Connect with us

POLITIC

Neajunsurile unui stat eșuat!

Publicat

pe

Redăm integral un text interesant conceput de deputatul Ionuț Vulpescu, un fin analist al realității politice și sociale românești. Chiar cu riscul de a deranja, poate chiar și colegii din propriul partid, fostul ministru al Culturii, care a crescut politic în preajma unui mamut al domeniului – Ion Iliescu, vorbește despre stat, despre rolul pe care îl are și, mai ales, despre deriva statului, amplificată de această stare de pandemie care se prelungește și creează neliniște, confuzie și lipsă de reacție din partea celor care ocupă funcţiile de decizie.

„Sper că audierile miniștrilor propuși, de săptămâna aceasta, vor fi o oportunitate pentru a discuta serios despre problemele ”statului” și despre eșecul acestuia, eșec anunțat chiar de Președintele României, dat fiind că aceste audieri creează cadrul optim pentru ridicarea problemelor fundamentale ale fiecărui minister în parte și impulsionează găsirea unor soluții rapide pentru redresarea statului „eșuat”.

Acest eșec nu bucură pe nimeni și, oricât ne-ar plăcea să punem această constatare pe seama „retoricii politice”, eșecul este real. Chiar nu vrem să știm cauzele eșecului? Acesta nu mai ține de „stânga” sau de „dreapta” ori de alte abordări economice și ideologice. Ne place sau nu, statul este singurul mecanism de care dispunem, atunci când avem de gestionat un risc colectiv, cum este pandemia. Unde am greșit? De ce am greșit? Care este adevărata stare a statului și a instituțiilor sale? Dispune acesta de instrumentele și de resursele necesare îndeplinirii misiunilor sale? Are la îndemână cadrul legislativ necesar?

Nu este o discuție abstractă, și nici una periferică. Este o discuție despre viitorul nostru, ca țară și ca națiune. Și, de ce nu, una despre guvernare, în numele și în beneficiul cui guvernăm, când guvernăm. Numai așa, după o astfel de discuție, putem judeca orice program de guvernare. Succesul sau eșecul unui program depinde, în mod fundamental, de starea și de funcționalitatea statului, de tăria sau slăbiciunea lui.

Aș vrea să aud în cadrul acestor dezbateri câteva cuvinte despre rolul de organizator strategic al statului. Nu vreau să fiu greșit înțeles: atunci când ai toate datele din partea specialiștilor, care îți semnalează o stare de pericol, date care arată și amploarea pericolului, statul român nu este capabil, totuși, să remedieze niște slăbiciuni din sistemul public de sănătate? De ce? Unde greșim? De ce natură este greșeala: ideologică, economică sau, pur și simplu, din nepăsare?

Reamintesc și starea Bucureștiului, pentru că atât Primăria Generală, cât și primăriile de sector țin tot de „stat”. Iarna ne bate la ușă, acțiunile de deszăpezire nu sunt încă planificate, contractele nu sunt încă semnate, nu știe nimeni ce resurse vor fi necesare, și tot așa. Și după toate acestea, suntem indignați că românii „nu au încredere în stat”, deși cer tot mai multe de la stat, pentru a-și rezolva problemele. Pare o contradicție? Nu este! E doar haos administrativ, din care pare că nu găsim calea de ieșire, pentru că ne lipsește consensul despre rolul și funcțiile statului. Poate îl construim, dacă nu continuăm doar cu dezbateri sterile, pe teme periferice”.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dâmboviţa

Deputat Aurelian Cotinescu: Anunțul premierului că reformează companiile de stat falimentare deranjează!

Publicat

pe

Liberalii au luat imediat poziție și s-au mobilizat în jurul premierul Ilie Bolojan, pe care îl consideră în momentul de față țintă a social democraților, care nu mai doresc reformarea României. Deputatul Aurelian Cotinescu, un veșnic apărător al ideilor și programului promovat de primul ministru Ilie Bolojan, spune că, în aceste zile, s-a declanșat un adevărat „Netflix PSD-ist”.

„În timp ce Ilie Bolojan anunță reforme serioase în companiile falimentare, „marea boierime” din PSD lansează pe Facebook, din buncărul de partid, un adevărat thriller în stil Netflix – zgomotos și amenințător la adresa premierului. Este suficient să aruncați o privire pe paginile liderilor PSD ca să înțelegeți ce pregătește protipendada din Kiseleff pentru luni, 20 aprilie, momentul în care filmul începe să ruleze”, a scris parlamentarul liberal pe pagina sa de Facebook.

Consideră Aurelian Cotinescu că reforma propusă de Ilie Bolojan în companiile de stat, după ce a analizat situația în care se găsesc din punct de vedere financiar peste 22 de astfel de entități, reprezintă cea mai bună soluție pentru ieșirea din acest impas economic.

„Cele 22 de companii au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de peste 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat”.

Guvernul are pe listă, a mai precizat Aurelian Cotinescu, opt companii propuse pentru lichidare, respectiv: CFR Marfă, PetroTrans, SNCFR-RA, CFR-IRLU, Electrocentrale Grup, Rofersped, SAAF și SFT-CFR. Pentru restul companiilor de stat aflate în colaps economic, se vor lua unele măsuri de natură organizatorică. Se va realiza fuziune și absorbție la Telecomunicații CFR, Tipografică Filaret, CFR-SCLR Brașov. Vor trebui consolidate din punct de vedere financiar financiară Elcen, Oil Terminal, CFR SA. Se va realiza audit independent la Minvest, Remin, Avioane Craiova, Romaero. Transformare pe model european la CNCIR. CFR Călători, Metrorex și Tarom vor intra într-un proces de redresare operațională, a mai subliniat deputatul PNL.

„Concluzia e simplă. Când se umblă la companiile-căpușă și la sinecurile bine înfipte în sistem, PSD nu apără stabilitatea, ci reacționează pentru a-și conserva influența”, a conchis Aurelian Cotinescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Dâmboviţa

Fostul deputat Radu Popa vorbește despre cum se construiesc dăunătoarele politici publice prin confuzie și omisiune

Publicat

pe

Fostul deputat PSD de Dâmbovița Radu Popa demontează teoria vicepremierului ONG-ist Oana Gheorghiu care insistă cu tezele sale privind reforma companiilor care au mai rămas în portofoliul nesigur al statului român. Spune Radu Popa că listarea este un instrument de consolidare, nu un instrument de salvare.

„E un tip specific de eroare intelectuală care nu este minciună și nu este ignoranță, ci ceva mai subtil și, tocmai de aceea, mai periculos: confuzia dintre cauză și consecință. O întâlnim frecvent în discursul public românesc, mai ales atunci când o poveste adevărată este folosită pentru a demonstra o teză care nu decurge din ea. Povestea Hidroelectrica este adevărată. Datele sunt reale. Transformarea este spectaculoasă. Tocmai de aceea merită să fie înțeleasă corect, nu folosită ca parabolă pentru o concluzie pe care faptele nu o susțin.

Să reconstruim cronologia, care este singura metodă onestă de analiză cauzală. Hidroelectrica intră în insolvență în 2012. Tribunalul București numește un administrator judiciar. Acesta face exact ceea ce statul nu avusese curajul să facă ani de zile: reziliază contractele cu intermediarii privați — cei care cumpărau energie la prețuri preferențiale și o revindeau pe piață la prețul pieței, extragând valoarea din companie cu fiecare kilowatt-oră. Procedura de insolvență închide această hemoragie. Compania iese din insolvență în iulie 2013 și devine profitabilă. Nu în 2023. În 2013!

Între 2014 și 2022, sunt nouă ani consecutivi, Hidroelectrica înregistrează profituri substanțiale și plătește dividende statului român. Dividendul din 2022, invocat în textul de referință al dnei Gheorghiu ca termen de comparație pre-listare, este de 3,06 miliarde de lei. Acesta este un fapt remarcabil, dar este un fapt din perioada anterioară listării. Profitabilitatea nu a așteptat bursa. Listarea la BVB are loc în iulie 2023.

Confuzia pe care o propune narațiunea doamnei Gheorghiu este aceasta, pune în același cadru imaginea din 2011, profit de 6,4 milioane lei, companie prădată, și imaginea din 2023, profit de 6,4 miliarde lei, apoi introduce listarea ca variabilă explicativă. Dar variabila explicativă reală este procedura de insolvență din 2012-2013, nu evenimentul bursier din 2023. Între cele două imagini se află un deceniu de profitabilitate pre-listare pe care narațiunea îl elimină din cadru!

Această distincție nu este tehnică. Este politică în sensul cel mai serios al cuvântului, pentru că din ea decurg concluzii diferite de politică publică. Dacă listarea a salvat Hidroelectrica, atunci listarea este instrumentul universal de reformă și îl aplicăm tuturor companiilor de stat. Dacă insolvența a salvat-o, atunci instrumentul este restructurarea judiciară și managerială profundă iar listarea este utilă, dar secundară și aplicabilă doar companiilor deja viabile.

CFR Călători nu are active excepționale care să atragă investitori instituționali. Are obligații de serviciu public, deficit structural și dependență cronică de subvenție.

TAROM nu poate lista la bursă o flotă îmbătrânită și rute nerentabile fără a restructura mai întâi ceea ce listează.

Metrorex operează cu tarife reglementate politic, fără autonomie comercială. Mecanismul care a funcționat la Hidroelectrica presupune o condiție pe care aceste companii nu o îndeplinesc: valoare de piață reală, anterioară listării!

A confunda cauza cu consecința este o eroare de logică. A construi o politică publică pe această confuzie este o eroare de guvernare. Iar a prezenta această confuzie ca evidență, cu cifre reale și ton convingător, este exact tipul de discurs care face cel mai mult rău dezbaterii publice, nu prin ce falsifică, ci prin ce omite”, este concluzia trasă de social-democratul Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite