Florentin Bercu, director executiv al UNCSV-AAC (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – Alianța pentru Agricultură și Cooperare) și vicepreședinte COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole), i-a adresat mai multe întrebări comisarului european pentru Agricultură și Hrană – Christophe HANSEN, cu prilejul reuniunii Copa Cogeca de la Bruxelles, desfășurată în perioada 27-29 noiembrie 2024:

1. Sunteți în favoarea unui buget al PAC (nota redacției: Politica Agricolă Comună) mai puternic și dedicat (adaptat la inflație/incluzând politica de promovare) + sinergii/fonduri suplimentare pentru tranziție?

2. Susțineți structura în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) a PAC?

3. Ați putea să ne spuneți puțin mai multe despre ce aveți în vedere cu pachetul de mini-simplificare pentru anul viitor?

4. Veți menține sprijinul direct pentru toți agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea și tipul lor de producție, în special sub formă de plăți directe pe suprafață?

5. Prevedeți vreo acțiune privind consolidarea cooperativelor și a OP-urilor, poate pentru a încuraja prin condiții micii fermieri să se asocieze?

6. Cum ați asigura instrumente eficiente de gestionare a riscurilor în cadrul PAC pentru a face față evenimentelor/catastrofelor climatice extreme mai frecvente?

„De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensațiilor pentru gestionarea riscurilor și lucrează la operaționalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta și arșița atmosferică. Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape și, prin urmare, contăm pe sprijinul COM pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o și care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024-2025, adică să fie operațională până la jumătatea lunii ianuarie 2025.

UE trebuie să revină la garantarea securității și siguranței alimentare a UE, să găsească soluții pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale și silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiții de producție reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din țările terțe, pentru a avea o producție UE competitivă și durabilă. Avem încredere că, în calitate de comisar desemnat, veți apăra această abordare”, a spus Florentin Bercu. 

Christophe HANSEN, comisarul european pentru Agricultură și Hrană, a spus că vrea să rămână ancorat în realitatea din câmp și, prin urmare, se bazează pe reprezentanții fermierilor pentru a fi la curent cu realitățile din teren.

„Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat și o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puțin 1.5 md euro pentru fondul de criză față de 450 milioane euro cât a fost. Deficitul anual de investiții în Agricultură este de 62 md euro. Este nevoie de predictibilitate ca să se poată investi și băncile să acorde finanțări. Nu sunt fan al unui singur fond pe țară. Susțin PAC-ul si dna președinte Ursula Von Der LEYEN m-a asigurat că va susține sprijinirea Agriculturii pentru a fi competitivă. Susțin rămânerea celor 2 piloni ai PAC. Cadrul financiar multianual depinde în mare parte de deciziile din statele membre, mai ales cele mari. Puține state membre vor să contribuie mai mult la bugetul UE.

Despre simplificare toată lumea vorbește, dar nimeni nu o face. O să am grijă ca fermierii odată ce au declarat anumite informații la o instituție, să fie preluate și folosite și de celelalte instituții, fără a fi nevoie să furnizeze aceleași date de mai multe ori. Trebuie să trecem către digitalizare, să fie cât mai simplu pentru noi toți.

Avem nevoie de toți fermierii, mici, medii, mari și mai ales de fermele de familie. Susțin toate felurile de ferme, diversitatea lor. Ar fi o greșeală să mergi către unii sau alții cu sprijinul. Trebuie să susținem toate fermele, să salvăm și facem competitive cât de multe ferme putem, de toate dimensiunile. Vreau să mă implic activ în întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar prin intermediul formelor de asociere.

Vom fi mai bine pregătiți, mai flexibili pe managementul riscului. Vom lucra la infrastructura apei, reziliența, captarea și eliberarea apei când este prea multă. Între 2022 și 2023 Agricultura a redus cu 2% procentul emisiilor, în timp ce la transporturi au redus doar cu 1%. Putem atinge ținta din 2030. Trebuie să subliniem mai mult eforturile întreprinse, rezultatele pe care le avem și să temperăm constrângerile acolo unde stăm bine.

Vreau să vin cu măsuri concrete pentru reînnoirea generațiilor și să convingem copii/tinerii să vină și rămână în Agricultură. Ne confruntăm cu o îmbătrânire demografică și o să creionăm un PAC echilibrat între reglementare, subvenții și condiționalități. Nu putem preveni crizele, dar trebuie să fim pregătiți să luăm măsuri eficiente, în timp real. O să mă străduiesc să nu fie luate măsuri, similare cu cele promovate de Timmermans”.

Cel mai important și urgent subiect abordat a fost legat de acordul MERCOSUR (nota redacției: bloc format din Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay și Bolivia), despre care organizațiile profesionale din toate statele membre au subliniat impactul negativ asupra sectorului agricol european, insistând asupra necesității unei opoziții comune. Pentru ca acordul să fie blocat, este necesar ca cel puțin 35% din populația Uniunii Europene să fie reprezentată de statele membre care își exprimă opoziția. În acest context, România joacă un rol esențial. Guvernul României, prin intermediul premierului Marcel CIOLACU, trebuie să ia o decizie în următoarele zile, având în vedere efectele dăunătoare ale MERCOSUR asupra agriculturii autohtone și comunitare. De asemenea, este crucial ca România să își anunțe public și oficial opoziția față de acest acord, mai ales în absența altor industrii care să beneficieze de pe urma sa – se mai precizează în comunicatul de presă transmis către mass-media.

„În ceea ce privește Viziunea COPA COGECA asupra viitorului Agriculturii UE 2025-2029 care urmează să fie transmisă tuturor autorităților europene, reprezentantul României a solicitat completarea informațiilor referitoare la managementul riscului prin care Comisia Europeană trebuie să sprijine în permanență dezvoltarea de soluții naționale, în diferite etape, fiind în același timp flexibilă pentru a le adapta și integra în continuare. Este esențial, totodată, ca România să sublinieze faptul că nu acceptă interzicerea produselor de protecția plantelor, cu excepția celor dovedite științific ca fiind dăunătoare, și doar dacă înlocuitorii acestora pot oferi eficiență și eficacitate similară.

Foarte important este ca la calcularea și acordarea plăților directe din viitoarea programare să fie utilizate datele cât mai recente pe suprafață ca dată de referință, din cauza cărora România pierde plățile pe cca 500.000 ha. Trebuie menționată și necesitatea ajungerii la convergența externă 100% sau finalizarea convergenței externe începând din 2028, respectiv subvenții mai mari în țara noastră sau subvenții egale în UE”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Agricultura României se adaptează cerințelor europene în ceea ce privește protecția mediului, prin introducerea energiei obținute din surse regenerabile în procesele tehnologice de producție și prelucrare.

Deputatul PSD de Dâmbovița Marian Țachianu ne-a precizat că AFIR finanțează 581 de proiecte ce vizează crearea unor surse de energie regenerabilă. Valoarea acestor investiții, care vor produce energie electrică cu ajutorul panourilor solare, se ridică la 110,4 milioane de euro.

Ne-a mai spus parlamentarul că pentru 564 de proiecte care prevăd instalarea unor capacități de producere a energiei electrice sub 2 MW se alocă 90,2 milioane de euro. Alte 17 proiecte care prevăd instalarea unor capacități mai mari de 1 MW vor beneficia de 20,2 milioane de lei.

„Finanțarea acestor componente de producere a energiei electrice din surse regenerabile este o oportunitate deosebită pentru exploatațiile agricole, pentru întreprinderile din agricultură și din industria alimentară. Investițiile în astfel de capacități duc la reducerea costurilor cu energia și, astfel, produsul finit poate ajunge mult mai ieftin la beneficiar. Agricultura românească are nevoie de finanțare și pe această direcție a producerii energiei regenerabile”, ne-a precizat deputatul Marian Țachianu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News