Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Exemple de bună practică în administrație la Parcul Priboiu și în orașul Pucioasa

Publicat

pe

Incursiunile cu temă informală pe care le-a planificat şi le organizează periodic preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, împreună cu reprezentanţii presei, au rolul benefic, lămuritor, de a arăta şi demonstra cu argumente cetăţenilor că în judeţ sunt deschise şantiere, se lucrează în flux continuu la realizarea unor obiective de importanţă vitală pentru comunităţile locale, fie că este vorba de comune, oraşe sau municipii.

Perioada de criză pandemică pe care o traversăm şi incapacitatea actualilor guvernanţi de a gestiona treburile ţării nu au împiedicat autorităţile judeţului Dâmboviţa să contureze proiecte noi și a le materializa la termenele stabilite pe cele aflate în derulare.

Jurnaliştii, îmbarcaţi în două microbuze, au pornit astăzi spre zona Priboiu-Pucioasa, pentru a constata la faţa locului exemplele de bună practică. Cu această ocazie, preşedintele Corneliu Ştefan a lansat şi o campanie de promovare mediatică a parcurilor industriale care fiinţează în judeţul Dâmboviţa, ca centre de excelenţă, adevărate epicentre ale dezvoltării economice, cercetării şi inovaţiei.

Primul obiectiv prins în cadrul acestui program nu putea fi altul decât Parcul Industrial de la Priboiu, comuna Brăneşti, amplasat în imediata apropiere a DN 71. Autorităţile judeţului vor să creeze aici, pe lângă componentele care funcţionează deja, și un parc IT, care este deocamdată singurul proiect de acest tip preconizat a se dezvolta în Regiunea Sud Muntenia, după cum a precizat actualul director general al complexului industrial de la Priboiu – prof. Călin Oros.

Înainte de a face o vizită prin Parcul Industrial de la Priboiu și a vedea la firul ierbii cum se desfăşoară activitatea de producţe la diferiţi agenţi economici care au închiriate hale în această locaţie, preşedintele Corneliu Ştefan şi directorul Călin Oros au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a făcut o scurtă istorie a parcului industrial, s-a vorbit despre prezent şi proiectele de viitor.

Concluzia a fost că un parc industrial trebuie să ofere agenţilor economici interesaţi de deschiderea unor capacităţi de producţie, condiţii de dezvoltare, spaţii şi utilităţi corespunzătoare. Unitatea de la Priboiu se pare că a trecut peste aceste teste ale seriozităţii şi implicării, iar atractivitatea pentru lansarea unei afaceri în acest cadru a crescut.

Profesorul Călin Oros, fost rector al Universităţii Valahia, actualul director general al Parcului Industrial de la Priboiu, o soluţie excelent aleasă de conducerea CJD pentru gestionarea activităţii de aici, a spus că misiunea acestei unităţi este aceea de a revigora şi de a sprijini dezvoltarea industrială a judeţului Dâmboviţa, în mod special a zonei de nord. Călin Oros va fi se pare şi liantul dintre Universitatea Valahia din Târgovişte şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa în ceea ce priveşte oportunităţile de colaborare, de inovare şi cercetare ştiinţifică, elemente absolut necesare într-un parc industrial.

Preşedintele Coneliu Ştefan a spus, cu satisfacţie, că, în momentul de faţă, Parcul Industrial de la Priboiu are un grad de ocupare de 87%, iar numărul angajaţilor care activează în cadrul societăţilor comerciale chiriaşe depășește 300 de oameni.

„Avem aici 9 clădiri (hale, magazii, depozite şi birouri) care deservesc 10 societăţi comerciale, 3 dintre acestea fiind firme cu capital străin. În ultimul an, Consiliul Județean Dâmbovița a construit două hale. Una a fost deja recepționată, a doua urmează să fie recepționată în curând. Vom pune la dispoziţia investitorilor încă 2 hale noi.

Vizavi de Parcul Industrial Priboiu, avem o suprafață de aproximativ 6 hectare, aparținând parcului. După cum am mai spus, în această zonă, dorim să dezvoltăm un parc industrial cu specific IT. Este un proiect pe care actuala conducere a Consiliului Județean Dâmbovița și l-a asumat, împreună cu conducerea parcului industrial.

În perioada următoare, vom identifica o suprafață de teren și voi veni, în plenul Consiliului Județean, cu un proiect de hotărâre pentru a o aduce în proprietatea Parcului Industrial Priboiu, cu scopul de a dezvolta un parc IT. Asigur conducerea parcului industrial, dar și pe investitorii din județul nostru și nu numai pe ei, că suntem deschiși pentru realizarea de noi colaborări. Avem suprafețe de teren care dorim să fie ocupate de firme. Așa cum am demonstrat în ultimii ani, și aici, la Priboiu, dar și la Parcul Industrial Moreni, vom fi alături de toți investitorii care vor vrea să vină în aceste parcuri industriale și, nu în ultimul rând, vom fi alături de societăţile noi, de tip start up, pe care le așteptăm în parcurile industriale din subordinea Consiliului Județean Dâmbovița.

Al doilea aspect pe care dorim să îl reluăm este acela al colaborării dintre Parcul Industrial Priboiu, în speță, Consiliul Județean Dâmbovița, și Universitatea Valahia din Târgoviște, pentru a reda parcului dimensiunea de cercetare-inovare. Vom relua aceste discuții. Ținând cont de cele două mandate de rector al Universității Valahia, pe care actualul director al parcului, domnul Oros, le-a avut, sunt convins că vom avea o colaborare foarte bună și, nu în ultimul rând, vom duce la bun sfârșit proiectele de cercetare-inovare pe care le-am gândit împreună”, a precizat Corneliu Ştefan.

Primăria Pucioasa a atras peste 100 de milioane de euro, fonduri nerambursabile

De la Parcul Industrial de la Priboiu, am ajuns la Pucioasa. Aici eram aşteptaţi de primarul Constantin Ana, edilul care a pornit ireversibil procesul de renaştere a staţiunii balneoclimaterice de sub poala Patranei. Se lucrează intens. Șantierele sunt deschise în toate zonele urbei, pornind de la cartierele marginaşe, unde se reabilitează şi modernizează infrastructura rutieră şi pietonală, sistemele de colectare a apelor pluviale, podeţe, şanţuri, şi până la obiectivele din perimetrul central – şcoli, grădiniţe, parcuri, zone de locuit.

Primul obiectiv de investiții vizat de documentarea de astăzi la Pucioasa l-a reprezentat proiectul privind „Dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea balneoclimaterică”. Investiţia are o valoare de 21.429.171,23 lei. Vor fi reabilitate șapte străzi din zona centrală a orașului Pucioasa (Avram Iancu, Aleea Ardealului, Bulevardul Gării, Libertății, 1 Decembrie, Stadionului și Dacia) și două străzi care fac legătura între localitățile Brănești și Moțăieni, prin Pucioasa-Sat, pe malul râului Ialomița (DC 136A și strada Carierei). Traseul, cu o lungime de 6,2 km, va dispune şi de trotuare și șanțuri de preluare a apei pluviale. În cadrul aceluiaşi proiect vor fi amenajate și două zone verzi, repectiv Parcul Gării și Grădina Stadionului, și va fi achiziționat un trenuleț destinat turiștilor. Până acum, a precizat primarul Constantin Ana, s-au realizat peste 50% din lucrările prevăzute în acest proiect.

Am ajuns apoi la punctele de lucru de pe șantierul „Modernizare drumuri de interes local în zona centrală, Șerbănești – Bela și Miculești-Diaconești, din orașul Pucioasa”, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), investiţie în valoare de 8.379.711 lei. La acest moment, lucrările executate pe străzile Colinei, Narciselor, Păltiniș și Soarelui reprezintă 40% din volumul obiectivelor prevăzute în proiect.

Reabilitarea şi modernizarea instituţiilor educaţionale din oraş a reprezentat o prioritate pentru primarul Constanin Ana. Aceste deziderate sunt acum în curs de materializare. Proiectul său de suflet în acest domeniu, după cum a mărturisit, este „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Colegiului Național Nicolae Titulescu”, finanțat prin PNDL. Se investesc aici 16.291.245 de lei.

„Mereu am spus că infrastructura este net inferioară actului didactic. Iată că a venit clipa în care să le oferim cadrelor didactice și elevilor o școală senzațională. Este cea mai importantă instituție de învățământ din nordul județului, pentru care ne-am străduit să obținem finanțare ani buni. Din 2016 până în 2018, cu ajutorul domnului președinte Corneliu Ștefan, pe atunci deputat în Parlamentul României, am reușit să intrăm în rezerva de la PNDL și să obținem finanțare pentru această instituție. Școala va avea toate condițiile pentru a face performanță. Din momentul în care va fi gata, voi avea grijă să nu ne mai plece copiii la Târgoviște, ci să rămână să învețe aici, să atragem tot ceea ce înseamnă perle din nordul județului. Este păcat ca, într-o asemenea instituție, să nu învețe niște copii extraordinari. În etapa a doua, tot anul acesta, vom începe cu o alocare din bugetul local, destul de consistentă, de aproape 1 milion lei. Va fi cel mai mare efort bugetar pentru noi din acest an și, parțial, anul viitor, pentru sistematizarea și modernizarea curții acestui liceu. Cu siguranță, până la finalul anului, vor fi gata și clădirea și dotările prinse în proiect”, a declarat Constantin Ana.

Lista obiectivelor aflate în curs de derulare, a celor care vor intra în execuţie la Pucioasa este lungă. Despre acestea vom vorbi cu altă ocazie. După cum a precizat primarul Constantin Ana, valoarea sumelor atrase de administraţia de la Pucioasa în vederea dezvoltării oraşului staţiune depăşeşte 100 de milioane de euro.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Corneliu Ştefan, l-a felicitat pe edilul Constantin Ana, precum și echipa acestuia, pentru implicare şi aplecare asupra proiectelor de interes pentru comunitate, pentru faptul că doresc să readucă Pucioasei faima staţiunii de odinioară.

„Trebuie să spunem opiniei publice că Pucioasa este orașul cu cele mai multe proiecte semnate din toată Regiunea Sud Muntenia, în cadrul Programului Operațional Regional. Sunt cele mai mari și mai importante proiecte pe care le avem aici pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale, rutiere, de apă și canal. Împreună cu echipa administrativă de aici, trebuie să readucem la viață Stațiunea Balneoclimaterică Pucioasa. Cu siguranță, într-o perioadă scurtă, va redeveni o perlă a României și sigur vom atrage și investitori. În ultimul timp, împreună cu primarul Constantin Ana, am avut discuții cu investitori privați, care să vină în această zonă, în orașul Pucioasa, să investească în principal în domeniul turismului.

Până la sfârșitul lunii mai, vom organiza o conferință de presă împreună cu primarii orașelor Pucioasa și Fieni,cu edilii comunelor Moțăieni, Buciumeni și Brănești, când vom lansa centura ocolitoare pentru cele două orașe (Pucioasa și Fieni). Vom aproba luna aceasta, în ședință de Consiliu Județean, indicatorii tehnico-economici, iar până la sfârșitul lunii vom depune la Ministerul Transporturilor proiectul pentru centura ocolitoare, a doua după inelul 2 de centură al municipiului Târgoviște, așa cum am gândit-o, tot în regim de 4 benzi. Pentru cele două orașe va fi o singură centură. Studiul de prefezabilitate este gata. Vestea bună este că, din partea Ministerului Transporturilor, prin Compania Națională de Investiții, avem deja protocolul transmis. După ce vom avea primul draft al studiului de prefezabilitate, cu o propunere de deviz, vom semna acest protocol între Consiliul Județean Dâmbovița și Ministerul Transporturilor, iar în următoarea perioadă vom scoate la licitație studiul de fezabilitate. Urmează ca, anul viitor, să scoatem la licitație proiectul tehnic și execuția acestor centuri ocolitoare, finanțate din fonduri europene, prin POIM.

Tot pentru Pucioasa, am gândit, împreună cu domnul primar, câteva proiecte mai mici, dar la fel de utile și care vor fi depuse de administrația locală pe Programul Județean de Dezvoltare Locală. Până la finalul lunii vom lansa acest program și vă pot spune că sunt foarte multe solicitări. Sunt foarte mulți primari care se interesează de demararea acestui program unic în România, prin care vom sprijini toate localitățile județului Dâmbovița”, a declarat Corneliu Ştefan la finalul vizitei de la Pucioasa.

De precizat că, în această incursiune de tip „exemple de bună practică în administraţie”, alături de preşedintele Consiliului Judeţean s-au aflat vicepreşedinta Luciana Cristea şi administratorul public Cristian Avanu.

ADMINISTRAŢIE

Primăria Titu angajează inspector debutant Autoritate Tutelară și Asistență Socială

Publicat

pe

de

Primăria Titu organizează concurs de recrutare pentru ocuparea funcției de inspector, clasa I, grad profesional debutant din cadrul aparatului de specialitate al primarului orasului Titu, Compartiment Autoritate Tutelară și Asistență Socială.

Având în vedere prevederile art. 618 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, organizat în baza excepțiilor prevăzute de art. II din Legea nr. 203/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 vă înștiințăm cu privire la organizarea concursului de recrutare a functiei publice vacante de executie, pe perioadă nedeterminată:
– inspector, clasa I, grad profesional debutant ID 247094 din cadrul aparatului de specialitate al primarului orasului Titu, Compartiment Autoritate Tutelara si Asistenta Sociala -durata normală a timpului de muncă este de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână; -Concursul se organizează la sediul primăriei oraşului Titu, judeţul Damboviţa. Proba scrisă va avea loc în data de 20.07.2021, orele 10 Interviul va avea loc în data de 22.07.2021, orele 13

CONDITII SPECIFICE:
-studii universitare de licenta absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta
-vechime in specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice – nu este cazul;
-perioada de depunere a dosarelor la concurs este 18.06.2021-07.07.2021

Bibliografia, tematica, atribuţiile prevăzute în fişa postului, precum şi alte date necesare desfăşurării concursului se afişează pe site-ul primăriei oraşului Titu, judeţul Dâmboviţa , www.primariatitu.ro.

Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul primăriei oraşului Titu, judeţul Dâmboviţa.
Compartimentul Resurse Umane si la telefon 0245.651095, int.17, persoana de contact Amuza Angela.

Tematica/Bibliografia
Inspector ,clasa I,grad profesional debutant in cadrul Compartimentului Autoritate Tutelara si Asistenta Sociala

Tematica:
– reglementari privind functia publica;
– reglementari privind administratia publica;
– reglementari privind respectarea demnitatii umane, protectia drepturilor şi libertatilor fundamentale ale omului, prevenirea si combaterea incitarii la ura si discriminarea;
– reglementari privind resursele umane in administratia publica;
– reglementari privind asistenta sociala;
– reglementari privind venitul minim garantat
– reglementari privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
– reglementari privind protecția și promovarea drepturilor copilului
– Liberul acces la informaţiile de interes public

Bibliografia:
1. Constituţia României, republicată;
2. Partea a III a ,titlul V-capitolul I-IV,partea a V a , Titlul I şi II ale părţii a VI-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, modificat si completat;
6. Hotararea de guvern nr. 50/2011 pentru aprobaea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr 416/2001 privind venitul minim venitul minim garantat Legea 292/2011 privind asistenta sociala;
7. Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, modificata si completata;
8. Hotararea nr. 38/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei;
9. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
10.Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
11. Hotărârea nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap , cu modificările şi completările ulterioare;
12. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Primăria Voinești a redat satului Oncești o fântână construită în 1890

Publicat

pe

Gabriel Dănuț Sandu, primarul comunei Voinești, este unul dintre puținii edili din județ care știe să îmbine într-un mod armonios, echilibrat, trecutul cu prezentul, utilul cu plăcutul, nevoia de a etala vestigiile istorice, elementele ce țin de identitate, de tradiție, cu natura gospodarului locului, cu trăirile și năzuințele sale.

Așa au fost readuse la lumină, regătite, vânele de apă pură, limpede și dătătoare de viață care curg la rădăcinile acestui șirag de așezări. S-a gândit bine primarul Gabriel Dănuț Sandu să redea rostul și frumusețea de odinioară fântânilor din comuna Voinești, uitate de oameni, devenite legendă, doar motivații sensibile de depănarea unor amintiri! Prima fântână a fost refăcută de Primărie și reamenajată estetic, anul trecut. Este vorba de cea de la Voinești, din zona Morii. Izvorul acesteia fusese captat în anul 1880.

Ieri, când toți creștinii ortodocși au sărbătorit Pogorârea Sfântul Duh, s-a săvârșit slujba de sfințire a unei alte fântâni cu ani de istorie în spate, cea din satul Oncești, săpată de oamenii locului în 1890. De refacerea și restaurarea acestui izvor dătător de viață s-a ocupat tot administrația locală a comunei Voinești. De fapt, cei doi edili, primarul Gabriel Dănuț Sandu și viceprimarul Claudiu Popa, și-au propus să restaureze toate fântânile cu ecou istoric din localitate. A spus Gabriel Dănuț Sandu că aceasta este o îndatorire de suflet, o misiune nobilă de a reda comunității, oamenilor, izvoarele de apă, aceste filoane ale trecutului și perenității pe aceste meleaguri.


Evenimentul de ieri de la Oncești s-a consumat în prezența a zeci de localnici, tineri și bătrâni, veniți special pentru a participa la sfințirea fântânii de pe strada Bisericii. Cei mai tineri pentru a trăi și înoda emoția retrezirii trecutului pe care acum îl pricep mai bine cu mersul curat spre un viitor cu împliniri, iar cei în vârstă pentru a rememora, pentru a-și reîmprospăta amintirile despre obște și elementele care au ținut-o unită și prosperă, pentru a fi martori sinceri ai reașezării lucrurilor în normalitatea firească.

Slujba de sfințire a fost oficiată de 10 preoți, după toate canoanele, obiceiurile și tradițiile locului. Și, ca o dovadă a legăturii curate dintre trecut, prezent și viitor, panglica inaugurală a fost tăiată de doi bătrâni de 90 de ani și o fetiță de numai 5 ani.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT