Connect with us

OPINII

Săracii, tot mai săraci…

Publicat

pe

Tot mai mulţi sunt cei ce constată cu amărăciune că mult (cândva) lăudata Comisie Europeană, cu o trufie şi o aroganţă de tip neo-colonial pe care acum nici măcar nu se mai oboseşte să încerce să o ascundă – vorba aia, „Ciocu’ mic, suntem la putere” – exercită în realitate o adevărată DIKTATURĂ deşănţată asupra celor mici, slabi şi din ce în ce mai săraci.

Cu ajutorul cui? Al incompetenţilor şi trădătorilor, al vânzătorilor de Ţară şi popor, unii instalaţi confortabil în fotoliile naţionale şi ceilalţi, trimişi pe banii noştri la Bruxelles, această nouă Meca, tocmai pentru a cerşi cu supuşenie o fărâmiţă din drepturile ce ni se cuvin ori a accepta orice ni se impune. În profitul cui? Ca întotdeauna, al celor mari, puternici şi tot mai bogaţi.

Să ne referim doar la câteva exemple edificatoare. Anul trecut ni s-a declamat cu suficienţa binecunoscută a deţinătorilor Adevărului Absolut faptul că „UE ne va da” vreo 80 de miliarde de Euro ca să ieşim din criză mai puternici decât oricând. Vrăjeală. Praf in ochi. N-au mai fost 80, ci nici 30, pentru că aşa a rezultat din calculele celor mari, iar noi am acceptat cu deplina curtoazie a vasalilor fiindcă, vorba aia, capul plecat sabia nu-l taie ori Ferească Dumnezeu de mai rău… Acum nici ăştia aproape 30 nu ni s-au mai dat, ci s-au amânat sine diae – in traducere liberă, până la Sfântu-aşteaptă. Exact ca în bancul cu tovarăşul Brejnev: nu numai că n-a câştigat un Mercedes, ci dimpotrivă, i s-a furat o bicicletă. Norocul nostru – ni s-a spus cu zâmbetul atotcunoscătorilor – vom concepe nişte programe mult mai temeinice care vor fi aprobate de UE cu urale şi aplauze prelungite! Nimic despre cauza reală a respingerii propunerilor: incompetenţa notorie din toate domeniile, cu excepţia furăciunilor şi jafului deplin organizat…

Noua Zeiţă, Madam’ von der Leyen, o aristocrată minoră care tronează pe banii UE, nu mai are nevoie să taie şi să spânzure, fiindcă „aleşii neamului” se ocupă cu abnegaţie de această sarcină grandioasă. Ca în serialul cu detectivul Colombo, care punea întrebarea-cheie tocmai când era cu mâna pe clanţă, Zeiţa i-a spus Premierului ce se pregătea să plece – DESI nu era un punct de negociere – „a propos, cam 50% dintre maşinile care circulă în România sunt mai vechi de 15 ani: poluează”. La care acesta i-ar fi răspuns electrizat prin expresia cazonă „JAWOHL”, adică „am interes şi mă execut cu bucurie”. În realitate, o să mai pună taxe grele săracilor. Mai nou, Zeiţei i-ar fi căşunat pe centralele de apartament: poluează! Deci ori le scoateţi din funcţiune şi vă încălziţi dârdâind, ori… vă mai punem nişte taxe.

De unde BANI de maşini noi? Suntem SĂRACI. Să murim de frig? Suntem OAMENI. Şi Ceauşescu ne condamnase la foamete şi frig…

Reclama

Avocat Vladimir Ţunţi ȘTEFĂNESCU

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

În ce țară mai trăim?

Publicat

pe

De mai bine de trei luni, suntem conduși de un Guvern demis. Un primar declarat incompatibil rămâne în funcție, bine aparat de sistem. De neimaginat! Prefectul i-a tăiat doar 10% din salariu! Președintele României convoacă la negocieri pe cine vrea burta lui, sfidând partidele care au câștigat alegerile. Dar, nu par nici ele prea mult deranjate la stomac! La Cotroceni încep alte discuții. În același stil și ritm care nu vor duce la nimic bun.

Cu o zi, două, înainte de micșorarea accizei la motorină, prețurile la pompă au crescut. O minune marcă românească! Și Statul tace. De ce? Îi convine? Președinta Curții Constituționale, instituția care a anulat alegerile prezidențiale, se întâlnește la secret cu premierul demis Ilie Bolojan. Unde credeți? În curtea Senatului României! Se întâmplă înainte ca judecătorii constituționali să decidă soarta Legii Integrității contestată de Nicușor Dan și alianța PNL-USR. Întâmplare? Coincidență? Magistrații au protestat când au aflat de această întâlnire de taină. Dar, așa cum se întâmplă la noi, puterea tace. Este o formă de sfidare. Românul tace. Din ignoranță. Tăcerea a devenit nu regulă de aur, ci indiferență patologică. Pe toată linia!

Stupoare! De Sfânta Marie Mare, președintele țării nu a fost prezent la Ziua Marinei. L-a trimis pe premierul demis, cu 10% credibilitate, la ceremonialul militaro-religios. Nicușor Dan a mers la slujba religioasă, departe de Constanța, apoi a vizitat, într-o ținută de stradă, o mătușă! A uitat că este șeful statului și această demnitate conferită prin votul și încrederea poporul român impune un alt comportament și un alt program.

Reprezentanții Partidului Social Democrat nu mai au zvâc, parcă au intrat într-o amorțire controlată. Busola acestui partid nu și-a revenit. Caută la nesfârșit Nordul. Direcția. Pare că nu vor să o găsească! E mai bine așa!

La AUR, în afară de șiruri de vorbe și declarații, nu se simte nimic. Reprezentanții acestei formațiuni stau doar cu ochii pe sondaje. Se trăiește politic încă din teorii. Practica este inconfortabilă.

Reclama

Democrația a devenit parcă o cocotă violată, la rând, de întreaga clasă politică. Nimeni nu o mai respectă. Este jignită și scuipată din ce în ce mai des pe ambii obraji. Ba unii, din vârful grămezii, o dezbracă și râd de ea în văzul lumii și nu le pasă.

Suntem avertizați că, din cauza închiderii centralei nucleare de la Cernavodă și a importurilor masive de energie electrică, prețurile vor sări în aer. La toate. Întrebarea este unde și cât vor mai exploda? În curând, nu o să mai fie nici aerul la liber!

Dronele au devenit deja o obișnuință la graniță, pe mare și pe plaje. Ro- Alert, un simplu ceas deșteptător! Distrugerea acestor aparate de război nu mai aduce medalii și onoruri piloților. A fost un film. A trecut momentul. Acum, gata, intrăm în normalitate!

Cei 8 centimetri câștigați pe Dunăre nu au avut efectul scontat. Unitatea 2 tot s-a închis! Explozia a creat dâmbul. Barjele, înțepenite în prostie. Au fost sparte degeaba câteva milioane de euro. Răspunde cineva? Pagube colaterale!

Una tare! Unele țări din Vest caută să închirieze închisori în statele europene pentru infractorii lor. La noi, sigur nu vor găsi. Deocamdată, sunt pline de bărbați care și-au bătut nevestele și amantele, de șoferi băuți și fără permis de conducere, de hoți de mărunțișuri și traficanți rurali de cannabis.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Publicat

pe

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!

Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.

Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.

Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.

Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.

Reclama

Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite