Connect with us

ACTUALITATE

Ciolaniada din vremuri de Covidie

Publicat

pe

Avocat Vladimir Țunți Ștefănescu

Valul de speranţe iluzorii alimentat prin cântecele de sirenă al trubadurilor de ocazie, cu sau fără mandolină, ce le promiteau românilor marea cu sarea, s-a lovit de ţărmul realităţii implacabile, s-a spart, ca orice val în România post-decembristă, şi le-a cam tăiat elanul multora dintre veşnicii optimişti utopici care au crezut sincer în dubiosul discurs electoral ultra-optimist.

Marea Schimbare atotpromisă, veşnică Fată Morgana de pe meleagurile dâmboviţeano-carpato-mioritice, cu mult mai mulţi berbeci belicoşi decât blânde mioare, în care cei lipsiţi de orice realism elementar au crezut ca iezii, s-a transformat în obişnuita „Ciolaniadă” – o lupta intestină în care haitele de şacalo-ciocoi se sfâşie neîncetat în scopul de a-i schimba pe „unii” cu „alţii”.

În timpul războiului era lipită pe toate zidurile o lozincă dorit mobilizatoare – „Totul pentru front. Totul pentru victorie”. Acum, sloganul este mult mai scurt, la obiect şi unipersonal: „Toţi banii, pentru mine”! A început Ciolaniada!

Mass-media a mai atras atenţia asupra adevăratelor jafuri din banii noştri, ai tuturor, sub pretext de Covidie, de la măştile de doi bani vândute la preţuri de speculă neruşinată de către alde „Mărioara Milionara”, o „genială femeie de afaceri” care până atunci muncea cu ziua printr-un sat din Vlaşca (…) până la cheltuieli de cazare în paturi de spital, facturate la preţuri de apartamente princiare de pe Coasta de Azur şi la analize de doi lei, vândute însă cu nişte sume fabuloase de către Ciolăniştii zilei, deşi este vorba despre o problemă de sănătate publică, dreptul corespunzător fiind prevăzut şi garantat (declarativ, nu faptic) prin Constituţie. Spre exemplu, în Franţa faimoasele teste PCR sunt gratuite. La noi, toţi Ciolăniştii au făcut avere…

Nimeni nu crede că se va afla vreodată cât s-a furat sub pretextul Covidiei. Oricum, ENORM. Suma este mai presus de orice imaginaţie a muritorilor de rând care suntem. Vom auzi doar, din când în când, câte ceva despre o părticică din averea imensă a unui ori altui Ciolănist, îmbogăţit în vremuri de Covidie pe spinarea noastră, a tuturor. Atât.

Două personaje detestate de milioane de români au cerut de la începutul Covidiei să li se acorde imunitatea penală pentru achiziţiile făcute! Pe ce bază? De ce oare? Au ştiut cumva că totul va fi un jaf imens din banii noştri?

Acum suntem mobilizaţi / şantajaţi / ameninţaţi pe fond sonor de zdrăngănit de mandolină ca iute-iute să ne vaccinăm, cât mai este gratuit, fiindcă în curând va fi „pe bani”! Se pregătesc să ne jecmănească? Un fabricant ar fi anunţat deja că vaccinul lui ar urma să coste 175 EUR. Cu cât vor să ni-l vândă nouă aceşti şacalo-ciocoi Ciolănişti? Dumneavoastră ce credeţi, dragi cititori?

Avocat Vladimir Ţunţi ȘTEFĂNESCU

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Conferința Internațională „Ioan G. Dalles – 210 ani de la naștere (1816-2026). Tradiție, educație și identitate culturală

Publicat

pe

Manifestarea a fost organizată sub egida Consiliului Județean Dâmbovița, a Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, a Uniunii Elene din România – Comunitatea Elenă din Târgoviște și Asociației Culturale Glasul Cetății Chindiei.

Conferința dedicată împlinirii a 210 ani de la nașterea lui Ioan G. Dalles (1816-1886) a propus o reevaluare integrată a unei moșteniri culturale a cărei receptare a fost, până recent, fragmentară.

Demersul se înscrie într-o necesară istorie a filantropiei culturale moderne românești. Ioan G. Dalles, negustor de origine aromână care în 1868 a achiziționat cu suma de 41.500 de galbeni de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi, moșia și proprietatea dea Bucșani, Județul Dâmbovița, rămâne în memoria publică exclusiv prin actul testamentar al văduvei sale, Elena Dalles (1849-1921), care a făcut posibilă edificarea Sălii Dalles. Conferința a deplasat accentul de la monument la ctitor și de la ctitor la familie, arătând că destinul Dalles este inseparabil de o rețea de rudenie, memorie și continuitate morală ce se întinde de la Bucșani la București și, prin descendență, până în spațiul nord-american.

Lucrările, moderate de prof. dr. Cornel Mărculescu de la Școala Gimnazială „Dora Dalles” Bucșani, s-au articulat în jurul a trei axe tematice anunțate în titlu – tradiție, educație și identitate culturală – concretizate în șase comunicări complementare.

Prima alocuțiune a fost susținută de Marius Șerban Cotenescu, reprezentant al Uniunii Elene din România. Vorbitorul a amintit despre originile etno-culturale ale familiei Dalles în cadrul comunității elene din Țara Românească, subliniind totodată componenta identitară aromână ca factor explicativ pentru etosul civic și pentru practica daniei.
Cristiana Trică, scriitoare și cercetătoare a istoriei Cimitirului Bellu, a prezentat comunicarea „Sala Dalles – avataruri. De la intenția donatoarei Elena Dalles la realitatea contemporană”. Analiza sa, fundamentată pe volumul Povești din Bellu (Editura Vremea, 2022), a urmărit avatarurile juridice, instituționale și simbolice ale donației Dalles, de la intenția testamentară la funcțiunile succesive ale Sălii Dalles în secolul XX și la semnificația sa actuală în centrul Bucureștiului. Fragmentul antologat în afișul conferinței – evocarea cavoului familiei din Bellu, unde monumentul părinților, Ioan și Elena, este străjuit la intrare de busturile copiilor prematur dispăruți, Dora (1875-1892) și Ioan/Jan (1879-1914), alături de primul născut George (1871-1873) – a constituit liantul emoțional și documentar al întregii manifestări, ilustrând teza autoarei privind stingerea biologică a neamului înainte de Primul Război Mondial și supraviețuirea sa prin instituții.

Nucleul conceptual al conferinței a fost asigurat de comunicarea lui Cornel Mărculescu, „Biblioteca Secretă a Războiului Rece: George Capuțineanu Minden – Moștenitorul neștiut al lui Ioan G. Dalles în lupta pentru identitatea culturală a Europei de Est”.

Prin apel la unele surse recent desecretizate și la volumul lui Charlie English, The CIA Book Club. The best-kept secret of the Cold War (William Collins, London, 2025), autorul a argumentat continuitatea genealogică și ideatică dintre filantropia culturală a lui Ioan G. Dalles și acțiunea anticomunistă a lui George Capuțineanu Minden, implicat în programul de distribuție clandestină de carte occidentală în Europa de Est. Teza, sintetizată în formula „Planul Marshall pentru minte”, este susținută de citatul lui George Capuțineanu Minden însuși: „Orice distribuire de cărți are o semnificație politică, deoarece toate cărțile, politice și literare, îndeplinesc sarcina politică de a face dificilă izolarea ideologică a Europei de Est”. În această interpretare, lupta pentru identitate culturală inițiată de Dalles în secolul al XIX-lea este continuată, în condiții de clandestinitate, în secolul al XX-lea.

Perspectivei istoriografice i s-a adăugat cea a istoriei familiale directe prin intervenția lui Paul Alexander Capuțineanu Minden (Brown University, SUA / Societatea Phi Beta Kappa), „Vlăstarul: Familia Capuțineanu din perspectiva unui descendent”, care a oferit o reconstituire genealogică din interior, validând ipoteza descendenței și lămurind raporturile dintre ramurile Dalles și Capuțineanu.

O comunicare a asigurat ancorarea în istoria instituțională și în istoria elenismului. Astfel, prof. Anca Miculescu (Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște / Comunitatea Elenă din Târgoviște) a susținut comunicarea „Ziua Demnității Naționale. Ziua Marelui NU – 28 Octombrie 1940”, plasând dezbaterea în contextul mai larg al rezistenței culturale elene și europene, ca model de demnitate civică.

Conferința desfășurată la Târgoviște a reușit să depășească caracterul unei simple evocări aniversare. Prin corelarea a trei paliere – microistoria familiei Dalles, istoria instituțională a Școlii „Dora Dalles” din Bucșani și a Sălii Dalles, și macroistoria Războiului Rece cultural – manifestarea a demonstrat că noțiunile de tradiție, educație și identitate culturală nu sunt concepte abstracte, ci practici transmisibile intergenerațional.

Alegerea Bibliotecii Județene ca loc de desfășurare capătă valoare simbolică. Ambele instituții, Biblioteca și Sala Dalles, sunt produsul aceleiași viziuni filantropice asupra rolului cărții ca instrument de apărare a identității.

Evenimentul se constituie, astfel, într-un model de valorificare a patrimoniului local cu relevanță națională și internațională și deschide direcții de cercetare ulterioare privind rețeaua filantropică aromână din Principate și moștenirea sa în diaspora intelectuală postbelică.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Târgoviște. Bradul de Crăciun va fi aprins pe 1 decembrie 2026

Publicat

pe

Pregătirile în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Târgoviște sunt în toi. Anul acesta, deschiderea oficială este programată pentru seara zilei de 1 decembrie, la ora 18:00. Momentul include un concert surpriză și multe atracții pentru copii, inclusiv un brad nou – a anunțat primarul Daniel Cristian Stan.

A mai spus edilul că atmosfera de sărbătoare va fi întreținută nu doar prin iluminatul festiv, ci și cu ajutorul „Autobuzelor lui Moș Crăciun”, care au adus atâta bucurie călătorilor în anii trecuți, iar de miercuri, 2 decembrie 2026, unitățile de învățământ din Târgoviște vor putea efectua programări pentru a-i întâlni pe copii cu Moș Crăciun la sediul Primăriei.

Să nu uităm! Se va porni și anul acesta în paradă împreună cu alaiul lui Moș Crăciun, data exactă urmând să fie anunțată. Așa că, fiți pe fază!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite