi din ce în ce mai puternice ale bărbatului căruia i-a oferit trei copii. Rănile provocate de violenţă nu s-au comparat niciodată cu durerea pe care a simţit-o pierzând primii doi copii, fetiţe, la scurt timp după naştere. Incompatibilitatea RH-ului a dus la moartea fetiţelor, dar dorinţa de a fi mamă a fost mai puternică, iar Irina a fost binecuvântată cu un băiat sănătos, acum în vârstă de 15 ani. Din păcate, de agresivitatea tatălui nu a scăpat nici băiatul, pe care femeia l-a ferit cât a putut de loviturile dure. A preferat să le încaseze ea. A tăcut, a plâns, a zăcut la pat, nu de puţine ori… A încercat să se despartă de soţul ei, însă, de fiecare dată îl ierta atunci când părea că îşi regretă faptele. Agresiunile au continuat, de fiecare dată tot mai puternice. A căutat alinare la părinţi, dar s-a lovit de prejudecăţi.
„Mama îmi spunea: e bărbatul tău, tu ţi l-ai ales, nu trebuie să ştie nimeni ce e în familia ta. La noi, la romi, mentalitatea este să-ţi asculţi bărbatul, să faci tot ce spune el, să ai familie… Trebuie respectate vorbele acestea, din mamă în fiică, din tată în fiu… Nu am crezut niciodată în aceste obiceiuri, dar le-am respectat pentru că aşa trebuia în comunitate, m-am complăcut în situaţie. M-am minţit că îl iubesc. Am acceptat prima palmă, am zis că poate mâine nu mă mai bate… Apoi a fost un pumn, un şut, o jignire, când se îmbăta alte jigniri şi cuvinte urâte… Am zis, lasă că se trezeşte din beţie şi nu se mai întâmplă. M-am îmbătat cu apă rece”!
Irina nu a fost lăsată să meargă la serviciu în cei 17 ani de căsnicie. Nici soţul ei nu voia să lucreze.
„Nu pleci tu la muncă, muncim împreună. Aveam cai şi căruţă, mă târa la pădure. Băiatul a mers de-a buşilea prin pădure, a făcut primii paşi printre copaci”.
Pentru ajutorul social muncea femeia pentru amândoi. Lucra cot la cot cu bărbaţii la săpat de şanţuri, iar acasă se lovea şi de gelozia soţului, care ducea tot la agresivitate. Nici la părinţii săi nu a mai avut voie să meargă „dacă mă duceam de capul meu, când ajungeam acasă îmi luam bătaie”.
La un moment dat, în vecinătatea locuinţei s-a mutat o familie venită de la Târgovişte, de la oraş. Irina a mers să muncească în gospodăria vecinilor. Doamna Marinela i-a văzut vânătăile şi cicatricile, auzea certurile mai mereu şi i-a spus Irinei că nu trebuie să suporte o viaţă atât de chinuită, dar sfatul nu i-a fost urmat pe moment. În scurt timp, Irina nu a mai fost lăsată de către soţ nici în curtea vecinei la muncă: „Ca să mă duc la o vecina trebuia să îmi dea înainte o sticlă de ţuică pentru soţul, peste gard.”. Doamna Marinela nu a mai suportat şi i-a spus bărbatului, cu vorbă bună „să nu îşi mai bată joc de soţie”. Nervos, acesta a ripostat şi a vrut să îşi lovească vecina. Irina a intervenit între ei, iar bătaia a încasat-o tot ea: „Mi-a dat o bătaie… Nici nu mai ştiu cu ce nu mi-a dat. A prins o blană şi a dat până s-a rupt blana. Nu a fost cea mai cruntă bătaie. Cel mai rău a fost când mi-a dat cu un par în cap şi mi-a spart cutia craniană”. Cicatricea a rămas, iar acum Irina poartă breton pentru a o ascunde.
Episodul bătăii cu blana de lemn a fost cel care a adus-o pe femeie în centrul dedicat victimelor violenţei domestice, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa, împreună cu fiul său. Cum? Cu ajutorul oamenilor din jur! Vecina a anunţat poliţia, iar primarul din localitate a îndrumat-o către centrul de recuperare.
„Nu mai puteam sta cu el. Îl uram de moarte. Nu îl mai puteam vedea. Eram precum şobolanul… nu aveam o gaură în care să intru. Când am ajuns la centru eram bătută, umflată, cu capul tot vânăt, eram praf. Când am intrat nici nu îmi simţeam picioarele, nu ştiam nici pe ce pământ calc. Mă simţeam străină, o femeie de etnie romă, fără şcoală, cu un copil de 6 ani după mine, traumatizat şi el, nu mai vorbea nici cu mine…”.

