Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște sărbătorește „Ziua Mondială a Teatrului” (27 martie) printr-o săptămână a dramaturgiei românești – se precizează într-un comunicat transmis către mass-media.

„Timp de șapte zile, începând cu luni, 24 martie 2025, în fiecare seară de la ora 19:00, se vor juca spectacole puse în scenă după piesele dramaturgilor români Tudor Mușatescu, Victor Ion Popa, Alexandru Kirițescu, Mihail Sebastian și Teodor Mazilu”.

Săptămâna Dramaturgiei Românești s-a deschis cu „Visul unei nopți de iarnă” (24 martie) și se încheie cu „Sosesc deseară” (30 martie), ambele texte scrise de Tudor Mușatescu (1903 – 1970), considerat de critici un continuator fidel, în perioada interbelică, al comediei caragialiene de moravuri, prin tipologiile personajelor, prin situații și dialoguri spirituale.

„Marți – 25 martie 2025, se joacă spectacolul „Tache, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa (1895 – 1946), un om de teatru și litere, care a contribuit semnificativ la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. Piesa „Tache, Ianke și Cadâr” a fost jucată pentru prima dată tot într-o zi de 25 martie, în anul 1932, la Teatrul „Maria Ventura“ din București, chiar în regia autorului său.

În mijlocul Săptămânii Dramaturgiei Românești de la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște tronează nimeni altele decât mult îndrăgitele „gaițe” – piesa „Gaițele” –, aduse la viață de condeiul satiric al dramaturgului Alexandru Kirițescu (1888 – 1961).

Pe data de 27 martie, când se sărbătorește efectiv Ziua Mondială a Teatrului, se va juca „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian (1907 – 1945). O piesă de teatru cu personaje pline de candoare, scrisă de un autor idealist, romantic, fragil. Această atitudine curioasă și idealistă ne dorim să ne ghideze mereu în relație cu arta cuceritoare și efemeră care este Teatrul. El rămâne mereu tânăr! Și noi prin el la fel!

Zilele de vineri, 28 martie, și sâmbătă, 29 martie, sunt dedicate succesiv celor două spectacole pe texte de Teodor Mazilu (1930 – 1980) din repertoriul teatrului târgoviștean: „Frumos e în septembrie la Veneția” și „Proștii sub clar de lună”. Comicul mazilian se bazează preponderent pe discrepanța dintre aparență și esență, dintre părerea despre sine și realitatea obiectivă.

Așa cum am menționat, spectacolul „Sosesc deseară” încheie săptămâna dedicată artei teatrului și dramaturgiei românești tocmai printr-un joc al așteptării și revenirilor, pe care simpaticul și descurcărețul personaj Puiu îl propune celorlalte personajele, dându-le lumea peste cap.

Mai multe cuvinte nu este necesar a spune decât: La mulți ani Teatrului și tuturor celor care i s-au dedicat și i se dedică în continuare!”, se precizează în comunicatul transmis către mass-media.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Coloana vertebrală a dezvoltării socio-economice, a prosperității și civilizației de tip european în localitățile de pe Valea Dâmboviței a fost și este Stațiunea de Cercetare Pomicolă Voinești. De aici, a pornit totul, prin 1950. De atunci încoace, oamenii, pământul și tradiția s-au aflat într-o continuă resetare la nou, la calitate, la siguranța de a merge mai departe. Soiurile de pomi fructiferi obținute aici în decursul zecilor de ani, prin efortul bine conjugat al cercetătorilor care și-au desfășurat activitatea în Stațiunea de la Voinești, au reprezentat baza de aur a dezvoltării pomiculturii pe Valea Dâmboviței, dar și în întreaga zonă de sud a țării. Așa după cum ne-a precizat directorul, dr. ing. Daniel Comănescu, în existența stațiunii de la Voinești au existat și perioade dificile, dar au fost depășite. Portaltoiului profesionalismului și dăruirii a rămas și încă va mai dăinui.

Din 2020 încoace, ne-a spus șeful acestei unități de cercetare, lucrurile s-au întors la matcă. Stațiunea și-a regăsit menirea și sprijină construirea viitorului pomiculturii românești. Cercetătorii sunt retribuiți la adevărata lor valoare, nu mai există deasupra capului acea sabie care stătea să cadă dacă cercetarea nu era în ton cu producția pomicolă ce trebuia valorificată. Acum, ne-a spus Daniel Comănescu, există echilibru, cercetarea a intrat în rostul său firesc. Finanțarea nu mai reprezintă o problemă nici pentru componenta salarizare, nici pentru activitatea de cercetare. Stațiunea Pomicolă Voinești administrează o suprafață de 91,95 hectare de teren acoperit de plantații de pomi fructiferi, loturi experimentale sau suprafețe cu soiuri aflate pe producție. Plantații în care se testează diferite forme de coroane. Ce este foarte important! Cele aproape 92 de hectare sunt în proprietatea stațiunii, nu mai pot fi atinse de alte interese obscure. Unitatea de cercetare este deservită de 23 de angajați, certătători și personalul auxiliar. Ne-a mărturisit directorul Daniel Comănescu că ar mai fi nevoie de oameni pentru diferite activități de sezon în ferma pomicolă, dar nu ai de unde să îi mai ei. Nu poți nici să aduci în stațiune mână de lucru necalificată, fiindcă în livezi se desfășoară activități specifice la care ai nevoie de personal calificat, de angajați care să știe să efectueze tăieri și alte lucrări de întreținere meticuloase.

O problemă o reprezintă și ordonanța Guvernului care prevede retragerea pensionarilor din câmpul muncii. La Stațiunea de la Voinești se lucrează cu certătători ieșiți deja la pensie. Plecarea lor din activitate ar însemna un dezastru pentru stațiunea pomicolă, fiindcă nu există rezervă de cadre pentru sectorul de cercetare. Specialiștii tineri preferă să meargă la unități pomicole private, unde sunt mult mai bine retribuiți.

„Suntem convinși că lucrurile se vor rezolva și la acest capitol. Cercetarea nu va dispărea. Se vor găsi soluții. Stațiunea Pomicolă de la Voinești este esențială în acest proces continuu de dezvoltare economică a localităților de pe Valea Dâmboviței, a păstrării unei tradiții care ne caracterizează și pe care o transmitem din tată-n fiu”, ne-a precizat inginerul Daniel Comănescu.

Activitatea de cercetare de la Stațiunea Pomicolă Voinești este canalizată pe speciile măr și păr. Certătătorii caută să obțină soiuri productive, cu rezistență la boli și dăunători, la condițiile de mediu care vedem că se află într-o continuă schimbare.

„Am creat aici o mulțime de soiuri de măr și păr. Suntem promotorii în România a soiurilor rezistente genetic, rezistente la boli. Avem în derulare un plan pentru mai mulți ani. În fiecare an, avem la omologat noi soiuri de pomi fructiferi.

La Voinești există colecția națională de soiuri la măr, 700 la număr, colecție pe care am încercat să o dezvoltăm. Cred că am mai adăugat vreo 60- 70 de soiuri la aceast tezaur. Am adus soiuri și din afară.

Acum, avem patru soiuri noi la omologare pentru anul viitor, două la măr și două la păr. Discutăm încă pe denumirea lor. Deocamdată, sunt codificate. Activitatea de cercetare, în general, se desfășoară codificat. De asemenea, producem anual undeva la 30-40 de mii de puieți de pomi fructiferi în pepeniera noastră. Îi valorificăm pe toți. Nu facem față tuturor solicitărilor primite. Suntem printre puținele stațiuni din țară care producem material certificat cu eticheta albastră, pașaport fitosanitar sigur”, ne-a informat directorul Stațiunii de Cercetare Pomicolă Voinești.

Așa cum am spus, Stațiunea de la Voinești este coloana vertebrală a dezvoltării pomiculturii pe Valea Dâmboviței. Fermierii țin legătura cu specialiștii instituției, solicită sprijin, sfaturi, asistență de specialitate atunci când este cazul, participă la dezbaterile, schimburile de idei și diferitele simpozioane cu tematică de specialitate.

„Pomicultorii de pe Valea Dâmboviței se interesează de noile soiuri, de lucrări specifice, tratamente, solicită informații. Nu se mai poate face pomicultura la voia întâmplării. Trebuie folosite soiurile care se pretează, în funcție de sol, de climă, de alte considerente specifice”, ne-a spus Daniel Comănescu.

Fondurile europene au reprezentat o bulă de aer deosebit de importantă pentru pomicultura de pe Valea Dâmboviței. În lipsa unui sprijin concret, masiv și bine canalizat, exista riscul ca fermierii să clacheze, să nu mai poată ține ritmul cu noul, cu evoluția productivității și cu oscilațiile piețelor comercializării fructelor. Prin diferite proiecte europene, pomiculturii dâmbovițeni au reușit să înființeze plantații noi, să își procure echipamente moderne pentru udat și aplicarea tratamentelor fitosanitare, utilaje de lucrat solul, s-au edificat depozite cu atmosferă controlată, unii au achiziționat instalații pentru producerea sucului de mere. Totul este valorificat acum în condiții deosebite și în același ritm cu cerințele de pe piață.

În această perioadă de primăvară, când natura se retrezește la viață iar prin grădini și livezi începe forfota Stațiunea de Cercetare Pomicolă Voinești, prin pepiniera unității, pune la dispoziția celor care vor să-și înființeze livezi sau să planteze diferite specii de pomi fructiferi în gospodării puieți de meri, peri și pruni certificați din punct de vedere fitosanitar. Pentru relații și programări le stă la dispoziție inginerul Gabriel Iancu – șeful bazei experimentale a Stațiunii de Cercetări Pomicole. Telefon: 0721.442.760.

Urmărește Incomod Media și pe Google News