Societatea în care trăim este una sigură? Suntem mulțumiți de democrație, de libertatea care ni se oferă sau ne bălăcim într-o iluzie, într-un basm, la care se adaugă continuu elemente noi, menite să ne țină prinși în această pânză existențială? Nu cumva, atunci când încerci să ridici probleme, să îți pui prea multe întrebări, să ceri explicații despre lucruri care ți se par absurde, ești scos din joc, pus la colț, eliminat ca și cum ai fi un obiect perturbator?

Am citit, în aceste zile, în publicația Cotidianul, unul dintre ziarele pe care le admir pentru oamenii valoroși care lucrează acolo, pentru stil, tematică, documentare, precizie în abordare și mai ales curaj, un articol senzațional, care îndeamnă la mai multă atenție și meditație, model pentru cei care vor să îmbrățișeze cu har meseria de jurnalist, care devine din ce în ce mai riscantă.

Din cele trei materiale din suita „Ambasadorul Statului Paralel”, publicăm mai jos prima parte a acestui serial zguduitor, din dorința vie de a contribui la diseminarea în spațiul public a unor informații despre vremurile pe care le trăim, a unui crâmpei de istorie a democrației și libertății ce parcă le-am câștigat cu sânge în decembrie 1989. Nu?

Dacă lucrurile stau așa cum precizează, argumentat, jurnalistul de la Cotidianul, înseamnă că lumea se află într-o prefacere ciudată, în care cei mulți sunt doar o masă de manevră, nesemnificativă, pioni pe o imensă tablă de șah. Ar trebui să tremurăm?

Nu am fost surprins când am citit, în respectivul articol, și despre deputatul Ion Stan, fost președinte al PSD Dâmbovița, trecut la cele veșnice în urmă cu trei ani și a cărui zi de naștere s-a consumat în tăcere și meditație acum câteva zile în cimitirul de la Nucet. Ion Stan a fost un politician curajos, patriot, bun creștin, un om implicat și cunoscător al multor secrete. Pe cele mai multe le-a luat cu el dincolo. Nouă ne-au rămas memoria sa și o carte în care sunt adunate declarații și interpelări care au deranjat pe cei ce controlează din umbră statul. Poate mai există pe undeva texte aparținând marelui dispărut, dar sigur și teamă de a fi scoase la vedere.

Ion Stan

Am prins aici, fiindcă se leagă, și textul publicat de deputatul PSD de Dâmbovița, Radu Popa, pe pagina sa de Facebook, chiar în ziua în care Ion Stan ar fi împlinit 66 de ani.

„În peregrinările mele prin Dâmbovița, în momentele cele mai critice, mă uit în jur și constat că ne asfixiază oamenii cu idei sărăce, văd lipsa de cultură a celor care pretind funcțiile și agresivitatea lor incultă. În astfel de momente, mai mult decât oricând, îmi dau seama cât ne lipseste experința lui Ion Stan, apartenența sa la valorile tradiționale și capacitatea metaomenească de cuprindere a realității.

Oamenii pe care i-a clădit au rămas datori adevărului, la slujba anuală de pomenire am regăsit din ce în ce mai puțini dintre cei care-i datorează gloria prezentului. E și acesta un semn că omul care a plecat de acasă nu mai e același cu cel care s-a întors de la serviciu.

Până atunci, să nu uitați că, astăzi, Ion Stan ar fi împlinit 66 de ani și că într-o zi de bilanț a SRI, într-o sală plină cu toți generalii serviciului, cu Maior și cu Coldea la prezidiu, cu Kovesi și cu Livia Stanciu de față, un om simplu din Nucet s-a ridicat si a zis: „Dle. director, ceea ce faceti dvs. aici, când consacrați protocoalele SRI-DNA ca pe un mod de lucru, asta nu e nici legal și nici democratic!” A plătit cu libertatea această cutezanță, prin mijlocirea unora ridicați chiar de el în funcții și pe care azi îi poreclim “lideri politici”. Niște drojdii umane stigmatizate de rodul nenorocului”, a scris deputatul Radu Popa pe pagina sa de Facebook.

Ambasadorul Statului Paralel (1). Potop de protocoale secrete după Gittenstein (Preluare din Cotidianul)

„Mark Gittenstein a detinut functia de ambasador al Statelor Unite in Romania timp de aproape patru ani, in perioada iulie 2009-decembrie 2012, respectiv in perioada de glorie a regimului portocaliu care l-a avut pe presedintele Traian Basescu la timona. Coincidenta face ca, in timpul mandatului de ambasador al lui Gittenstein, a inceput aservirea justitiei si a altor institutii cu atributii jurisdictionale de catre principalul serviciu de informatii din Romania, SRI, prin semnarea de protocoale secrete de colaborare. Dupa circa o luna de la sosirea sa la Bucuresti, a fost semnat nefastul protocol de colaborare dintre SRI, Parchetul General si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Protocolul a fost semnat de directorul SRI, George Maior, procurorul general Laura Codruta Kovesi si presedintele ICCJ, Paul Florea, fiind inregistrat la SRI si la Parchetul General in data de 21 august 2009, iar la Inalta Curte in data de 2 septembrie 2009. Dupa deconspirarea protocolului, Paul Florea a negat ca ar fi semnatarul acestuia, iar conducerea Inaltei Curti a formulat un denunt penal pentru fals in iunie 2018, dar Parchetul General nu a fost in stare (sau nu a vrut) sa finalizeze acest dosar vreme de trei ani. In baza acestui protocol, a fost permisa interferenta SRI in activitatea de urmarire penala, iar justitia a devenit „camp tactic” pana la solutionarea definitiva a dosarelor instrumentate „cu sprijinul logistic al SRI”. Aservirea justitiei a continuat, sub ochii ambasadorului Gittenstein, prin incheierea, in data de 7 martie 2012, unui protocol de colaborare intre SRI si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a fost semnat de directorul SRI, George Maior, si de primul sau adjunct, generalul Florian Coldea, respectiv de presedintele CSM, Alina Ghica, si de vicepresedintele Oana Smid-Haineala. In baza acestui protocol, SRI s-a putut implica in gestionarea carierei magistratilor de catre CSM si au fost infiintate, la nivelul instantelor judecatoresti, asazisele structuri de securitate prin care SRI a monitorizat si a dirijat procesele penale, inclusiv prin intermediul plicurilor galbene.
In anul precedent, respectiv in data de 16 martie 2011, SRI a incheiat un protocol de colaborare si cu Agentia Nationala de Integritata (ANI), care a fost semnat de generalul Dumitru Cocoru, adjunct al directorului SRI, si de secretarul general al ANI, Horia Georgescu, care nu l-a instiintat pe presedintele de atunci al acestei institutii, Catalin Macovei. In baza acestui protocol, SRI a furnizat ANI informari clasificate privind pretinse stari de incompatibilitate sau de conflict de interese, care, in mod obligatoriu, erau materializate in sesizari din oficiu, dupa care erau returnate. Horia Georgescu a fost, alaturi de Kovesi, Coldea si Maior, o alta feblete a ambasadorului Gittenstein, care l-a invitat in Statele Unite, unde aceasta puslama ajunsa in fruntea ANI (beizadeaua unui sef de penitenciar comunist, cu studii superioare incerte sau masluite, acuzat de evaziune fiscala, dare de mita, fals si abuz in serviciu, precum si de incompatibilitate) a fost primit cu onoruri la Departamentul de Justitie si la Departamentul de Stat. Mai mult, amicul lui Gittenstein, George Maior, i-a promis mai tarziu portofoliul de ministru al justitiei in cazul in care va deveni premier. In 2017, Comisia parlamentara de control a activitatii SRI a constatat ca acest serviciu a incheiat 65 de protocoale de colaborare cu diverse institutii ale statului.
Aservirea presei
Tot dupa venirea lui Gittenstein, a fost decansata cea mai ampla si concertata operatiune de monitorizare si de aservire a presei din tara noastra. Incepand din luna aprilie 2010,la nivelul serviciilor de informatii si ANAF s-a creat un grup de lucru, in cadrul unei operatiuni comune fara precedent, cu scopul de monitorizare si de aservire a mass-media din Romania, respectiv a principalelor societati editoare de presa scrisa sau detinatoare de licente radio-tv. Serviciul Roman de Informatii (SRI), Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), Directia Generala Anticoruptie (DGA) au demarat impreuna cu ANAF actiuni de identificare a vulnerabilitatilor din punct de vedere financiar-contabil a institutiilor de presa centrale si locale. Referitor la vulnerabilitati, s-a avut in vedere identificarea acelor elemente de natura financiara ce puteau fi folosite la momentul oportun, ca factor de presiune, pentru a determina repozitionarea respectivelor publicatii sau televiziuni din punct de vedere al sustinerii politice.
In aceasta operatiune, SRI, DGIPI si DGA s-au implicat activ cu rol activ de documentare si de culegere a informatiilor, care au fost livrate apoi ANAF. Prin acest mod de operare s-a urmarit acoperirea din punct de vedere legal a informatiilor obtinute de servicii privind activitatile economice ale societatilor din domeniul mass-media. Ultima faza a acestei operatiuni a constat in obligarea societatilor mass-media de a se reorienta in perspectiva campaniilor electorale din 2012, an cu alegeri locale si parlamentare, si a fost pusa in practica prin intermediul structurilor centrale si locale ale ANAF, dar si cu sprijinul procurorilor DNA si DIICOT. In acest scop, o parte din dosarele instrumentate de ANAF cu ajutorul informatiilor furnizate de serviciile de informatii au fost directionate catre DNA si DIICOT cu titlu de informari in cursul anilor 2010 si 2011. In perioada respectiva au fost vizate 50 de societati de media, principalele tinte fiind firmele din cadrul trusturilor Realitatea si Intact-Antena, care erau cele mai critice la adresa regimului Basescu.

Prima tinta si victima a acestei operatiuni combinate si concertate a fost Realitatea TV, care era patronata in perioada respectiva de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. care devenise un adversar implacabil al presedintelui Basescu in contextul alegerilor prezidentiale din 2009. Artizanii operațiunii de preluare a Realității TV au fost generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, și marioneta sa Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, despre care se stie ca si-a exprimat aversiunea fata de Realitatea TV la cina de taina din sufrageria lui Gabriel Oprea. Cei doi au realizat această operațiune folosindu-se de o liotă de penali cu ștaif: presedintele de atunci al ANAF, Sorin Blejnar, seful sau de cabinet Codrut Marta si afaceristii Sebastian Ghiță, Elan Schwartzenberg si Maricel Păcuraru. Inlaturarea lui Sorin Ovidiu Vantu si preluarea postului Realitatea TV au avut loc in prima parte a anului 2011, cand, afland din interceptari, ca Vantu avea dificultati in finantarea televiziunii, Coldea si Kovesi l-au infitrat pe amicul lor Sebastian Ghita in rol de manager si finantator si, prin intermediul acestuia, i-au fabricat patronului Realitatii un dosar de santaj, in care a fost arestat si condamnat. Ulterior, președinte al Consiliului de Administrație al Realitatea TV a devenit Irina Chirică, care era logodnica șefului de atunci al SRI București, colonelul Vasile Cămărăscu, unul dintre oamenii cei mai de încredere ai generalului Coldea, cei doi fiind colegi de an și de cameră la Academia Nationala de Informatii, iar finanțarea televiziunii a fost asigurata, din afaceri nelegale, de președintele ANAF, Sorin Blejnar, conjudetean si amic cu Coldea.

Cumințirea clasei politice

In cursul mandatului de ambasador al lui Mark Gittenstein, in Romania au avut loc cele mai grave vicieri ale votului romanilor, acestea producandu-se la alegerile prezidentiale din decembrie 2009 si la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu din iulie 2012, la ambele scrutinuri fiind favorizat fostul locatar de la Cotroceni, un adept declarat al „licuriciului cel mare”. In cursul mandatului lui Gittenstein, in tara noastra au avut loc primele condamnari rasunatoare la comanda politica si cu concursul statului paralel, respectiv condamnarea fostului premier social-democrat Adrian Nastase si a fostului ministru liberal Decebal Traian Remes, cunoscuti drept adversari politici implacabili ai presedintelui Traian Basescu. Fostul ambasador american nu este strain de inculparea si condamnarea fostului deputat social-democrat Ioan Stan, fost presedinte al PSD Dambovita, precum si vechi membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, la care a detinut functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar. Deputatul Stan a deranjat Ambasada SUA si slugile acesteia din Romania prin mai multe declaratii si interpelari critice privind activitatea SRI, negocierile cu FMI si incheierea unor contracte de achizitionare de armament. Datorita atitudinii sale critice, liderul si premierul social-democrat Victor Ponta i-a solicitat sa demisioneze din functia de presedinte al PSD Dambovita, iar directorul SRI, George Maior, l-a amenintat telefonic cu arestarea, spunandu-i textual: „Am sa pun sa te aresteze”. Daca un sef de serviciu secret american ar fi amenintat astfel un congresman (senator sau reprezentant) ar fi izbucnit un scandal imens, care s-ar fi soldat cu demiterea si arestarea sefului respectiv. In scurt timp, Binomul SRI-DNA i-a fabricat deputatului Ioan Stan un dosar pentru trafic de influenta, legat de o sponsorizare pentru achizitionarea de motorina si produse alimentare in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2012. In 2016 fost condamnat definitiv la doi ani inchisoare cu executare si a fost liberat conditionat dupa ce a executat un an, dar umilinta suferita i-a daramat sanatatea si i-a atras decesul dupa inca un an.

In 2012-2013, perioada in care eram senator si presedinte al PSD Satu Mare, premierul Victor Ponta mi-a spus ca nu mai rezista la presiunile facute la adresa sa de Ambasada Statelor Unite la Bucuresti si de Departamentul de Stat de la Washington din cauza declaratiilor mele antiamericane si m-a rugat sa renunt a functiile detinute in PSD la nivel judetean si central. I-am cerut sa-mi spuna despre ce declaratii antiamericane este vorba, pentru ca nu facusem nicio declaratie critica la adresa Statelor Unite ale Americii. Ponta mi-a spus atunci ca este vorba de declaratiile critice pe care le-am facut la adresa procurorului general Laura
Codruta Kovesi si a generalului Florian Coldea, seful operativ al SRI. I-am replicat lui Ponta ca, dupa stiinta mea, Kovesi si Coldea sunt cetateni romani si se afla in serviciul statului roman, pentru ca, daca sunt in serviciul unei puteri straine, intra sub incidenta infractiunilor contra securitatii nationale, pe care sigur le cunoaste ca fost procuror, ca si mine. Ulterior am auzit zvonuri ca cei doi ar fi primit, drept garantie, cetatenie americana. Ponta a mai adaugat ca i-a explicat ambasadorului american ca el nu poate dicta unui senator ce declaratii sa faca si ca, inclusiv, l-a intrebat daca in Statele Unite poate cineva sa interzica unui senator sa faca anumite declaratii. In final, am fost de acord sa renunt la toate functiile detinute in PSD, ramanand simplu membru, dar i-am spus lui Ponta ca nu voi renunta sa fac declaratii la adresa lui Kovesi si Coldea. Dupa declaratiile urmatoare la adresa acestora, am fost exclus din PSD.