Irina spune că dacă nu avea această şansă, să ajungă alături de copil în centru, baiatul ar fi dezvoltat o formă de autism. Aici au primit haine, mâncare, găzduire, consiliere şi ceea ce nu au avut niciodată acasă: afecţiune, grijă, iubire. Etnia nu a contat nicio clipă: „Nicio secundă nu m-am simţit marginalizată. Dacă nu ajungeam în centru, eram moartă.”. Irina s-a comportat natural şi toţi din jur au văzut o mamă devotată şi iubitoare, o femeie puternică, dar greu încercată, o gospodină desăvârşită, o femeie harnică, responsabilă şi recunoscătoare. Personalul a prins repede drag de ea şi de copil. Nu doar că au fost îngrijiţi şi consiliaţi, ba chiar Irina a fost ajutată să îşi finalizeze studiile liceale. Acasă făcuse doar 9 clase, atât cât i-au permis părinţii. A fost înscrisă de către conducerea Centrului de recuperare pentru victimele violenţei în familie la un liceu din Târgovişte, pe care l-a finalizat. A luat BAC-ul la 40 de ani. Între timp a fost recomandată cunoscuţilor şi a făcut curăţenie în mai multe locuinţe, până când au reuşit să o angajeze la fabrica de frigidere. Făcea naveta la serviciu, la liceu, îşi ajuta şi copilul la teme şi viaţa părea că revine la normal. Fostul soţ nu a lăsat-o, însă, să trăiască liniştită şi era mereu pe urmele ei, întotdeauna cu parul după el, în ciuda faptului că avea un ordin de restricţie. Nu avea voie să se apropie nici de femeie, nici de copil, dar a continuat să o agreseze pe Irina, ori de câte ori a fost posibil. Coşmarul părea departe de a se finaliza.
După ce s-a terminat perioada de găzduire în centru, Irina spune că era „cu stima de sine ridicată, încrezătoare în ajutorul lor şi pe viitor, ştiam că dacă el vine după mine, ei mă vor ajuta, nu mai eram singură. Eram, totuşi, bulversată, îmi era teamă că fostul soţ vine după mine. Era încă liber. A ajuns în puşcărie târziu, după ce vecina căminului conjugal, doamna Marinela, i-a făcut mai multe plângeri pentru distrugeri şi alte agresiuni, pentru că el nu se potolea, se răzbuna pe vecinii care m-au ajutat”. În continuare, a locuit cu chirie la un bătrân, împreună cu băieţelul ei, până când, într-o seară, când s-a întors de la serviciu, şi a găsit copilul plângând. Şi-a dat seama că bătrânul se comportă urât cu fiul său şi a plecat imediat din casa lui, ajutată de o altă vecină. A fost dusă în gospodăria unui bărbat, care locuia singur: „Mi-a spus: nu îţi iau bani pe chirie, că eşti ţigancă d-ale mele şi eşti mamă devotată. Vom plăti facturile jumătate-jumătate şi, dacă vrei, putem mânca împreună”.
Irina nu a fost încrezătoare, dar era singura variantă la acel moment. Surprinzător, aici şi-a găsit liniştea, dar fostul soţ a găsit-o şi chiar a intrat peste ea în casă. A bătut-o iar, vărsându-şi asupra ei toată furia acumulată, chiar în faţa copilului. Însă, Irina nu mai era singură. Îl avea alături pe bărbatul care a primit-o în casa lui. A apărat-o în faţa fostului soţ şi a reuşit să-l facă să renunţe la obsesia pentru ea. Astfel, viaţa Irinei s-a mai liniştit, iar bărbatul care i-a întins o mână şi i-a arătat bunătate, i-a devenit prieten, confident şi soţ. Acum trăiesc liniştiţi şi au o gospodărie frumoasă împreună.
Pentru că părinţii nu i-au permis să studieze mai mult, Irina a rămas cu o mare sete de cunoaştere, de învăţare. În prezent, este studentă în anul II în cadrul Universităţii din Piteşti, la Facultatea de Științe ale Educaţei, Științe Sociale şi Psihologie. Chiar dacă acum simte că trăieşte cu adevărat, nu uită binele care i s-a făcut şi ca o răsplată pentru ajutorul primit, îşi doreşte să ajute, la rândul ei, alte victime ale violenţei domestice: „M-am tot gândit cum să ajut şi eu femeile ca mine, să le deschid mintea? M-am gândit că dacă voi lucra în domeniu am posibilitatea să le ajut şi am ales asistenţa socială”.
Îşi doreşte să finalizeze facultatea şi va urma şi un master în domeniu. Şi-a continuat job-ul la fabrica de frigidere, dar speră să lucreze în domeniul asistenţei sociale. Se pregăteşte intens pentru acest lucru. Este foarte conştiincioasă, participă la toate cursurile (on-line), îşi face temele şi învaţă pentru examene şi noaptea, deoarece pe timpul zilei este la serviciu. Se ocupă de treburile casnice, de gospodărie, de fiul său şi de soţ. Cu toate acestea ţine pasul cu colegii săi de la facultate.
Noi o felicităm pentru puterea de a trece peste toate greutăţile, pentru ambiţia pe care o are şi pentru că a avut curajul să iasă de sub umbra agresivităţii bărbatului care aproape că a omorât-o în bătaie. Irina s-a ridicat, de fiecare dată, şi este un exemplu demn de urmat pentru toate femeile care îşi plâng suferinţa în singurătate! Nu trebuie să trăiţi aşa! Cereţi ajutorul celor din jur şi veţi avea şansa la o viaţă normală. Locul agresorilor nu este în viaţa voastră!
Irina s-a regăsit şi acum are tot ce îşi doreşte: „Nu mă încântă banii, averea, luxul… toate mă lasă rece. Cunosc adevăratele valori ale vieţii: familia, copiii şi liniştea!”, spune acum, femeia vindecată, resemnată şi cu zâmbetul pe buze, zâmbet regăsit după ani de lacrimi şi suferinţe. Fiţi şi voi ca Irina, adevărate eroine!
ACTUALITATE
Contabilii, sărbătoriți la Târgoviște. Aduc echilibru, rigoare și siguranță!

Ziua Contabilului Român nu putea trece neobservată de specialiștii în domeniu, de instituțiile care acționează în acest sector indispensabil în economie, în procesul dezvoltării și menținerii întregii societăți în echilibru.
Astăzi – 13 iulie 2026, în organizarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) – Filiala Dâmboviţa, la Restaurantul Brotăcei din Târgoviște, s-a desfășurat un eveniment de excepție prin care Ziua Contabilului Român a fost marcată așa cum se cuvine. Amfitrionul manifestării a fost președinta CECCAR Dâmbovița, Raluca Mihaela Mircea. În sală, invitați de marcă, experți contabili, economiști, oameni de afaceri și reprezentanți ai unor instituții din administrația publică județeană și șefi de unități deconcentrate.

Președinta CECCAR Dâmboviţa a vorbit despre meseria de contabil, despre importanță și responsabilitate, despre nevoia elementului uman în acest proces intelectual și asta se întâmplă în acest moment al avântului fără de precedent al inteligenței artificiale. Dar, a spus Raluca Mihaela Mircea, profesiunea de contabil aparține omului, iar inteligența artificială, computerul, prin multitudinea de programe, de softuri dedicate, este un sprijin însemnat în desăvârșirea actului contabil. Doar atât! AI-ul nu poate înlocui omul, specialistul, discernământul uman.
Președinta CECCAR Dâmboviţa a dat citire unor mesaje de la organizații în domeniu, cu referire la inteligența artificială. Din textele prezentate, a reieșit clar că AI-ul și noile tehnologii nu pot înlocui responsabilitatea, experiența. Provocările derivă de la modul în care inteligența artificială este și va fi folosită pentru atingerea unor performanțe. Încrederea, a mai spus Raluca Mihaela Mircea, se câștigă prin competență, prin integritate, prin capacitatea de a lua decizii foarte bine fundamentate.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, i-a felicitat pe contabilii dâmbovițeni pentru întreaga lor activitate. A spus șeful administrației publice județene că a fost prezent la toate aniversările desfășurate în ultimii cinci ani. A mai precizat Corneliu Ștefan că nu este adeptul inteligenței artificiale în profesia de contabil. Indiferent că lucrează în mediul privat sau public, a spus președintele CJD, contabilii au fost profesioniștii care, totdeauna, au ținut o linie corectă, i-au reprezentat pe cei care au contribuit la procesul de dezvoltare al societății, al comunităților din Dâmbovița.
„Astăzi, de Ziua Contabilului Român, am participat la evenimentul dedicat recunoașterii muncii și profesionalismului celor care activează în acest domeniu”.
A mai mărturisit Corneliu Ștefan celor prezenți că profesiunea de contabil nu înseamnă doar cifre, bilanțuri și declarații fiscale.
„În spatele fiecărei afaceri, al fiecărei investiții și al multor decizii importante se află profesioniști care aduc echilibru, rigoare și siguranță”.
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița i-a felicitat pe toți reprezentanții firmelor care au fost premiați cu ocazia acestui eveniment pentru rezultatele obținute, pentru anii de muncă și pentru parcursul profesional și procesul de învățare continuă desfășurat.
„Le mulțumesc contabililor dâmbovițeni pentru contribuția importantă pe care o au la dezvoltarea mediului economic din județul nostru și îi asigur că vor găsi în Consiliul Județean Dâmbovița un partener deschis dialogului și colaborării”, a declarat Corneliu Ștefan – președintele CJD.
Au mai transmis mesaje de felicitare și au susținut alocuțiuni cu ocazia Zilei Contabilului Român, reprezentanții ANAF Dâmbovița, ITM, Oficiul Registrului Comerțului Dâmbovița, AJOFM, Judecătoriei Târgoviște, Inspectoratul de Poliție Județean, Universității Valahia din Târgoviște, ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița și ai Casei Județene de Asigurări de Sănătate Dâmbovița.

Omul de afaceri Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț Dâmboviţa, a avut un discurs concis, sincer, despre etapa socio-economică prin care trece țara, despre provocările prezente și viitoare, despre necesitatea echilibrului politic și social având ca rezultantă dezvoltarea economică, prosperitatea. A vorbit Valentin Calcan și despre Inteligența Artificială fără de care componentele economice, sociale, profesionale, nu mai pot funcționa și nu pot ajunge la performanță. A spus președintele Camerei de Comerț că AI-ul este o componentă indispensabilă, dar nu poate înlocui omul și în nici un caz acest proces nu se va produce în viitorul apropiat. AI-ul este util, va fi inclus în multiple activități economice.
Rolul contabilului, a mai spus Valentin Calcan, este acela de a ghida antreprenorul, cu scopul clar de a-și optimiza activitatea economică. Trebuie să încercăm cu toții, ca în sintagma shakespeariană „a fi sau a nu fi”, să alegem partea cu „a fi”, Problema noastră de bază, a adăugat președintele Camerei de Comerț, este dacă și la anul, pe fondul problematicii existențiale, cei care au fost prezenți la eveniment se vor mai întâlni în același format.

„Ne uităm la evoluția economică a primelor șase luni, câte companii au reușit să închidă pe plus? Destul de puține. Sub 50%. Ceea ce înseamnă un semnal extrem de prost. Anul aceasta este unul foarte greu, un an de supraviețuire. Ceva de genul scapă cine poate. Tocmai de aceea avem nevoie cât mai mult de dumneavoastră, contabilii, să ne îndrumați și să vedem ce soluții putem găsi, astfel încât să putem scăpa cu bine din anul acesta pentru că, la cum decurg lucrurile la București, speranțe nu avem. Tăvălugul pornit de anul trecut, când ne-a crescut TVA-ul, ne-au crescut impozitele, a fost un lucru rău care ne-a determinat să căutăm soluții de supraviețuire. Sper din tot sufletul să ne întâlnim cu bine și la anul, să fim cu toții supraviețuitori”, a adăugat Valentin Calcan – președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița.
Ziua Contabilului Român sărbătorită la Târgoviște în organizarea Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – Filiala Dâmboviţa s-a încheiat cu o festivitate de premiere a firmelor și contabililor performanți.
ACTUALITATE
Nu rata! Camera de Comerț Dâmboviţa te ajută să expui la Romexpo

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița îi sprijină pe antreprenori să expună la Romexpo, dar și să treacă granițele țării folosind oportunitățile Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior.
Experții CCIA Dâmbovița întocmesc documentația de înscriere și îi pregătesc pe oamenii de afaceri prin sesiuni dedicate de promovare. De asemenea, asigură vizibilitatea media înainte și după eveniment.
Stabilește o întâlnire de consultanță printr-un e-mail la adresa info@cciadb.ro. Telefon de contact: 0245.210.318.
ACTUALITATEacum o săptămânăRotire de colan la Rotary Club Târgoviște. Noul președinte este Ionuț Popescu, patronul Complexului Turistic „Potcoava”
ACTUALITATEacum 3 zilePatru alpiniști s-au prăbușit în Bucegi, după ce coarda de asigurare s-a rupt. VIDEO
ACTUALITATEacum 5 zilePrimăria Titu: Anunț important pentru proprietarii de autovehicule
ACTUALITATEacum 3 zileUnul dintre alpiniștii prăbușiți în Bucegi a decedat. VIDEO
ACTUALITATEacum o săptămână18-19 iulie 2026. Zilele orașului Găești. Programul aici
ACTUALITATEacum o săptămânăNu rata! De Sfântul Ilie, petrecem la „Ziua comunei Pietrari”
ACTUALITATEacum 6 zileAJOFM Dâmbovița, informare importantă pentru absolvenții din promoția 2026
Argeșacum o săptămânăMotociclist decedat într-un accident rutier în Oarja, județul Argeș


























